Veronica Dragalina/screenshot

Șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție este finul lui Viorel Morari. Reacția Veronicăi Dragalin

Șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție Mihai Ivanov este finul de cununie al fostului șef al instituției Viorel Morari. Informația a fost confirmată de Ivanov în cadrul ediției din 18 ianuarie a emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV. Prezentă la emisiune, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a justificat că „un act ilegal comis de către o persoană nu poate fi imputat și rudelor acesteia”. 

Veronica Dragalin a fost întrebată cât de corect este ca Mihai Ivanov să activeze în cadrul PA, în condițiile în care el este finul ex-șefului instituției, controversatul Viorel Morari. De asemenea, moderatorul emisiunii a remarcat și faptul că Ivanov a avut o ascensiune în carieră, în perioda când Viorel Morari se afla la conducerea PA.

„Eu mi-am format echipa din persoane care înțeleg viziunea și strategia mea, dar și pe așa lucruri ca integritatea. În momentul în care cineva o să încalce acest principiu eu nu o să am nicio problemă să-l exclud”, a spus aceasta.

Ulterior, Mihai Ivanov a făcut o intervenție telefonică, în care a confirmat legătura de rudenie cu Viorel Morari.

„În ceea ce ține de faptul că în repetate rânduri ați spus că am avut o ascensiune fulminantă în perioada în care domnul Morari a deținut funcția de conducere în Procuratura Anticorupție, țin să dezmint această informație. Activez în Procuratura Anticorupție de pe 2 noiembrie 2010, atunci când dl. Morari nici nu era în funcție de procuror-șef, iar relația pe care o am cu acesta a început până ca dumnealui să devină procuror-șef sau să activeze, în general, în Procuratura Anticorupție”, a adăugat acesta.

***

Amintim că, pe 1 noiembrie, procurorii Mihail Ivanov și Vasile Plevan, au fost desemnați de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) pentru funcția de șefi adjuncți interimari la Procuratura Anticorupție.

Mihai Ivanov gestionează urmărirea penală în dosarul privind finanțarea ilegală a Partidului Politic „ȘOR”. De asemenea, Ivanov este și conducătorul grupului de anchetă în dosarul celor 13 ex-deputați transfugi (printre care Violeta Ivanov, Artur Reșetnicov, Vladimir Vitiuc, Anatolie Zagorodnîi și Serghei Sîrbu).

Anterior, Mihail Ivanov a gestionat urmărirea penală în dosarul privatizării „Air Moldova”, precum și în dosarul licitațiilor de sute de milioane de lei câștigate de firma „Bass System”.

Viorel Morari a preluat funcția de șef al PA în 2016. A demisionat în 2019, în urma unui scandal în care a fost acuzat de implicare într-o tentativă de preluare a unei afaceri. A mers chiar și în judecată, iar în septembrie 2019, „ca urmare a tranzacției de împăcare amiabilă”, a fost restabilit în funcție de Dumitru Robu, la acel moment procuror general interimar.

Revenirea sa la PA nu a durat mult, dat fiind faptul că, la 9 decembrie 2019 – la câteva zile de la învestirea în funcție a noului procuror general, Alexandr Stoianoglo, PG a demarat un control complex la PA și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), iar Morari a fost înlăturat pentru o lună din funcția de șef al PA și delegat la PG.

Între timp, Judecătoria Chișinău a suspendat executarea ordinului semnat de Robu prin care Viorel Morari a fost repus în funcția de procuror-șef la PA, în urma unei cereri făcute de fostul șef PCCOCS, Nicolae Chitoroagă. Mai târziu, Curtea de Apel Chișinău a anulat decizia primei instanțe.

La începutul lui 2020, pe numele lui Viorel Morari au fost pornite două cauze penale. În primul dosar, care a fost trimis deja în judecată, Viorel Morari este învinuit de abuz de serviciu, fals în acte publice și amestecul în înfăptuirea urmăririi penale. Potrivit unui comunicat al PG, acesta a recepționat personal de la Vladimir Plahotniuc o plângere prin care fostul șef al Partidului Democrat din Moldova (PDM) solicita tragerea la răspundere penală a lui Veaceslav Platon pentru denunț calomnios. Ulterior, în baza plângerii, Morari i-a ordonat unui subaltern să pornească, cu o dată din urmă, urmărirea penală în privința lui Platon..

În al doilea dosar în care a fost cercetat, Morari era bănuit de îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari, cu folosirea situației de serviciu.

Potrivit procurorilor, Morari, prin intermediul membrilor de familiei sale și altor persoane apropiate, ar fi spălat mijloace financiare, iar, prin urmare, părinții și fratele lui s-ar fi îmbogățit cu terenuri și imobile de zeci de mii de euro.

Tot în ianuarie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a admis demersul procurorului general și a decis să-l suspende pe Morari din funcția de procuror-șef al PA, până la adoptarea unei hotărâri definitive în dosarul în care este vizat.

În iunie 2020, procurorii PCCOCS au decis scoaterea de sub urmărirea penală a lui Morari, în dosarul îmbogățirii ilicite, dat fiind faptul că nu au fost adunate suficiente probe pentru al pune sub învinuire, potrivit profilului realizat de RISE Moldova.

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

obyektiv.press/foto simbol

Peste 4 000 de persoane agresate de animale în Moldova în 2026. În Chișinău, numărul cazurilor a crescut cu 20,6%

Peste 4.000 de persoane au fost agresate de animale în primele șase luni ale anului 2026, în Republica Moldova. Dintre acestea, aproape 2.000 de cazuri au fost înregistrate în municipiul Chișinău, cu 20,6% mai multe comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025. Majoritatea agresiunilor au fost provocate de câini. Informațiile au fost comunicate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), care a atenționat populația asupra riscului de infectare cu virusul rabic.

Potrivit ANSP, în primele șase luni ale anului 2026 au fost confirmate 53 de cazuri de rabie la animale, în 17 unități administrativ-teritoriale. Dintre acestea, 29 de cazuri au fost înregistrate la câini, 12 la bovine, 10 la vulpi, unul la porc și unul la șacal. Cele mai multe cazuri au fost raportate în raioanele Hîncești și Nisporeni (câte 11), urmate de Călărași și Râșcani (câte 4), municipiul Chișinău și raioanele Criuleni, Dondușeni și Strășeni (câte 3).

„Faptul că majoritatea cazurilor au fost confirmate la animale domestice arată că virusul circulă în apropierea localităților, ceea ce crește riscul expunerii oamenilor”, a comunicat ANSP.

Potrivit Agenției, în primele șase luni ale anului 2026, în Republica Moldova au fost înregistrate 4.036 de persoane agresate de animale. Dintre acestea, 1.800 de cazuri au fost raportate în municipiul Chișinău, ceea ce reprezintă o creștere de 20,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025. Agresiunile au fost provocate atât de animale cu stăpân, cât și de animale fără stăpân, majoritatea fiind cauzate de câini.

ANSP a precizat că rabia este o boală virală gravă, care afectează sistemul nervos central al mamiferelor, inclusiv al omului. Virusul se transmite cel mai frecvent prin mușcătura unui animal infectat, dar și prin zgârieturi sau contaminarea plăgilor ori a mucoaselor cu saliva acestuia. Potrivit ANSP, odată cu apariția simptomelor clinice, boala este aproape întotdeauna fatală. Totuși, rabia poate fi prevenită prin acordarea imediată a primului ajutor și administrarea la timp a profilaxiei post-expunere, a menționat instituția. În Republica Moldova, profilaxia post-expunere împotriva rabiei este gratuită. Potrivit Agenției, acordarea primului ajutor medical presupune spălarea imediată și abundentă a plăgii cu apă curgătoare și săpun, timp de minimum 10-15 minute, precum și dezinfectarea marginilor acesteia cu o soluție antiseptică (alcool etilic de 70% sau iod de 5%).

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: