Veronica Dragalina/screenshot

Șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție este finul lui Viorel Morari. Reacția Veronicăi Dragalin

Șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție Mihai Ivanov este finul de cununie al fostului șef al instituției Viorel Morari. Informația a fost confirmată de Ivanov în cadrul ediției din 18 ianuarie a emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV. Prezentă la emisiune, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a justificat că „un act ilegal comis de către o persoană nu poate fi imputat și rudelor acesteia”. 

Veronica Dragalin a fost întrebată cât de corect este ca Mihai Ivanov să activeze în cadrul PA, în condițiile în care el este finul ex-șefului instituției, controversatul Viorel Morari. De asemenea, moderatorul emisiunii a remarcat și faptul că Ivanov a avut o ascensiune în carieră, în perioda când Viorel Morari se afla la conducerea PA.

„Eu mi-am format echipa din persoane care înțeleg viziunea și strategia mea, dar și pe așa lucruri ca integritatea. În momentul în care cineva o să încalce acest principiu eu nu o să am nicio problemă să-l exclud”, a spus aceasta.

Ulterior, Mihai Ivanov a făcut o intervenție telefonică, în care a confirmat legătura de rudenie cu Viorel Morari.

„În ceea ce ține de faptul că în repetate rânduri ați spus că am avut o ascensiune fulminantă în perioada în care domnul Morari a deținut funcția de conducere în Procuratura Anticorupție, țin să dezmint această informație. Activez în Procuratura Anticorupție de pe 2 noiembrie 2010, atunci când dl. Morari nici nu era în funcție de procuror-șef, iar relația pe care o am cu acesta a început până ca dumnealui să devină procuror-șef sau să activeze, în general, în Procuratura Anticorupție”, a adăugat acesta.

***

Amintim că, pe 1 noiembrie, procurorii Mihail Ivanov și Vasile Plevan, au fost desemnați de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) pentru funcția de șefi adjuncți interimari la Procuratura Anticorupție.

Mihai Ivanov gestionează urmărirea penală în dosarul privind finanțarea ilegală a Partidului Politic „ȘOR”. De asemenea, Ivanov este și conducătorul grupului de anchetă în dosarul celor 13 ex-deputați transfugi (printre care Violeta Ivanov, Artur Reșetnicov, Vladimir Vitiuc, Anatolie Zagorodnîi și Serghei Sîrbu).

Anterior, Mihail Ivanov a gestionat urmărirea penală în dosarul privatizării „Air Moldova”, precum și în dosarul licitațiilor de sute de milioane de lei câștigate de firma „Bass System”.

Viorel Morari a preluat funcția de șef al PA în 2016. A demisionat în 2019, în urma unui scandal în care a fost acuzat de implicare într-o tentativă de preluare a unei afaceri. A mers chiar și în judecată, iar în septembrie 2019, „ca urmare a tranzacției de împăcare amiabilă”, a fost restabilit în funcție de Dumitru Robu, la acel moment procuror general interimar.

Revenirea sa la PA nu a durat mult, dat fiind faptul că, la 9 decembrie 2019 – la câteva zile de la învestirea în funcție a noului procuror general, Alexandr Stoianoglo, PG a demarat un control complex la PA și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), iar Morari a fost înlăturat pentru o lună din funcția de șef al PA și delegat la PG.

Între timp, Judecătoria Chișinău a suspendat executarea ordinului semnat de Robu prin care Viorel Morari a fost repus în funcția de procuror-șef la PA, în urma unei cereri făcute de fostul șef PCCOCS, Nicolae Chitoroagă. Mai târziu, Curtea de Apel Chișinău a anulat decizia primei instanțe.

La începutul lui 2020, pe numele lui Viorel Morari au fost pornite două cauze penale. În primul dosar, care a fost trimis deja în judecată, Viorel Morari este învinuit de abuz de serviciu, fals în acte publice și amestecul în înfăptuirea urmăririi penale. Potrivit unui comunicat al PG, acesta a recepționat personal de la Vladimir Plahotniuc o plângere prin care fostul șef al Partidului Democrat din Moldova (PDM) solicita tragerea la răspundere penală a lui Veaceslav Platon pentru denunț calomnios. Ulterior, în baza plângerii, Morari i-a ordonat unui subaltern să pornească, cu o dată din urmă, urmărirea penală în privința lui Platon..

În al doilea dosar în care a fost cercetat, Morari era bănuit de îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari, cu folosirea situației de serviciu.

Potrivit procurorilor, Morari, prin intermediul membrilor de familiei sale și altor persoane apropiate, ar fi spălat mijloace financiare, iar, prin urmare, părinții și fratele lui s-ar fi îmbogățit cu terenuri și imobile de zeci de mii de euro.

Tot în ianuarie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a admis demersul procurorului general și a decis să-l suspende pe Morari din funcția de procuror-șef al PA, până la adoptarea unei hotărâri definitive în dosarul în care este vizat.

În iunie 2020, procurorii PCCOCS au decis scoaterea de sub urmărirea penală a lui Morari, în dosarul îmbogățirii ilicite, dat fiind faptul că nu au fost adunate suficiente probe pentru al pune sub învinuire, potrivit profilului realizat de RISE Moldova.

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Vladimir Plahotniuc își va afla sentința după Paști. Procurorii cer 25 de ani de închisoare UPDATE

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, își va afla sentința în dosarul „Frauda bancară” pe 22 aprilie 2026. Decizia a fost luată de magistrați pe 25 martie.

Adus pe 25 martie în fața instanței, Plahotniuc a expus timp de șase ore poziția sa și a cerut instanței să-i acorde timp pentru pregătirea ultimei declarații, însă cererea i-a fost refuzată. În ultima sa declarație, el a spus că nu este sfânt, dar că nu a fost implicat în furtul unui miliard.

Într-un final, magistrații au decis că sentința în dosarul „Frauda bancară” va fi pronunțată pe 22 aprilie.

Amintim că procurorii cer 25 de ani de detenție pentru fostul lider democrat.

Actualizare: Avocatul Lucian Rogac a spus că Plahotniuc, în decursul a șase ore, „a dat cu capul de pământ probele apărării”. „A demontat toate cele mai mici acuzații pe care le-au intuit procurorii în dosar. (…) A demonstrat faptul că nu este vinovat și nu este nicio probă care să demonstreze crearea și conducerea organizației criminale, pretinsa escrocherie și pretinsa spălare a banilor”, a adăugat el. Totodată, el a invocat viteza în procesul de judecată și a calificat-o drept „regretabilă”.

Procurorul Alexandru Cernei a declarat că „strategia apărării nu a suprins cu ceva nou”. „În primul rând, au fost invocate anumite neconcordanțe procesuale, care au fost dezbătute pe perioada procesului de judecată și au fost respinse ca nefondate. Au fost invocate obiecții, care, la fel, au fost analizate în discursul acuzatorului. (…) Au fost invocate aplicări eronate ale legii penale, care nu au un fundament juridic”, a spus Cernei.

Totodată, procurorul a menționat că la ședința din 25 martie Plahotniuc „practic a repetat poziția sa care a expus-o în cadrul audierilor în calitate de inculpat în instanța de judecată”. „Avem un element nou și anume faptul că inițial dumnealui a negat absolut că companiile implicate în actul a acuzare ar fi dânsul beneficiar efectiv și că a recepționat careva fonduri bănești din cele trei bănci. Astăzi, versiunea înaintată de către inculpat deja s-a modificat. Dumnealui acceptă că acele companii îi aparțineau în calitate de beneficiar efectiv, a recepționat acele sume de bani, doar că motivul acelor tranzacții ar fi o înțelegere între dânsul cu Platon și Ilan Șor privind restituirea unei datorii sau a unei înțelegeri cu privire la vânzarea/cumpărarea unui pachet de acțiuni de la Banca de Economii”, a spus procurorul.

***

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. PA a trimis acest dosar în instanță în iulie 2023. Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în instanță. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și audierea martorilor apărării.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile sunt și în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în aceeași sumă care fusese sustrasă (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, circa 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. Pentru acoperirea acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost trecute în categoria datoriei de stat. Împreună cu dobânzile aferente pe 25 de ani, suma totală va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: