agora.md

Școlile cu predare în limba rusă vor avea un buget mai mare în 2023

Autoritățile intenționează să revizuiască ăn 2023 rata de finanțare per elev în școlile medii cu predare în limba rusă, dar și în instituțiile de învățământ mixt din Moldova. 

Reprezentantul Ministerului Educației și Cercetării, Valentin Crudu, a explicat pentru NM că autoritățile dezvoltă o nouă abordare de finanțare pentru școlile cu predare în limba rusă.

„În școlile de predare rusă, de regulă, există mai multe materii. Crește și numărul de ore, însă nu sunt suficienți bani pentru a plăti profesorii. Dacă într-un liceu cu predare în limba română, un profesor are 30 de ore pe săptămână, atunci într-unul rus media este de 34. Ministerul lucrează la acest capitol pentru a mări bugetul pentru școlile ruse, pentru a fi posibil să fie achitate aceste ore suplimentare”, a precizat Valentin Crudu.

Acum sistemul de finanțare funcționează după următorul principiu: Ministerul Finanțelor determină limita de cheltuieli, iar Ministerul Educației calculează cuantumul transferurilor de la bugetul de stat către bugetele municipiilor, regiunilor și în UTA Găgăuzia pentru finanțarea instituțiilor de învățământ.

Pe 17 ianuarie, Ministerul Educației a prezentat proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pe 2023 și Planul național de dezvoltare pe 2023-2025 în domeniul educației, formării, tineretului și sportului.

Potrivit secretarului de stat al Ministerului Educației și Cercetării, Adriana Cazacu, una dintre prioritățile instituției în 2023 va fi îmbunătățirea mecanismului de finanțare per elev în școlile și gimnaziile aflate în jurisdicția publicului local de gradul doi. Autoritățile preconizează modificarea Hotărârii Guvernului nr. 868 din 2014.

„Este planificată revizuirea ratei de finanțare per elev în 260 de școli cu limba rusă de predare și în instituții de învățământ mixte, unde învață peste 64 000 de studenți”, a spus Cazacu.

Amintim că în anul 2023, urmează a fi revizuit coeficientul de finanțare per elev în 260 de instituții de învățământ cu predare în limba rusă. De asemenea, în acest an ar putea fi editate 47 de manuale noi și dezvoltate sisteme informaționale, precum e-admitere sau sistemul de raportare a cadrelor didactice, având ca scop reducerea birocrației din domeniu.

Proiectul Planului de activitate a Guvernului pentru anul 2023 a fost supus consultărilor publice pe 17 ianuarie, cu participarea reprezentanților instituțiilor de învățământ și de cercetare, a sindicatelor și partenerilor de dezvoltare.

Ministerul Educației și Cercetării își propune în 2023 să revizuiască mecanismele de finanțare a instituțiilor de învățământ de la toate ciclurile de studii, inclusiv la capitolul cercetare. Potrivit instituției, acest lucru va permite sporirea alocațiile acordate instituțiilor educaționale și îmbunătățirea calității studiilor.

Manuale noi pentru elevi, table interactive și laboratoare digitale

La capitolul învățământ general, se planifică editarea a 47 de titluri de manuale școlare, inclusiv 22 de titluri traduse, care să corespundă actualelor programe educaționale și cerințelor timpului.

Urmează a fi revizuit coeficientul de finanțare per elev în 260 de instituții de învățământ cu predare în limba rusă, a anunțat Adriana Cazacu, secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării.

În următoarele luni, Ministerul Educației și Cercetării va investi în dotarea a peste 60 de laboratoare digitale cu laptopuri, table interactive și mobilier.

O altă intervenție vizează dezvoltarea învățământului dual, atât în sistemul de învățământ profesional tehnic, cât și în cel universitar. În acest domeniu, de asemenea, va fi ajustată formula de finanțare a instituțiilor, se va investi în modernizarea bazei materiale și în acordarea de stimulente pentru cadrele didactice, urmând să fie majorate și bursele elevilor.

Sistem informațional despre piața muncii pentru studenți

În învățământul superior, intervențiile prevăzute pun accent pe corelarea programelor de studii cu cerințele pieței muncii. În acest sens, se lucrează la elaborarea unui sistem informațional pentru piața muncii, în cooperare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale. În luna aprilie 2023, urmează să fie finalizat un studiu amplu al traseului profesional al absolvenților de universități din Republica Moldova.

„Acest studiu ne va spune în ce profesii pregătim absolvenți, pentru cine, ce salarii vor avea la prima angajare, scopul final fiind adaptarea studiilor universitare la cerințele pieței muncii”, a declarat Nadejda Velișco, secretar general al Ministerului Educației și Cercetării.

De asemenea, în anul 2023 Ministerul Educației și Cercetării își propune să adopte Programul național pentru educația incluzivă și Programul de studiere a limbii române pentru minoritățile naționale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Diaspora va plăti impozit de 12% pe moșteniri? Ministra finanțelor: „Stop fals!” (VIDEO)

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, susține că informațiile potrivit cărora moldovenii din diaspora vor plăti, din 2027, impozit pe moștenirile primite în Republica Moldova sunt false. Oficiala a declarat, într-un video publicat pe 12 august pe conturile sale, că proiectul politicii fiscale pentru anul viitor nu modifică regimul fiscal care se aplică moldovenilor, indiferent dacă locuiesc în țară sau peste hotare.

„Stop fals! Guvernul nu își propune să impoziteze moștenirea pentru cetățenii Republicii Moldova care se află în diasporă. Aceste interpretări sunt abuzive. Ceea ce s-a propus prin politica fiscală este să fie impozitată moștenirea primită de cetățenii străini, care nu locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova 183 de zile. Toți cetățenii Republicii Moldova care trăiesc în țară sau peste hotare, atunci când primesc moștenire, acest venit nu se impozitează. Guvernul, în politica fiscală 2027, nu schimbă nimic”, a precizat ministra Finanțelor, Victoria Belous.

Reacția vine după ce deputata MAN Angela Cutasevici a declarat că moldovenii stabiliți peste hotare ar putea fi obligați, din 2027, să plătească un impozit de 12% pentru casele, apartamentele, terenurile sau alte bunuri moștenite în Republica Moldova. Potrivit acesteia, proiectul politicii fiscale prevede includerea patrimoniului primit prin moștenire sau donație de către persoanele fizice nerezidente în categoria veniturilor impozabile.

În același sens s-a pronunțat și Cabinetul Avocatei „Străisteanu Doina Ioana”, care a susținut că modificările propuse ar introduce un impozit de 12% asupra bunurilor moștenite sau primite prin donație de către nerezidenți, inclusiv de către moldovenii din diaspora. Cabinetul a calificat inițiativa drept discriminatorie, argumentând că doi moștenitori ai aceleiași averi ar putea fi tratați fiscal diferit în funcție de statutul lor de rezidență.

Ministra Finanțelor respinge însă aceste interpretări și spune că cetățenii Republicii Moldova, inclusiv cei aflați în diaspora, nu vor fi afectați de modificările propuse în politica fiscală pentru anul 2027.

„Ești cetățean al Republicii Moldova și locuiești în țară? Ești cetățean al Republicii Moldova și locuiești în diaspora? În ambele situații, patrimoniul primit prin moștenire este neimpozabil. Acest lucru este prevăzut expres în art. 20 lit. i) din Codul fiscal, care stabilește că este neimpozabil patrimoniul primit de persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova, cu titlu de donație sau de moștenire, cu excepția donațiilor efectuate conform art. 90¹ alin. (3¹). Deci, dacă ești cetățean al Republicii Moldova, faptul că locuiești în Moldova sau peste hotare nu schimbă această prevedere”, a mai scris Belous în postarea sa din 12 august.

***

Amintim, premierul Vasile Tofan a prezentat, pe 6 august, proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027. Documentul, care și propune să taxeze mai mult viciile și mai puțin munca, potrivit premierului, a fost supus consultărilor publice în aceeași zi.

Noul concep prevede un pachet amplu de modificări fiscale. Printre principalele măsuri se numără majorarea scutirii personale anuale de la 29.700 la 40.000 de lei, extinderea facilității de impozitare cu 0% a profitului reinvestit, majorarea accizelor pentru produsele din tutun și vaping, introducerea unor taxe pentru băuturile cu zahăr, energizante și articolele pirotehnice, precum și majorarea impozitului pe dividende și a celui aplicat câștigurilor de capital. Totodată, Guvernul propune introducerea unei taxe „de solidaritate” pentru sectorul bancar, taxarea coletelor comandate de pe platformele din afara țării și modificarea cotelor de TVA pentru unele categorii de bunuri și servicii, inclusiv la gaz și lumină.

Aceasta este a doua încercare de aprobare a politicii fiscale pentru anul viitor, după ce proiectul pregătit de fostul guvern condus de Alexandru Munteanu s-a oprit la etapa consultărilor publice, pe fondul criticilor venite din partea mediului de afaceri și a experților. În urma consultărilor, Ministerul Finanțelor a renunțat la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor.

Recent, președinta Maia Sandu a declarat că noua reformă bugetar-fiscală propusă de Guvernul condus de Vasile Tofan este mai echilibrată decât prima variantă, prezentată de fostul Cabinet de miniștri. Potrivit șefei statului, noua politică fiscală ar trebui să asigure o impozitare mai echitabilă și, în același timp, să aducă venituri suplimentare la buget, necesare inclusiv pentru a putea fi finanțate majorările salariale promise.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: