Scandal în România: Nicușor Dan denunță un atac la imaginea țării, după ce a fost acuzat de minciună

În România a izbucnit un scandal după vizita președintelui țării, Nicușor Dan, în Franța. Șeful statului a anunțat că, la întoarcere, aeronava cu care călătoarea a fost escortată în spațiul aerian al Elveției de două avioane militare F-18, în semn de apreciere pentru ajutorul acordat de România victimelor incendiului de la stațiunea de schi Crans-Montana. Ulterior, jurnalistul român Patrick Andre de Hillerin l-a acuzat pe Nicușor Dan că ar minți. Acesta a comunicat că a solicitat informații de la reprezentanții armatei Elveției, care i-ar fi transmis că însoțirea aeronavei în care se afla președintele a fost, de fapt, doar o misiune uzuală. Pe 9 ianuarie, liderul de la Cotroceni a reacționat publicând o înregistrare audio în care controlorul de trafic aerian din Elveția îi comunică pilotului avionului său că va fi escortat de Forțele Aeriene Elvețiene pentru „a mulțumi” pentru eforturile statului român în situația din Crans-Montana. Nicușor Dan a acuzat jurnalistul de „dezinformare” și „atac” la imaginea României.

În seara zilei de 7 ianuarie, Nicușor Dan a anunțat pe rețelele de socializare că s-a întors de la Paris, unde a participat la summit-ul „Coaliției de Voință”. Președintele a comunicat că, în timp ce se îndrepta spre România, aeronava militară C-27J Spartan cu care a călătorit a fost escortată de două avioane F-18 deasupra spațiului aerian al Elveției. El a menționat că însoțirea a fost „un gest de apreciere pentru sprijinul acordat în transportul internațional al victimelor incendiului din Crans-Montana”.

Ajutorul invocat se referă la avionul militar al armatei României care a transportat, de la Lausanne spre Paris, şase tineri care au suferit arsuri grave în urma incendiului din stațiunea de schi Crans-Montana.

Mesajul lui Nicușor Dan a fost însoțit și de o serie de fotografii cu aeronavele elvețiene care au însoțit Spartanul.

Postările au adunat zeci de mii de reacții și comentarii cu aprecieri la adresa lui Nicușor Dan.

screenshot
screenhot

Pe 8 ianuarie, jurnalistul Patrick Andre de Hillerin a comunicat pe Facebook că acțiunea aviației militare elvețiene nu a fost un gest de respect, ci o misiune obișnuită de poliție aeriană.

El a menționat că a solicitat de la Biroul de presă al armatei Elveției informații cu privire la motivele pentru care avionul președintelui României a fost escortat. Aceasta a publicat și o imagine cu răspunsul pe care l-ar fi primit de la purtătorul de cuvânt al armatei elvețiene, Mathias Volken.

Forțele Aeriene Elvețiene folosesc „live missions” pentru a efectua verificări aleatorii, cu scopul de a se asigura că informațiile furnizate în cererea de autorizare diplomatică corespund aeronavei aflate în zbor (tipul aeronavei, înmatricularea, ruta etc.). După o verificare scurtă, patrula de avioane de vânătoare se retrage. Forțele Aeriene desfășoară în medie aproximativ 200 de „live missions” pe an, inclusiv zborul pe care l-ați menționat”, se arată în răspunsul lui Volken.

Forțele Aeriene Elvețiene desfășoară misiuni de poliție aeriană, care sunt clasificate în principal în două categorii: „hot missions” și „live missions”. „Hot missions” sunt misiuni de intervenție declanșate atunci când o aeronavă încalcă spațiul aerian al Elveției, nu respectă reglementările de trafic aerian sau se află într-o situație de urgență. Iar „live missions” sunt misiuni de identificare și verificare a avioanelor de stat străine, care pot survola teritoriul elvețian doar pe baza unei autorizații diplomatice.

Astfel, jurnalistul l-a acuzat de minciună pe președintele României. „Minciuna de PR a lui Nicușor Dan are aripi scurte”, a menționat el.

Nicușor Dan a venit cu o reacție pe 9 ianuarie, când publicat o înregistrare audio cu discuția dintre pilotul avionului Spartan și controlorul de trafic aerian, în care este comunicată decizia de escortare a aeronavei românești. „Mai târziu veți fi interceptați de către Forțele Aeriene Elvețiene pentru a vă mulțumi pentru eforturile voastre în Crans-Montana”, i se comunică pilotului în înregistrare.

Liderul de la Cotroceni a acuzat de dezinformare „o parte a presei române”. „Am respectat întotdeauna și voi continua să respect jurnalismul onest, chiar și atunci când acesta m-a criticat. Însă a-l acuza pe președintele României de minciună în legătură cu un gest simbolic de respect al unui alt stat reprezintă un atac la adresa imaginii și credibilității țării noastre”, a adăugat el.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: