digi24

Șeful ONU l-a enervat pe Lavrov: „Operațiunea specială” a armatei ruse este o invazie în Ucraina

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a desființat retorica Rusiei referitoare la așa-numita „operațiune specială” a armatei ruse în Ucraina și a precizat că, în acest caz, este vorba despre „o invazie”. Declarația a fost făcută de șeful ONU în cadrul unei discuții avute la Moscova cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

„Potrivit Federației Ruse, avem de-a face cu o operațiune specială, cu obiectivele deja anunțate. Potrivit Națiunilor Unite, în conformitate cu rezoluțiile adoptate de Adunarea Generală, invazia rusă din Ucraina constituie o încălcare a integrității sale teritoriale și o încălcare a Cartei ONU”, a declarat Antonio Guterres în cadrul unei conferințe de presă comune cu ministrul Lavrov, citat de Digi24.

Astfel, realitatea de necontestat este că în acest moment nu vorbim despre trupe ucrainene în Rusia, ci de trupe ale armatei ruse în Ucraina, a precizat Guterres.

„Există un aspect care este foarte clar și evident, pe care nu-l poate schimba niciun argument. Nu există trupe ucrainene pe teritoriul Federației Ruse, dar există trupe ruse pe teritoriul Ucrainei”, a spus secretarul general al ONU.

În replică, Serghei Lavrov a spus că rezoluția ONU care condamnă invazia rusă din Ucraina a fost adoptată în urma presiunilor Statelor Unite.

„Nu a fost o rezoluție adoptată prin consens, multe țări s-au plâns că au fost obligate de SUA, care au hărțuit ambasadorii și i-au presat să voteze rezoluția, au amenințat că se vor folosi de situația copiilor diplomaților, aflați în universități americane sau de conturi deschise la bănci americane”, a spus Lavrov.

Ministrul rus Lavrov a ocolit, în cadrul conferinței de presă susținute alături de Antonio Guterres, acuzațiile referitoare la invazie și la crimele de război comise e armata rusă în Ucraina.

 

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Violențe la protestele din Franța: 1 200 de persoane au fost reținute (VIDEO)

Aproximativ 550 000 de persoane au participat sâmbătă, 17 octombrie, la protestele organizate în mai multe orașe din Franța, pe fondul creșterii costului vieții și al nemulțumirilor față de politica internă a guvernului. Potrivit ministrului francez de Interne, Laurent Nuñez, circa 110 000 de manifestanți au ieșit în stradă la Paris. În schimb, Confederația Generală a Muncii (CGT), cea mai mare organizație sindicală din țară și unul dintre organizatorii manifestațiilor, estimează numărul participanților la aproximativ 800 000.

Protestele au avut loc în mai multe orașe mari, printre care Lyon, Marsilia, Toulouse, Lille, Strasbourg, Limoges, Bordeaux și Grenoble. În unele localități, manifestațiile au degenerat în jafuri, incendieri și acte de vandalism, notează DW.

Premierul francez, Sébastien Lecornu, a anunțat sâmbătă seara că 1 200 de persoane au fost reținute în urma protestelor din întreaga țară. Totodată, 150 de polițiști au fost răniți în confruntările cu manifestanții, a precizat șeful guvernului.

La Paris, Lyon și Strasbourg, poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii. În capitală, aproximativ 100 de persoane au fost reținute, iar asupra acestora au fost găsite arme și alte obiecte interzise.

La Marsilia, manifestanții au pătruns în clădirea primăriei, au devastat mai multe magazine și au încercat să intre cu forța într-un comisariat de poliție. La Lyon, un centru de informare turistică a fost incendiat, iar la Avignon, protestatarii au pătruns în curtea interioară a prefecturii. În Grenoble, clădirea primăriei a fost avariată.

În Limoges, primăria, o clădire veche de aproximativ 140 de ani, a fost incendiată, iar turla cu clopot s-a prăbușit în urma incendiului.

Guvernul Franței a convocat o reuniune de urgență

Amploarea manifestațiilor a depășit considerabil estimările autorităților. Înaintea protestelor, oficialii se așteptau ca aproximativ 40 000 de persoane să iasă în stradă la Paris și alte 150 000 în restul țării.

În urma escaladării violențelor, guvernul francez a convocat sâmbătă seara o reuniune de urgență. Premierul Sébastien Lecornu a acuzat grupările de extremă stângă că se află în spatele tulburărilor.

„Celor care vor să folosească aceste violențe drept o „încălzire” înaintea alegerilor prezidențiale le spun direct: nu ne vom lăsa intimidați. Nimeni nu își va putea impune agenda politică prin violență”, a scris Lecornu pe rețeaua de socializare X.

Președintele Emmanuel Macron a condamnat, la rândul său, actele de violență.

„În republica noastră nu este loc pentru violență. Cei care au provocat distrugeri, au atacat prefecturi și magazine și au jefuit chiar și primăriile noastre vor fi trași la răspundere și pedepsiți”, a transmis Macron pe X.

Proteste și în alte state europene

Creșterea costului vieții a scos oamenii în stradă și în Belgia, Portugalia și Italia, relatează Reuters.

La Bruxelles, câteva sute de persoane au participat la manifestații, care au fost marcate de confruntări cu forțele de ordine. La Lisabona, unde protestele durează deja de câteva zile, zeci de mii de oameni au manifestat sâmbătă, 17 octombrie.

În orașul italian Milano, manifestațiile au degenerat în violențe, iar poliția a recurs la gaze lacrimogene. La Bologna, forțele de ordine au folosit tunuri cu apă și au reținut șapte persoane.

Tot pe 17 octombrie, noi manifestații au avut loc în Albania, unde oamenii au protestat împotriva corupției din guvern, a reducerii numărului locurilor de muncă și a calității scăzute a educației.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: