Digi24

Scandalul dragării canalului Bâstroe: Bruxelles nu va accepta încălcarea de către Ucraina a convențiilor internaționale

Ministrul român al Transporturilor Sorin Grindeanu ar fi ridicat problema dragării canalului Bâstroe de către Ucraina la autoritățile europene de la Bruxelles. Ministrul a discutat cu Adina Vălean, Comisarul European pentru Transporturi, scrie hotnews.ro, citând surse apropiate discuțiilor. Acestea spun că Vălean ar fi afirmat că „Bruxelles-ul NU va accepta, sub niciun pretext, încălcarea de Ucraina a convențiilor internaționale și bilateriale pe mediu”.

Ministrul Transporturilor îl va informa astăzi pe premierul Nicolae Ciucă despre evoluția situației și îi va pune la dispoziție datele prezentate de companiile din domeniul naval aflate în coordonarea MTI, potrivit surselor amintite.

În prezent, potrivit informațiilor autorităților române, partea ucraineană ar fi dragat până la minimum 7 m pe Canalul Bâstroe, iar partea română nu a fost informată despre lucrările de adâncire.

Ce efecte au apărut deja în Deltă după lucrările de adâncire de pe canalul Bâstroe

În paralel, autoritățile navale ucrainene au anunțat deja armatorii că șenalul are o adâncime de 7 metri, ceea ce permite intrarea pe Canalul Bâstroe a unor nave mari, iar debitele pe brațul Sulina ar fi scăzut deja din cauza lucrărilor făcute de partea ucraineană, ceea ce afectează deplasarea navelor de transport, potrivit surselor amintite.

În plus, dragajale efectuate și pe brațul Chilia pentru a asigura debitele pe Bâstroe provoacă retragerea apei de pe canalele adiacente din Delta Dunării și afectează atât flora și fauna, cât și transportul de pasageri.

„Ucrainenii deversează materialul dragat în Marea Neagră, iar curenții maritimi aduc aceste aluviuni pe Bara Sulina, ceea ce provoacă scăderea adâncimilor. Deja pe Bara Sulina a scăzut adâncimea cu 70 de cm”, potrivit surselor HotNews.ro care amintesc că potrivit Convenției de la Belgrad din 1948 singurul canal navigabil acceptat în Delta Dunării este Canalul Sulina.

hotnews.ro

Scandalul dragării canalului Bâstroe de către Ucraina

Reamintim, ministerul ucrainean al Infrastructurii anunţă că adâncimea Canalului Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, „o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării”, deşi Ambasada Ucrainei la Bucureşti a susţinut că este vorba doar despre lucrări de întreţinere a căii navigabile.

Premierul Nicolae Ciucă a avut luni o primă reacție în scandalul privind lucrările de dragare făcute de Ucraina, spunând că ambasadorul ucrainean la București a fost convocat luni la Ministerul de Externe, pentru a fi solicitată aprobarea Ucrainei ca autoritățile române să meargă să facă verificări.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat joi că va transmite Comisiei Europene că România se opune intenției Ucrainei – care nu este una nouă – de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituție din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Preotul Oleg Ostafiuc slujește la biserica din Sinăuții de Jos. FOTO: HotNews

Preot român din Ucraina, tată a trei copii, reținut pentru a fi trimis pe front? „Nu-mi schimb credința, chiar dacă îmi pierd viața” 

Un preot român din Ucraina, tată a trei copii, ar fi fost reținut de militari ucraineni la un punct de control și dus la un centru de recrutare, chiar dacă slujitorii bisericii sunt exceptați de la serviciul militar. Informațiile au fost făcute publice de HotNews, care a discutat „pe ascuns” cu preotul Oleg Ostafiuc, paroh în localitatea Sinăuții de Jos, regiunea Cernăuți. Acesta afirmă că preferă să moară pe front, decât să renunțe la biserica rusă.

Potrivit sursei citate, preotul, în vârstă de 43 de ani, care este de etnie română, a fost reținut și transportat la centrul de recrutare din Cernăuți luni, 26 ianuarie. Conform procedurilor care se aplică bărbaților ucraineni cu vârste între 25 și 60 de ani, acesta riscă să fie trimis, cel mai probabil, pe front.

„Eu nu-mi schimb credința chiar dacă mă duc la război și ajung să-mi pierd viața. Rămân, cu orice risc, în adevărata biserică canonică în care am fost hirotonit preot”, i-a scris „pe ascuns” preotul Oleg Ostafiuc jurnalistului român.

De menționat că, potrivit legislației ucrainene, preoții pot fi exceptați de la mobilizare, însă doar în baza unei cereri depuse la centrul de recrutare de către organizația religioasă din care fac parte. Una dintre condițiile prevăzute de lege este ca organizația respectivă să nu fie afiliată unei structuri religioase străine interzise în Ucraina.

HotNews precizează că, asemenea majorității preoților români din Ucraina, parohul din Sinăuții de Jos a rămas fidel Bisericii Ortodoxe Ucrainene, subordonată canonic Patriarhiei Moscovei.

Reamintim că, în 2024, această biserică a fost interzisă în Ucraina din cauza legăturilor sale cu Rusia și a acuzațiilor privind promovarea ideologiei „lumii ruse” (Russkii Mir). Legea ucraineană a stabilit un termen de nouă luni pentru ca parohiile afiliate Patriarhiei Moscovei să se transfere la Biserica Ortodoxă a Ucrainei, autocefală și recunoscută de Patriarhul Bartolomeu de la Constantinopol.

Deși acest termen a expirat, în Ucraina există în continuare parohii care se subordonează Moscovei. Printre acestea se află și majoritatea celor aproximativ 130 de biserici ale comunității românești din Ucraina. Potrivit sursei, multe dintre acestea au refuzat atât trecerea la biserica autocefală ucraineană, cât și afilierea la Biserica Ortodoxă Română, care și-a exprimat, încă din martie 2024, intenția de a le prelua sub jurisdicția sa – demers care nu a primit până acum acceptul autorităților de la Kiev.

HotNews precizează că a solicitat un punct de vedere din partea Centrului Teritorial de Recrutare din Cernăuți în legătură cu cazul preotului Oleg Ostafiuc, însă până la momentul publicării articolului nu a primit un răspuns.

Citește mai multe despre caz pe HotNews.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: