cdn.hswstatic.com

Săptămâna viitoare, Moldova și Ucraina se vor deconecta de la sistemul energetic comun cu Rusia

Săptămâna viitoare, din 24 până în data de 26 februarie, Moldova și Ucraina se vor deconecta timp de 72 de ore de la sistemul energetic comun cu Rusia și Belarus. Scopul inițiativei este testarea activității în regim independent, întrucât Chișinăul și Kievul intenționează, în următorii ani, să se conecteze la rețelele europene, informează Logos Press pe 18 februarie. Contactat de NM, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, vicepremierul Andrei Spînu a confirmat informația.

Sistemele energetice naționale ale Ucrainei și Moldovei vor fi deconectate timp de trei zile de la sistemele Rusiei și Belarusului la est, de al României, Ungariei și Slovaciei la vest.

Astfel, țara noastră, alături de Ucraina, va face un experiment tehnic pentru a verifica posibilitatea ca, anul viitor, să poată finaliza sincronizarea totală cu sistemele energetice ale Europei de Est și să renunțe la sincronizarea curentă cu rețeaua electrică rusă și belarusă, cu care colaborează din timpul Uniunii Sovietice.

În prezent, Moldova nu poate importa mai multă energie electrică din România, chiar dacă ar vrea, pentru că nu există linii de înaltă tensiune peste Prut, iar frecvența curentului este diferită. Planuri pentru construcția unor asemenea linii și unor stații back to back, cum li se spune, pentru transformarea curentului există demult, există și finanțare. Vicepremierul pentru infrastructură, Andrei Spînu, a anunțat că a fost selectată o firmă indiană pentru construcția unei linii electrice aeriene de înaltă tensiune de la Vulcănești, pe unde s-ar importa sau chiar exporta curent în și din România, până la Chișinău.

Linia de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești-Chișinău ar face posibilă interconectarea energetică despre care politicieni atât de la București, cât și de la Chișinău vorbesc de câteva decenii. Realizarea ei ar permite R. Moldova să cumpere curent din România, implicit din comunitatea europeană, lucru care la moment, din punct de vedere tehnic, nu este posibil.

Infrastructura electrică moștenită din perioada sovietică în cea mai mare parte îi ține legați pe consumatorii de curent de Centrala de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul regiunii transnistrene, fiind controlată de ruși. R. Moldova cumpără 80% din necesarul de energie de la această centrală, potrivit Europa Liberă.

Autoritățile promit să asigure sincronizarea încă din 2023 cu operatorii energetici care fac parte din Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E).

Șeful guvernului ucrainean, Denis Șmâgal, a anunțat teste de sistem împreună cu Republica Moldova ca parte a unui singur bloc, iar viceprim-ministrul guvernului Republicii Moldova, Andrei Spînu, citând experți de la operatorul european ENTSO-E, a spus că în curând va posibilă conectarea la rețelele UE.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: