Digi24

Scandalul dragării canalului Bâstroe: Bruxelles nu va accepta încălcarea de către Ucraina a convențiilor internaționale

Ministrul român al Transporturilor Sorin Grindeanu ar fi ridicat problema dragării canalului Bâstroe de către Ucraina la autoritățile europene de la Bruxelles. Ministrul a discutat cu Adina Vălean, Comisarul European pentru Transporturi, scrie hotnews.ro, citând surse apropiate discuțiilor. Acestea spun că Vălean ar fi afirmat că „Bruxelles-ul NU va accepta, sub niciun pretext, încălcarea de Ucraina a convențiilor internaționale și bilateriale pe mediu”.

Ministrul Transporturilor îl va informa astăzi pe premierul Nicolae Ciucă despre evoluția situației și îi va pune la dispoziție datele prezentate de companiile din domeniul naval aflate în coordonarea MTI, potrivit surselor amintite.

În prezent, potrivit informațiilor autorităților române, partea ucraineană ar fi dragat până la minimum 7 m pe Canalul Bâstroe, iar partea română nu a fost informată despre lucrările de adâncire.

Ce efecte au apărut deja în Deltă după lucrările de adâncire de pe canalul Bâstroe

În paralel, autoritățile navale ucrainene au anunțat deja armatorii că șenalul are o adâncime de 7 metri, ceea ce permite intrarea pe Canalul Bâstroe a unor nave mari, iar debitele pe brațul Sulina ar fi scăzut deja din cauza lucrărilor făcute de partea ucraineană, ceea ce afectează deplasarea navelor de transport, potrivit surselor amintite.

În plus, dragajale efectuate și pe brațul Chilia pentru a asigura debitele pe Bâstroe provoacă retragerea apei de pe canalele adiacente din Delta Dunării și afectează atât flora și fauna, cât și transportul de pasageri.

„Ucrainenii deversează materialul dragat în Marea Neagră, iar curenții maritimi aduc aceste aluviuni pe Bara Sulina, ceea ce provoacă scăderea adâncimilor. Deja pe Bara Sulina a scăzut adâncimea cu 70 de cm”, potrivit surselor HotNews.ro care amintesc că potrivit Convenției de la Belgrad din 1948 singurul canal navigabil acceptat în Delta Dunării este Canalul Sulina.

hotnews.ro

Scandalul dragării canalului Bâstroe de către Ucraina

Reamintim, ministerul ucrainean al Infrastructurii anunţă că adâncimea Canalului Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, „o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării”, deşi Ambasada Ucrainei la Bucureşti a susţinut că este vorba doar despre lucrări de întreţinere a căii navigabile.

Premierul Nicolae Ciucă a avut luni o primă reacție în scandalul privind lucrările de dragare făcute de Ucraina, spunând că ambasadorul ucrainean la București a fost convocat luni la Ministerul de Externe, pentru a fi solicitată aprobarea Ucrainei ca autoritățile române să meargă să facă verificări.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat joi că va transmite Comisiei Europene că România se opune intenției Ucrainei – care nu este una nouă – de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituție din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Moldova

Petiție după BAC la matematică, profil real: se cere inclusiv organizarea unui nou examen. Reacția Ministerului Educației

Pe online a fost lansată o petiție care a adunat peste 700 de semnături în legătură cu examenul de bacalaureat la matematică, profil real. Autorii susțin că testul a inclus exerciții de dificultate foarte ridicată și îl compară cu probleme din competiții sau examene universitare. Aceștia solicită reducerea baremului de evaluare, măsuri compensatorii sau organizarea unui nou examen. O profesoară de matematică a afirmat că „acest test a fost conceput, din start, pentru eșec”. Ministerul Educației a declarat că testul a fost elaborat în conformitate cu programa și curriculumul național. Totodată, a menționat că înțelege „preocupările privind gradul de dificultate al unor itemi”, precizând că vor fi analizate rezultatele examenului pentru a verifica „eventualele elemente care necesită clarificări metodologice”.

Ce se solicită în petiție

Petiția a fost inițiată în numele „elevilor, părinților și profesorilor din Republica Moldova”. Aceasta a fost adresată Ministerului Educației și Cercetării și Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare.

Semnatarii își exprimă „profunda nemulțumire față de nivelul de dificultate al examenului de bacalaureat la matematică, profil real, sesiunea 2026”. „Considerăm că subiectele propuse au depășit semnificativ nivelul mediu al unui examen național de bacalaureat. În loc să evalueze echilibrat competențele dobândite pe parcursul anilor de studiu, testul a inclus exerciții de dificultate foarte ridicată, comparabile cu probleme întâlnite în competiții sau examene universitare. Una dintre cele mai mari probleme este faptul că examenul nu a oferit șanse reale nici măcar elevilor de nivel mediu (nota 5–6) să acumuleze punctajul necesar pentru promovare. Un examen de bacalaureat trebuie să permită tuturor elevilor care au atins competențele minime să poată obține o notă de trecere prin rezolvarea exercițiilor de bază și medii”, au adăugat semnatarii.

Astfel, semnatarii au solicitat „analizarea urgentă a situației” și luarea uneia sau mai multor măsuri: reducerea baremului de evaluare/ajustarea punctajului de promovare; reevaluarea gradului de dificultate al subiectelor; aplicarea unor măsuri compensatorii echitabile pentru toți candidații; iar, „în cazul în care se consideră necesar, anularea sesiunii curente și organizarea unui nou examen, la un nivel echilibrat și accesibil”.

Ce spune o profesoară de matematică

Gabriela Diaciuc, profesoară de matematică la un liceu din Fălești, a scris pe o rețea de socializare că, pentru mulți dintre elevi, acest examen „a fost un șoc psihologic cumplit”.

„În calitate de pedagog, văd clar principala problemă: acest test este conceput, din start, pentru eșec. Am sentimentul profund că scopul autorilor testului nu este de a verifica ce a învățat copilul în anii de școală, ci de a-l „prinde” pe greșeală, de a-l induce în eroare și de a-i reduce artificial nota. Însăși structura exercițiilor este construită în așa fel încât elevul să se împiedice”, a adăugat profesoara.

Cadrul didactic a vorbit, în acest context, despre necesitatea modificării structurii testului de bacalaureat la matematică.

Reacția Ministerului Educației

Ministerul a declarat că, împreună cu Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE), a luat act de petiție. „Apreciem implicarea elevilor, a părinților și a cadrelor didactice în dezbaterile privind examenele naționale și considerăm că opiniile argumentate contribuie la îmbunătățirea continuă a procesului educațional”, a adăugat Ministerul Educației.

În același timp, Ministerul a declarat că „subiectele examenului au fost elaborate în conformitate cu programa de examen și curriculumul național la disciplina Matematică, respectând procedurile de elaborare, verificare și validare aplicabile evaluărilor naționale”.

„Totodată, înțelegem preocupările exprimate privind gradul de dificultate al unor itemi și impactul acestora asupra rezultatelor. ANCE va analiza rezultatele probei, inclusiv aspectele semnalate în petiție, pentru a verifica eventualele elemente care necesită clarificări metodologice. Menționăm că procesul de evaluare are loc în conformitate cu actele normative în vigoare, fiind desfășurat de profesioniști în domeniul de activitate care se bucură de aprecierea comunității educaționale. În cazul în care analiza va evidenția necesitatea unor măsuri suplimentare, acestea vor fi adoptate în conformitate cu cadrul normativ în vigoare. Evaluarea va fi realizată cu profesionalism, obiectivitate și în interesul superior al copiilor și al asigurării echității procesului de examinare”, a precizat Ministerul.

Sesiunea de bacalaureat 2026 a început pe 2 iunie și se va desfășura până pe 19 iunie. La nivel național activează 92 de centre de bacalaureat, dintre care 31 în municipiul Chișinău. La sesiune sunt înscriși peste 18 800 de candidați, inclusiv 1 866 de restanțieri din anii precedenți.

Rezultatele sesiunii de bază vor fi afișate pe 25 iunie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: