tvrmoldova.md

Se va prezenta Plahotniuc? Curtea de Apel a stabilit data următoarei ședințe de judecată pe cazul „frauda bancară”

Procuratura Anticorupție informează că pe 6 februarie, la ora 11:00, a fost fixată o nouă ședință de judecată la Curtea de Apel Chișinău pe cazul învinuitului Vladimir Plahotniuc în dosarul denumit generic „Frauda Bancară”.

Amintim că pe 17 noiembrie 2022, Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana a admis demersul Procuraturii Anticorupție prin care a fost solicitat acordul pentru finalizarea urmăririi penale, în lipsa învinuitului Plahotniuc.

Avocații lui Plahotniuc au contestat cu recurs încheierea instanței de fond, iar prima ședință în cadrul Curții de Apel Chișinău a avut loc la 28 decembrie.

Astfel, au avut loc 3 ședințe de judecată, unde au fost înaintate de către avocați noi cereri de ridicarea a excepției de neconstituționalitate, cereri de recuzare, or cereri de amânare a ședințelor de judecată, procurorii pledând constant pentru respingerea cererilor respective.

În cazul în care Curtea de Apel Chișinău va menține hotărârea contestată, cauza penală urmează a fi expediată în judecată pentru examinare în fond.

***

Amintim că Vladimir Plahotniuc este vizat în dosarul „frauda bancară”. Pe 7 septembrie 2022, Procuratura Anticorupție a anunțat că a demarat procedura de finalizare a urmăririi penale în lipsa fostului lider al PDM. În cadrul acestui episod pentru care s-a solicitat acordul în vederea finalizării urmăririi penale, Vladimir Plahotniuc a fost pus sub acuzare pentru crearea și conducerea unei „organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor”.

Potrivit procurorilor, episodul incriminat acestuia are ca referință perioada anilor 2013-2015, atunci când Plahotniuc a primit în conturi, prin intermediul companiilor rezidente fondate de Ilan Șor prin persoane interpuse, mijloace financiare de peste 39 milioane dolari și 3,5 milioane de euro, care aveau ca origine, credite bancare obținute fraudulos de la BC „Unibank” SA, BC „Banca Socială” SA și BC „Banca de Economii” SA.

În cadrul cauzei penale a fost aplicat sechestru pe bunuri a cărui beneficiar efectiv este Vladimir Plahotniuc în valoare de peste un miliard de lei.

În data de 26 octombrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei americane a anunțat sancțiuni față de 21 de persoane și entități cu legături în Republica Moldova. În lista de sancțiuni denumită „Global Magnitsky Act” pentru acte grave de corupție figurează Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Sara Șor, Igor Ciaika, Ivan Zavorotnyi, Alexei Troșin, Iurii Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin.

La doar două zile după ce SUA a anunțat sancțiuni împotriva fostului președinte al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, acesta anunță că revine în politică.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Cecan / NewsMaker

„Regimul iranian a ucis mii de oameni”. Reacția UE la operațiunea militară americano-israeliană împotriva Iranului

Pe fondul operațiunii Statelor Unite ale Americii și Israelului împotriva Iranului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au îndemnat părțile să manifeste reținere și să protejeze civilii. Aceștia au subliniat necesitatea prevenirii oricăror acțiuni care ar putea escalada situația din regiune.

Ursula von der Leyen și Antonio Costa au publicat pe platforma X postări identice, în care au exprimat „îngrijorare profundă” față de începerea noii operațiuni militare americano-israeliene împotriva Iranului.

Asigurarea securității nucleare și prevenirea oricăror acțiuni care ar putea duce la o escaladare suplimentară a tensiunilor sau la subminarea regimului global de neproliferare (a armelor nucleare – n. r.) sunt esențiale”, au declarat liderii UE.

Oficialii au făcut apel la toate părțile implicate să dea dovadă de „maximă reținere”, să protejeze populația civilă și să respecte pe deplin dreptul internațional.

Von der Leyen și Costa au subliniat, de asemenea, că Uniunea Europeană a impus sancțiuni ample ca răspuns la acțiunile „regimului iranian criminal” și ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice. În același timp, Bruxelles-ul „sprijină eforturile diplomatice menite să soluționeze, prin negocieri, programele nuclear și balistic (ale Iranului – n. r.)”, au precizat liderii UE.

Șefa diplomației UE a discutat cu omologul israelian

Și Înalta Reprezentantă a UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, a comentat evoluțiile din Orientul Mijlociu, menționând că acestea au un „caracter periculos”.

Totodată, ea a subliniat: „Regimul iranian a ucis mii de oameni. Programele sale de dezvoltare a rachetelor balistice și a armelor nucleare, precum și sprijinul acordat grupărilor teroriste, reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității globale. Uniunea Europeană a impus sancțiuni dure împotriva Iranului și a susținut soluții diplomatice, inclusiv în ceea ce privește problema nucleară”.

Kallas a comunicat că a discutat situația cu ministrul de Externe al Israelului, Gideon Saar. De asemenea, diplomata a spus că Uniunea Europeană „colaborează, de asemenea, îndeaproape cu partenerii arabi pentru a identifica căi diplomatice de soluționare” a conflictului.

Rețeaua noastră consulară este pe deplin implicată în facilitarea plecării cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene. Personalul neesențial al UE este evacuat din regiune. Misiunea noastră navală Aspides se află în stare de alertă sporită în Marea Roșie și este pregătită să ajute la menținerea deschisă a coridorului maritim”, a adăugat Kaja Kallas.

Amintim că, astăzi, 28 februarie, Statele Unite ale Americii și Israel, cel mai apropiat aliat al Washington-ului în Orientul Mijlociu, au început o operațiune militară împotriva Iranului, denumită „Furie epică”. Explozii au avut loc în Teheran, Isfahan, Qom, Karaj, Kermanshah, Luristan și Tabriz.

Președintele SUA, Donald Trump, a comunicat într-o adresare video că scopul acțiunilor militare este eliminarea programului nuclear și balistic al Teheranului. Totodată, liderul american a sugerat că se urmărește inclusiv înlăturarea regimului teocratic de la Teheran. El le-a transmis cetățenilor iranieni să se adăpostească, iar când operațiunea militară se va încheia, să preia controlul asupra guvernului țării.

Presa internațională scrie, cu trimitere la surse, că printre principalele ținte ale forțelor americane și israeliene s-au numărat președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, și ayatollahul Ali Khamenei. Cu toate aceste, cei doi sunt vii și în siguranță, conform relatărilor presei iraniene de stat.

Drept răspuns la bombardamentele americano-israeliene, Teheranul atacă cu rachete balistice Israelul, unde a fost introdusă stare de urgență, precum și bazele militare americane din altele state din Orientul Mijlociu: Iordania, Bahrain, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite și Kuweit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: