Colaj NM

Se vor judecători și procurori. Cinci note de 1 la proba orală a examenului de admitere la Institutul Național al Justiției

Au fost publicate rezultatele probei orale a examenului de admitere la Institutul Național al Justiției. 5 candidați au primit nota 1, scrie bizlaw.md. 

Din cei 85 de candidați admiși la proba orală a examenului de admitere pentru cursurile de formare inițială a candidaților la funcții de judecător și de procuror, șapte nu au susținut proba, iar alții 15 nu s-au prezentat. Datele au fost publicate de Institutul Național al Justiției.

Potrivit sursei, printre cei care nu au susținut proba, cinci au obținut nota 1.

Cea mai mare notă a fost obținută de Victoria Tiron – 9,23, candidată la funcția de judecător. La proba scrisă, Victoria Tiron a obținut nota 9,47. Alți șase candidați au obținut note mai mari de 9 la proba orală, dintre aceștia, cinci au avut note mai mari de nouă și la proba scrisă. Aceștia sunt:

  • Felicia Costov, 9,19 (proba orală) și 9,97 (proba scrisă), candidată la funcția de judecător;
  • Andrei Dubceac, 9,15 (proba orală) și 9,8 (proba scrisă), candidat la funcția de procuror;
  • Maxim Comerzan, 9,11 (proba orală) și 9,37 (proba scrisă), candidat la funcția de judecător;
  • Cristina Orlovcaia, 9,06 (proba orală) și 9,65 (proba scrisă), candidată la funcția de judecător;
  • Mihaela Anton, 9,02 (proba orală) și 9,05 (proba scrisă), candidată la funcția de judecător.

Totodată, Ana-Maria Eloi, candidată la funcția de judecător a obținut nota 9,11 proba orală și nota 8,55 la proba scrisă.

Potrivit sursei, candidații care au obținut nota maximă la proba scrisă au avut mai puțin succes la proba orală. Trei dintre aceștia au obținut note mai mari de opt (Victoria Munteanu, 8,61; Victoria Ojog, 8,28; Dionisie Spînu, 8,24), iar Ion Balanel a primit nota 6,51. Rezultatele complete pot fi accesate aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Ar putea R. Moldova adera la UE înaintea Ucrainei? Răspunsul eurodeputatului Siegfried Mureșan

Eurodeputatul Siegfried Mureșan consideră că Republica Moldova ar putea adera la Uniunea Europeană înaintea Ucrainei, întrucât implementează reformele necesare într-un ritm mai rapid. El a precizat că negocierile de aderare cu cele două state, ale căror parcursuri de integrare europeană au evoluat în paralel până acum, sunt două procese distincte. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru IPN, publicat pe 20 noiembrie.

Mureșan a declarat că, în prezent, Republica Moldova se mișcă „cel mai rapid” în procesul de integrare europeană și înregistrează „cele mai mari” progrese. „Cred că și munca diplomatică pe care președinta și membrii Guvernului o întreprind în a comunica în capitalele europene și în relația cu instituțiile europene, pentru a prezenta exact stadiul pregătirilor, este foarte bună. Ca atare, cred că acestea trebuie să rămână prioritățile și în continuare”, a adăugat europarlamentarul.

Întrebat dacă Republica Moldova ar trebui să adere la UE înaintea Ucrainei, dacă îndeplinește toate condițiile, în contextul în care există foi separate de parcurs și ritmuri diferite de adoptare a reformelor, oficialul a răspuns afirmativ. „Sigur că da. Fiecare stat va adera la Uniunea Europeană în momentul în care este pregătit, în momentul în care și-a îndeplinit toate angajamentele. (…) În paralel, dacă mai aderă și alte state în același timp, înainte sau după, este o chestiune secundară”, a spus el.

Siegfried Mureșan a remarcat că Comisia Europeană a stabilit că Republica Moldova ar putea încheia 25 de capitole de negociere pentru aderarea la UE pe parcursul anului 2027, în timp ce obiectivul setat pentru Ucraina este „mai modest”.

„Comisia Europeană vede că Republica Moldova poate realiza mai mult și mai repede decât Ucraina. Nu din lipsă de voință din partea Ucrainei, ci pur și simplu pentru că statul este mai mare, problemele sunt mai numeroase și mai complicate și există, desigur, și războiul din Ucraina. Deci, practic, obiectivele stabilite pentru Republica Moldova, inclusiv de către executivul european, sunt mai ambițioase decât cele stabilite pentru Ucraina. Nu avem nevoie de un festival al decuplării sau de o ceremonie a decuplării. Nu se pune problema de așa ceva. Cel mai important lucru este modul în care progresează negocierile în practică. Iar, în practică, negocierile sunt bilaterale, pe picior de egalitate, între Republica Moldova și Uniunea Europeană, pe de o parte, și între Ucraina și Uniunea Europeană, pe de altă parte. Nu sunt negocieri trilaterale Moldova-Ucraina-UE. Deci, în realitate, sunt două procese diferite și separate. Dar nu trebuie să celebrăm atunci când reușim ceva mai rapid decât Ucraina și nu ne propunem niciodată să facem ceva în detrimentul Ucrainei, ci ne propunem ca Republica Moldova să devină cât mai rapid stat membru al Uniunii Europene”, a menționat oficialul european.

Amintim că Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, concomitent cu Ucraina. De atunci, procesele de aderare ale celor două state au evoluat în paralel.

Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

Procesul de negociere este structurat în șase clustere, care cuprind mai multe domenii de reformă. Până în prezent, Republica Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru patru dintre acestea: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Pe 20 noiembrie, reprezentanții permanenți ai statelor membre UE au decis deschiderea negocierilor și pentru ultimele două clustere – „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune”. Acestea urmează să fie deschise în cadrul următoarelor conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, ale căror date urmează să fie stabilite.

Kievul se opune decuplării parcursurilor europene ale Republicii Moldova și Ucrainei. În octombrie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că o astfel de decizie „ar fi greșită din punct de vedere moral”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: