cdn.hswstatic.com

Săptămâna viitoare, Moldova și Ucraina se vor deconecta de la sistemul energetic comun cu Rusia

Săptămâna viitoare, din 24 până în data de 26 februarie, Moldova și Ucraina se vor deconecta timp de 72 de ore de la sistemul energetic comun cu Rusia și Belarus. Scopul inițiativei este testarea activității în regim independent, întrucât Chișinăul și Kievul intenționează, în următorii ani, să se conecteze la rețelele europene, informează Logos Press pe 18 februarie. Contactat de NM, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, vicepremierul Andrei Spînu a confirmat informația.

Sistemele energetice naționale ale Ucrainei și Moldovei vor fi deconectate timp de trei zile de la sistemele Rusiei și Belarusului la est, de al României, Ungariei și Slovaciei la vest.

Astfel, țara noastră, alături de Ucraina, va face un experiment tehnic pentru a verifica posibilitatea ca, anul viitor, să poată finaliza sincronizarea totală cu sistemele energetice ale Europei de Est și să renunțe la sincronizarea curentă cu rețeaua electrică rusă și belarusă, cu care colaborează din timpul Uniunii Sovietice.

În prezent, Moldova nu poate importa mai multă energie electrică din România, chiar dacă ar vrea, pentru că nu există linii de înaltă tensiune peste Prut, iar frecvența curentului este diferită. Planuri pentru construcția unor asemenea linii și unor stații back to back, cum li se spune, pentru transformarea curentului există demult, există și finanțare. Vicepremierul pentru infrastructură, Andrei Spînu, a anunțat că a fost selectată o firmă indiană pentru construcția unei linii electrice aeriene de înaltă tensiune de la Vulcănești, pe unde s-ar importa sau chiar exporta curent în și din România, până la Chișinău.

Linia de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești-Chișinău ar face posibilă interconectarea energetică despre care politicieni atât de la București, cât și de la Chișinău vorbesc de câteva decenii. Realizarea ei ar permite R. Moldova să cumpere curent din România, implicit din comunitatea europeană, lucru care la moment, din punct de vedere tehnic, nu este posibil.

Infrastructura electrică moștenită din perioada sovietică în cea mai mare parte îi ține legați pe consumatorii de curent de Centrala de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul regiunii transnistrene, fiind controlată de ruși. R. Moldova cumpără 80% din necesarul de energie de la această centrală, potrivit Europa Liberă.

Autoritățile promit să asigure sincronizarea încă din 2023 cu operatorii energetici care fac parte din Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E).

Șeful guvernului ucrainean, Denis Șmâgal, a anunțat teste de sistem împreună cu Republica Moldova ca parte a unui singur bloc, iar viceprim-ministrul guvernului Republicii Moldova, Andrei Spînu, citând experți de la operatorul european ENTSO-E, a spus că în curând va posibilă conectarea la rețelele UE.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Prețurile petrolului au atins cel mai scăzut nivel de la izbucnirea războiului dintre SUA și Iran

Prețul petrolului a scăzut joi, 18 iunie, cu aproape 3%, atingând cel mai redus nivel înregistrat de la prima zi de tranzacționare de după izbucnirea războiului dintre SUA și Iran. Potrivit Reuters, evoluția pieței a fost influențată de acordul temporar între Washington și Teheran, în cadrul căruia părțile discută despre posibila încheiere a conflictului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor impuse Iranului.

Contractele futures pentru petrolul Brent au pierdut 1,53 dolari (1,9%), ajungând la 78,02 dolari pe baril. În același timp, țițeiul american WTI a scăzut cu 2,22 dolari (2,9%), până la 74,57 dolari pe baril.

Brent a coborât la cel mai mic nivel din 2 martie, prima zi de tranzacționare după loviturile SUA și Israelului asupra Iranului, iar WTI a atins minimul din 4 martie.

Declinul prețurilor continuă, pe măsură ce piețele energetice încorporează tot mai mult așteptarea revenirii mai rapide decât se estima a petrolului iranian, în urma memorandumului recent de înțelegere dintre SUA și Iran”, a declarat analistul IG Tony Sycamore.

Memorandumul, structurat în 14 puncte, prevede lansarea unor negocieri pe o perioadă de 60 de zile. În acest interval, Iranul ar urma să asigure tranzitul liber prin Strâmtoarea Ormuz — un culoar esențial pentru transportul global de petrol și gaze. De asemenea, se urmărește restabilirea capacității de tranzit a strâmtorii în termen de 30 de zile.

Documentul amână pentru etapele ulterioare subiectele sensibile, inclusiv programul nuclear iranian, și prevede totodată că SUA și partenerii săi ar putea elabora un plan de aproximativ 300 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Iranului.

Analiștii anticipează o reluare treptată a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, însă avertizează că prețurile ar putea să nu revină la nivelurile de dinainte de război, pe fondul cererii ridicate și al necesității de refacere a stocurilor.

Goldman Sachs estimează că exporturile țărilor din Golf vor reveni la nivelurile anterioare războiului până la sfârșitul lunii iulie, iar producția de petrol s-ar putea stabiliza până în octombrie.

BNP Paribas consideră însă că piața nu va reveni la prețurile de dinainte de conflict, estimând că pragul de 75 de dolari pe baril reprezintă un nivel minim sustenabil, în contextul restricțiilor de ofertă și al cererii ridicate. Înainte de război, Brent se tranzacționa în intervalul 60–70 de dolari pe baril.

Potrivit analiștilor PetroChina, consumul de petrol al Chinei ar urma să scadă la 753 de milioane de tone în 2026, cu 4,9% mai puțin decât în 2025, pe fondul tranziției către surse de energie alternative și al prețurilor ridicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: