Digi24

Scandalul dragării canalului Bâstroe: Bruxelles nu va accepta încălcarea de către Ucraina a convențiilor internaționale

Ministrul român al Transporturilor Sorin Grindeanu ar fi ridicat problema dragării canalului Bâstroe de către Ucraina la autoritățile europene de la Bruxelles. Ministrul a discutat cu Adina Vălean, Comisarul European pentru Transporturi, scrie hotnews.ro, citând surse apropiate discuțiilor. Acestea spun că Vălean ar fi afirmat că „Bruxelles-ul NU va accepta, sub niciun pretext, încălcarea de Ucraina a convențiilor internaționale și bilateriale pe mediu”.

Ministrul Transporturilor îl va informa astăzi pe premierul Nicolae Ciucă despre evoluția situației și îi va pune la dispoziție datele prezentate de companiile din domeniul naval aflate în coordonarea MTI, potrivit surselor amintite.

În prezent, potrivit informațiilor autorităților române, partea ucraineană ar fi dragat până la minimum 7 m pe Canalul Bâstroe, iar partea română nu a fost informată despre lucrările de adâncire.

Ce efecte au apărut deja în Deltă după lucrările de adâncire de pe canalul Bâstroe

În paralel, autoritățile navale ucrainene au anunțat deja armatorii că șenalul are o adâncime de 7 metri, ceea ce permite intrarea pe Canalul Bâstroe a unor nave mari, iar debitele pe brațul Sulina ar fi scăzut deja din cauza lucrărilor făcute de partea ucraineană, ceea ce afectează deplasarea navelor de transport, potrivit surselor amintite.

În plus, dragajale efectuate și pe brațul Chilia pentru a asigura debitele pe Bâstroe provoacă retragerea apei de pe canalele adiacente din Delta Dunării și afectează atât flora și fauna, cât și transportul de pasageri.

„Ucrainenii deversează materialul dragat în Marea Neagră, iar curenții maritimi aduc aceste aluviuni pe Bara Sulina, ceea ce provoacă scăderea adâncimilor. Deja pe Bara Sulina a scăzut adâncimea cu 70 de cm”, potrivit surselor HotNews.ro care amintesc că potrivit Convenției de la Belgrad din 1948 singurul canal navigabil acceptat în Delta Dunării este Canalul Sulina.

hotnews.ro

Scandalul dragării canalului Bâstroe de către Ucraina

Reamintim, ministerul ucrainean al Infrastructurii anunţă că adâncimea Canalului Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, „o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării”, deşi Ambasada Ucrainei la Bucureşti a susţinut că este vorba doar despre lucrări de întreţinere a căii navigabile.

Premierul Nicolae Ciucă a avut luni o primă reacție în scandalul privind lucrările de dragare făcute de Ucraina, spunând că ambasadorul ucrainean la București a fost convocat luni la Ministerul de Externe, pentru a fi solicitată aprobarea Ucrainei ca autoritățile române să meargă să facă verificări.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat joi că va transmite Comisiei Europene că România se opune intenției Ucrainei – care nu este una nouă – de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituție din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Marea Dictare Națională: mai multe note de „10” și mai puține de „9” față de anul trecut. Ce premii au fost acordate

26 de participanți la Marea Dictare Națională din 2026 au obținut nota „10”, iar 105 – nota „9”. Cele 131 de persoane care au obținut notele „9” și „10” au fost premiate în cadrul unei ceremonii oficiale organizate de Ministerul Educației și Cercetării.

Ceremonia a avut loc pe 11 octombrie, la Teatrul Republican „Luceafărul”. Evenimentul a inclus și spectacolul „Testamentul” de Gheorghe Urschi. Participanții au avut astfel ocazia să urmărească pe scenă opera din care a fost selectat fragmentul adaptat pentru dictarea din acest an.

Cei 26 de participanți cu nota „10” au primit câte un abonament pentru activități sportive, un set de cărți, un voucher în valoare de 1.000 de lei pentru procurarea cărților, o baterie externă și o invitație pentru două persoane la Teatrul „Luceafărul”. Cei 105 de participanți care au luat  nota „9” au primit câte un voucher de 100 de lei pentru cărți, o baterie externă și o invitație pentru două persoane la teatru.

Potrivit Ministerului Educației, cele 26 de persoane care au obținut nota „10” sunt: Cojocaru Mircea, Bulban Amalia, Lungu Patricia, Lungu Tatiana, Ozhan Marcela, Știrbu Carolina, Pasat Adelina, Druc Antonina, Roșca Cristina, Ilașco Svetlana, Moraru Nina, Durnea Anastasia, Cazacliu Ana, Păsat Victoria, Suslov Anastasia, Pleșca Polina, Tătaru Petru Alexandru, Tonu Angelica, Pisica Alina, Popa Tatiana, Diacenco-Mosanu Daniela, Rebeja Olga, Haritonova Taisia, Gherb Nadejda, Balan Olga și Zamă Mia.

Cea de-a IV-a ediție a Marii Dictări Naționale a fost organizată pe 31 august, cu ocazia Zilei Limbii Române, și a reunit aproape 3.500 de persoane la Chișinău și în 16 raioane ale țării.  Pentru prima dată, la dictare au participat și persoane cu deficiențe de vedere.

Spre comparație, în 2025, 18 participanți la Marea Dictare Națională au obținut nota maximă „10”, iar 120 au obținut nota „9”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: