парламент, вотум недоверия, сырбу
Максим Андреев/NewsMaker

Sergiu Sîrbu, din arest la domiciliu – în izolatorul CNA. Judecătorii au schimbat măsura preventivă

„În rezultatul examinării recursului înaintat de procurorii anticorupție asupra deciziei primei instanțe privind plasarea în arest la domiciliu, pe un termen de 30 zile a ex-deputatului Sergiu Sîrbu, magistrații Curții de Apel Chișinău au dispus admiterea integrală a recursului. Prin urmare, ex-deputatul vizat a fost plasat în arest preventiv pe un termen de 30 zile, cu executare în izolatorul CNA”, a declarat Cherpec pentru NM.

Pe 2 februarie, Sîrbu a fost reținut pentru îmbogățire ilicită.

Pe 16 decembrie 2021, Procuratura Anticorupție a anunțat că i-a înaintat învinuirea lui Sergiu Sîrbu pentru corupere activă (art.325 din Codul penal), faptă infracțională comisă în perioada deținerii mandatului de deputat.

Ex-deputatul este învinuit că, în anul 2015, reprezentând interesele Partidului Democrat din Moldova, a încercat să mituiască un alt deputat din Parlamentul Republicii Moldova, ales pe listele unui alt partid politic, propunându-i valută străină în sumă de la 100 000 până la 200 000 euro, pentru ca acesta să părăsească fracțiunea parlamentară din care făcea parte și în calitatea sa de deputat să voteze proiectele de legi înaintate de Partidul Democrat.

Fostul deputat a fost vizat și într-un act de constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate (ANI), în legătură cu suma nejustificată de 1,9 milioane de lei. Sîrbu, de cealaltă parte, a declarat că actul ANI este „absurd” și îl va contesta în instanță.

***

Tot pe 2 februarie, au fost reținuți pentru îmbogățire ilicită alți ex-deputați: Violeta Ivanov, Artur Reșetnicov, Vladimir Vitiuc, Artur Reșetnicov și Anatolie Zagorodnîi. Pe 31 martie – Sîrbu, Vitiuc și Zagorodnîi au fost plasați în arest la domiciliu

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: