Școala ILTC – 30 de ani de predare a limbilor străine și 100 de mii de studenți

De-a lungul celor 30 de ani de existență, International Language Training Center (ILTC) din Chișinău a parcurs un drum lung, transformându-se dintr-un mic birou cu trei profesori nativi de limba engleză într-una dintre cele mai mari școli de limbi străine din Moldova, cu peste 100 de mii de absolvenți.


Cine vine la ILTC

ILTC oferă 6 cursuri diferite: engleza, germana, spaniola, italiana, româna și rusa. În fiecare an, mii de elevi – peste 6.500 de persoane – vin la ILTC pentru a-și dezvolta competențele lingvistice.

Majoritatea studenților sunt adulții, care învață engleza pentru muncă sau comunicare. De exemplu, Ana s-a înscris la un curs intensiv pentru a înțelege vorbitorii de limbă engleză la conferințele internaționale fără traducere, iar Veaceslav a ales un curs intensiv pentru a putea viziona filme și seriale pe Netflix fără subtitrări. Pentru Alexei, limba engleză este o parte esențială a carierei sale într-o companie internațională.


Pentru mulți adolescenți, cursurile la ILTC reprezintă un pas spre cariera visurilor lor în străinătate: școala oferă pregătire pentru examenele internaționale Cambridge și TOEFL.

Aceste examene internaționale oferă posibilitatea de a fi scutit de examenul de bacalaureat la limba engleză, obținând  din start nota zece, dar deschid și ușile către programe de licență și master în străinătate, precum și la programe de perfecționare profesională de scurtă durată. În fiecare an, 96% dintre absolvenții ILTC promovează cu succes examenele Cambridge și TOEFL cu note mari. Printre aceștia se numără și Adelina, care se pregătește pentru examenul Cambridge și intenționează să studieze în Marea Britanie pentru a deveni cardiolog.


Cum se desfășoară studiile la ILTC

De la înființarea școlii, accentul principal s-a pus pe dezvoltarea abilităților de comunicare. La lecții, 75% din timpul alocat este destinat comunicării: studenții discută între ei și cu profesorii exclusiv în limba studiată.

La ILTC poți deveni elev de la vârsta de cinci ani. După cum explică directoarea școlii, Victoria Galii, copiii care încep cursurile la vârsta de 5-6 ani ating nivelul C1 în limba engleză până la vârsta de 14 ani.

„Acei copiii care încep să învețe la noi la 5-6 ani, la 14 ani stăpânesc deja limba la un nivel avansat. Colaborăm cu cele mai mari edituri și folosim materiale didactice originale, iar de asemenea, invităm profesori nativi de limba engleză”, spune Victoria.


Pe lângă grupele pentru copii cu vârste cuprinse între 6 și 11 ani, ILTC are și grupe pentru adolescenți cu vârstele cuprinse între 12 și 17 ani, precum și pentru adulți de la 18 ani. Toate cursurile se desfășoară în exclusivitate în limba studiată. Chiar și cei mai mici elevi menționează că vorbesc între ei în engleză nu doar la lecții, ci și în pauze. În același timp, la ILTC greșelile minore în vorbire sunt considerate parte a procesului de instruire: profesorul nu va corecta fiecare greșeală, dar la sfârșitul lecției va nota cele mai frecvente inexactități pe tablă și va explica cum să te exprimi corect. Într-o lume modernă, abilitatea de a comunica este mult mai importantă decât memorarea regulilor gramaticale.

„Primăvara aceasta am participat la o conferință a Asociației Internaționale a Profesorilor de Limba Engleză (IATEFL) din Brighton. Conform statisticilor, în lume, peste 2,3 miliarde de persoane vorbesc limba engleză, dar doar 300 de milioane sunt vorbitori nativi. Ceilalți — puțin peste 1,9 miliarde — folosesc engleza zilnic în muncă și în comunicare, ca a doua limbă. Engleza globală continuă să evolueze, iar în prezent pronunția nu mai are o importanță atât de mare. Programele clasice erau orientate pe gramatică și vocabular, dar acum accentul se pune pe abilitatea de a comunica eficient atât oral, cât și în scris. Greșelile în vorbire sunt permise — cel mai important este ca oamenii să se simtă încrezători atunci când folosesc limba”, explică Victoria.


Profesorii de la ILTC

La ILTC predau 35 de profesori, dintre care cinci sunt vorbitori nativi de limba engleză: Timothy, Eleanor, Sean, Darius și Marinus. Studenții menționează că lecțiile cu profesori nativi sunt o experiență unică, deoarece, de exemplu, la lecțiile cu Darius, sunt nevoiți să caute sinonime și să explice prin analogii, ceea ce îi ajută semnificativ în învățarea limbii.


„90% dintre profesorii noștri au calificări internaționale. Dacă înainte accentul era pus pe profesor, acum rolul acestuia este de a fi un intermediar între student și cunoștințe. Implementăm cu succes acest model și ne adaptăm la realitățile moderne: discutăm cu studenții despre posibilitățile de utilizare a inteligenței artificiale și continuăm să dezvoltăm instruirea online, inițiată în timpul pandemiei. Nu doar declarăm despre calitatea înaltă a predării, ci o confirmăm prin rezultate”, conchide Victoria Galii.


Dacă visați să comunicați liber cu partenerii din străinătate și să scrieți scrisori de serviciu fără ajutorul unui traducător, să vizionați filmele preferate fără a a folosi subtitrările de pe ecran, sau dacă vreți să îndepliniți visul copilului vostru și să-i deschideți ușile către universitățile de top din lume, veniți la ILTC!


Adresa noastră: str. Petru Rareș 43

Tel. +373 22 29 29 88
www.iltc.md
FB/IG/Tiktok ILTC Moldova

Material de parteniriat 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Doina Gherman: Ar fi hilar să vorbim acum despre aderarea la NATO. Prioritatea PAS rămâne integrarea în UE

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne principalul angajament al guvernării, spune vicepreședinta Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman. În opinia sa, „ar fi hilar” ca guvernarea să înceapă acum să vorbească despre aderarea la NATO. Gherman a făcut declarația la cea de-a XII-a ediție a Forumului de Integrare Europeană, când a fost întrebată despre calendarul negocierilor cu UE.

„Evident că angajamentul de bază al guvernării PAS a fost și rămâne aderarea la UE. Noi suntem consecvenți. Asta am spus întotdeauna. Acum ar fi hilar dacă noi, ca guvernare, am începe să vorbim despre aderarea la NATO în condițiile în care în toți acești ani am depus toată munca și toată puterea în aderarea Republicii Moldova la UE. Probabil că de asta și se creează această percepție că integrarea europeană este atât de mult conectată la guvernare”, a declarat vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman.

Întrebată cât de realistă este finalizarea negocierilor de aderare în 2028, Gherman a descris calendarul pentru 2027 ca fiind ambițios, dar realizabil.

„Comisia Europeană a prezentat un calendar foarte clar care prevede exact pașii următori pe care trebuie să-i întreprindem ca țară. Mă refer la cele 25 de capitole în 2027 și posibilitatea de încheiere provizorie a lor. Dacă ne referim la time-line, atunci vorbim de 9 în prima jumătate a anului 2027 și alte 16 în a doua jumătate a anului. Este un calendar foarte ambițios, dar după mine – realistic. Dacă o să ne organizăm bine și vom capacita instituțiile statului, ne vom focusa pe temele pentru acasă – vom reuși. Moldova niciodată nu a căutat scurtături sau favoruri, noi cu cea mai mare responsabilitate ne facem temele pentru acasă și așa vom continua”, a explicat oficiala.

Amintim, Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 și au lansat oficial negocierile de aderare doi ani mai târziu. În 2026, cele două țări au deschis câte patru dintre cele șase clustere de negociere.

Republica Moldova se numără printre cele patru țări candidate care au avansat cel mai mult în procesul de aderare, potrivit Comisiei Europene. În evaluarea prezentată pe 4 noiembrie, Comisia arată că Republica Moldova ar putea încheia provizoriu negocierile la începutul lui 2028, dacă menține ritmul reformelor. Premierul Vasile Tofan a calificat evaluarea drept „foarte bună”.

Pe 9 noiembrie, la deschiderea Conferinței anuale privind extinderea UE, președinta Maia Sandu a spus că Republica Moldova își propune să fie pregătită să încheie negocierile până în 2028. Pentru a atinge acest obiectiv, 2027 „trebuie să fie un an al rezultatelor concrete”, a declarat șefa statului.

Potrivit Indexului Rezilienței Informaționale Naționale, publicat pe 4 noiembrie de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, la nivel național, 57% dintre locuitori susțin aderarea la UE, cu cinci puncte procentuale mai mult decât în 2024. Sprijinul diferă însă considerabil de la o regiune la alta. În regiunea Centru, acesta ajunge la 73%, iar în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia este de 8%. În nordul țării, sprijinul a crescut de la 37% în 2025 la 53% în 2026.

Pe de altă parte, conform studiului realizat de CBS-AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026, în octombrie, aproximativ 4% dintre respondenți văd aderarea la NATO ca pe o soluție pentru securitatea Republicii Moldova, iar circa 45% susțin neutralitatea. Totodată, șase din zece consideră că țara are în continuare nevoie de sprijin extern pentru a-și consolida securitatea și apărarea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
parlament.md

Poliția, după ce Costiuc a acuzat-o că ar fi „protejat” o fabrică clandestină de țigări din Strășeni: „Falsuri”

(ACTUALIZARE 11:42) Vasile Costiuc a publicat un videoclip în care critică informațiile oferite de IGP pe marginea cazului.

„Oameni buni, voi puteți să publicați un document când dezmințiți și să spuneți „la nu știu a cui solicitare a fost post fiscal la fabrica de țigări din Căpriana”. (…) Ca să vedem ce accize, ce țigări produce, cât exportă, cât produce. (…) Pe ce ați pornit anchetă penală? Pe fabrica de țigări sau pe incendiu? Sau pe incendiu și fabrica de țigări? (…) Unde-s rapoartele? Să publicați rapoartele unde polițiștii au scris „atâtea cutii de țigări au fost încărcate în busuri, unde s-au dus busurile cu țigări”. De ce nu sunt rapoarte?”, a spus politicianul.

Totodată, politicianul insistă că linia de producție ar fi activat ilegal și ar fi fost „protejată” de polițiști.

„Puteți să spuneți ce vreți, puteți să folosiți presa, că „Vasile dezminte”, că „Vasile distribuie falsuri”. Voi produceți țigări de contrabandă și v-o spun direct, deschis. (…) Nu se văd urechile lui Cernăuțeanu (Viorel Cernăuțeanu, șeful GP – n. r.) din toată afacerea cu țigări de contrabandă”, a menționat el.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Inspectoratul General al Poliției (IGP) respinge acuzațiile deputatului Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, potrivit cărora poliția ar fi „protejat” fabrica de țigări din raionul Strășeni, la care s-a produs recent un incendiu și care, potrivit parlamentarului, ar fi activat ilegal. Într-un comunicat emis pe 10 noiembrie, instituția a precizat că verificarea activității întreprinderii ține de competența Serviciului Fiscal de Stat (SFS).

„Cu referire la incendiul produs recent la o fabrică de țigări din Strășeni, despre care deputatul invocă falsuri în raport cu poliția, îl informăm că, potrivit statutului pe care îl deține, ar fi bine să studieze și să cunoască legislația Republicii Moldova. În acest context îl informăm că verificarea activității de întreprinzător este competența Serviciului Fiscal de Stat, iar până la 30 octombrie SFS a menținut un post fiscal la acea întreprindere, care a verificat activitatea acesteia”, a transmis IGP.

De asemenea, oamenii legii au inițiat și un proces penal, în cadrul căruia urmează să fie stabilite circumstanțele producerii incendiului.

„Recomandăm deputatului să evite implicarea poliției în a obține vizibilitate și să se informeze înainte să răspândească falsuri”, a mai menționat IGP.

Amintim că, în seara zilei de 4 noiembrie, la o fabrică de țigări din apropierea satului Căpriana, raionul Strășeni, a izbucnit un incendiu de proporții. Flăcările au distrus 800 de metri pătrați din suprafața totală de 1 000 de metri pătrați a clădirii. Nu au fost raportate victime.

Pe 10 noiembrie, într-un videoclip publicat pe rețelele de socializare, Vasile Costiuc a declarat că depozitul de tutun activa clandestin, iar țigările de contrabandă ajungeau în România. Deputatul a acuzat poliția că ar fi protejat activitatea fabricii.

Acesta a publicat și imagini video în care mai multe persoane încarcă într-un vehicul pachete de țigări rămase după incendiu.

Marta Kos: Oferta UE de 60 de milioane de euro pentru Transnistria rămâne valabilă

Uniunea Europeană (UE) menține oferta de 60 de milioane de euro pentru locuitorii din regiunea transnistreană și este gata să acorde ajutorul în cazul unei noi crize energetice, dacă Tiraspolul îl va solicita. Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat la TV8 că UE este pregătită să sprijine cetățenii Republicii Moldova de pe ambele maluri ale Nistrului.

„Oferta de 60 de milioane de euro rămâne valabilă. În regiunea transnistreană încă nu s-a luat o decizie privind utilizarea acestor fonduri, dar noi le-am pregătit. Ele sunt destinate locuitorilor din regiune, în cazul unei crize. Dacă ne vor solicita sprijinul, le vom acorda, desigur, ajutor”, a declarat Kos.

Comisara a spus, totodată, că Uniunea Europeană îi consideră pe locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului cetățeni ai Republicii Moldova și este gata să îi sprijine.

„Pentru noi, toți cei care locuiesc pe malul stâng și pe malul drept al Nistrului sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Suntem pregătiți să ajutăm toți locuitorii Republicii Moldova, deoarece regiunea transnistreană face parte din țară”, a mai declarat Marta Kos.

Reaminti, oferta de 60 de milioane de euro a fost făcută pentru prima dată la începutul anului 2025, când regiunea transnistreană s-a confruntat cu întreruperi de curent și probleme la încălzire. În ianuarie, Gazprom a sistat livrările de gaze către regiune, invocând o datorie pe care Chișinăul o contestă. Un prim ajutor de urgență din partea UE a permis reluarea temporară a livrărilor la începutul lunii februarie. Prin oferta de 60 de milioane de euro, parte a unui plan mai amplu de sprijin energetic pentru Republica Moldova, UE propunea să acopere necesarul de energie al populației și al instituțiilor sociale din regiune până la mijlocul lunii aprilie.

Printre condițiile puse de UE se numărau respectarea drepturilor omului și ajustarea treptată a tarifelor la energie la nivelul pieței. Marii consumatori industriali nu puteau beneficia de ajutor, iar companiile exportatoare urmau să plătească energia la prețul pieței.

Tiraspolul a refuzat oferta. Liderul de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski, a susținut atunci că acceptarea condițiilor ar fi afectat industria locală și ar fi dus la pierderea unor locuri de muncă. Premierul de atunci, Dorin Recean, a pus refuzul pe seama presiunilor Moscovei. În consecință, Tiraspolul a optat pentru livrări de gaze prin intermediul unei companii ungare, iar Chișinăul a permis tranzitul acestora pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit autorităților de la Chișinău, regiunea transnistreană are gaze asigurate până la sfârșitul anului 2026. Din ianuarie 2027, continuarea livrărilor rămâne, însă, incertă. Chișinăul consideră că actuala formulă de aprovizionare, prin intermediul unei companii ungare, este nesigură.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Agenția Vamală a Bulgariei

Șase moldoveni, reținuți în Bulgaria pentru că ar fi încercat să ducă $1,2 mln nedeclarați în Turcia

Șase moldoveni au fost reținuți în Bulgaria, după ce au încercat să transporte în Turcia aproape 1,2 milioane de dolari nedeclarați. Banii au fost descoperiți în timpul unui control vamal la punctul de trecere a frontierei Lesovo, transmite IPN.

Potrivit Agenției Vamale a Bulgariei, cei șase se aflau într-o camionetă care venea din Republica Moldova și se îndrepta spre Turcia. Vehiculul, înmatriculat în străinătate, a fost oprit pentru verificări la frontieră.

În urma controlului, vameșii au găsit pachete vidate cu bancnote de 100 de dolari, ascunse în centurile elastice purtate de șofer și de cei cinci pasageri. Valoarea totală a banilor se ridică la 1 199 900 de dolari.

Cei șase au fost reținuți la Secția de Poliție de Frontieră din Elhovo. Întreaga sumă a fost confiscată, iar autoritățile bulgare au inițiat șase proceduri de urmărire penală.

Între timp, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a transmis că misiunea diplomatică de la Sofia nu a primit nicio notificare oficială din partea autorităților competente cu privire la acest caz. „Suntem în așteptarea informațiilor și vom reveni cu detalii imediat ce vom avea date confirmate”, a adăugat instituția.

IPN/imagine simbol

Apicultorii din Moldova vor putea vinde miere în China. ANSA, gata să îi ajute să îndeplinească cerințele de export

Republica Moldova a obținut acces pe piața Chinei pentru exportul mierii de albine. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a semnat un protocol cu Administrația Generală a Vămilor din Republica Populară Chineză, care stabilește cerințele necesare pentru livrarea produsului pe piața chineză.

„Documentul stabilește cadrul necesar pentru realizarea exporturilor, reprezentând un rezultat important al eforturilor depuse pentru extinderea accesului produselor agroalimentare moldovenești pe piețele internaționale. Pentru apicultorii și procesatorii autohtoni, această realizare deschide noi perspective comerciale, contribuind la diversificarea piețelor de desfacere, valorificarea potențialului sectorului apicol și promovarea mierii moldovenești la nivel internațional”, a transmis ANSA într-un comunicat.

În perioada următoare, ANSA va acorda sprijin operatorilor economici pentru îndeplinirea cerințelor de export, în colaborare cu autoritățile chineze și instituțiile naționale responsabile de promovarea comerțului exterior.

Mierea este unul dintre produsele agroalimentare exportate de Republica Moldova, principalele piețe de desfacere fiind cele din Uniunea Europeană. În 2025, țara noastră a exportat aproximativ 4 518 tone de miere, în valoare de 13,56 milioane de dolari, cu 27% mai mult decât în 2024. Din cantitatea totală, circa 4 140 de tone au ajuns pe piața europeană, în special în România, Italia și Slovacia.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: