Sesizarea opoziției privind numirea lui Popescu și Recean în funcția de emisari speciali, respinsă de Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de opoziția parlamentară prin care aceștia contestau constituționalitatea decretelor prezidențiale de numire a lui Nicu Popescu și Dorin Recean în funcția de emisari speciali ai președintei Maia Sandu. În decizia pronunțată pe 14 mai, Curtea a explicat că această chestiune nu ține de constituționalitate, ci de legalitatea unor acte administrative.

Curtea a explicat că nu orice act cu caracter individual emis de o autoritate constituțională intră în sfera controlului de constituționalitate, această competență fiind limitată la actele care privesc funcții de rang constituțional cu un rol fundamental pentru ordinea juridică. Întrucât funcția de emisar special nu este prevăzută de Constituție și nu are un rol fundamental în ordinea constituțională, Curtea a concluzionat că sesizarea nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

„Decretele Președintelui Republicii Moldova nr. 420 din 31 octombrie 2025 și nr. 468 din 10 decembrie 2025, care constituie obiecte ale sesizării, au caracter individual și vizează desemnarea unor emisari speciali. Aceste funcții nu sunt stabilite de Constituție și nu au un rol fundamental în ordinea constituțională a statului. Prin urmare, Curtea nu poate declanșa controlul de constituționalitate al acestor Decrete, deoarece chestiunile sesizate de autorii sesizării țin de legalitatea actelor administrative. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond”, potrivit explicațiilor din decizie.

Sesizarea fusese depusă la 19 decembrie 2025 de liderul socialiștilor, Igor Dodon, deputatul blocului Alternativa, Gaik Vartanean, liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, și deputata comunistă, Diana Caraman. Aceștia susțineau că Maia Sandu a încălcat principiul legalității și al separării puterilor în stat prin crearea funcției de emisar special prin acte infralegale, fără a exista o bază legală adoptată de Parlament.

„Autorii sesizării subliniază că, potrivit Constituției, atribuțiile Președintelui Republicii Moldova sunt stabilite în mod limitativ și nicio dispoziție constituțională nu-i acordă dreptul de a crea funcții noi cu caracter politico-administrativ, cu competențe în domeniul politicii externe, al dezvoltării sau al rezilienței statului, în afara cadrului legal adoptat de Parlament. De asemenea, autorii susțin că baza juridică a acestor funcții se regăsește într-un Regulament al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, aprobat prin decret prezidențial, fapt contrar principiului legalității. Ei consideră că este încălcat principiul separației puterilor în stat prin extinderea nejustificată a rolului Președintelui Republicii Moldova”, acestea sunt câteva dintre argumentele opoziției din sesizarea lor la CC.

Amintim că pe 31 octombrie 2025 Maia Sandu l-a desemnat pe fostul ministru de Externe Nicolae Popescu în funcția de emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, iar pe 10 decembrie l-a numit pe fostul premier Dorin Recean emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Ambele funcții sunt neremunerate. Președinția declarase atunci că funcția de emisar special este prevăzută în regulamentul Aparatului Președintelui și reprezintă o practică uzuală în numeroase state, inclusiv Franța și SUA. Dodon calificase numirile drept anticonstituționale și amenințase cu inițierea procedurii de impeachment, recunoscând însă că fracțiunea nu dispune de suficiente voturi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

glodeni.md

Sectorul construcțiilor din Moldova a scăzut cu 2,9% în primele nouă luni ale anului

În perioada ianuarie-septembrie 2026, volumul lucrărilor de construcții din Republica Moldova a scăzut cu 2,9% în prețuri comparabile, față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, în trimestrul al treilea, sectorul a înregistrat o creștere de 4%. Asta arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), publicate pe 20 noiembrie.

Scăderea înregistrată în perioada ianuarie-septembrie a fost determinată în principal de reducerea volumului lucrărilor de reparații curente și întreținere, cu 12,8%. De asemenea, lucrările de construcții noi au înregistrat un ușor declin, de 0,5%.

În schimb, volumul reparațiilor capitale a crescut cu 1,2%, iar cel al altor lucrări de construcții, categorie care include demolările și pregătirea terenurilor, a înregistrat un avans de 19,6%.

Datele BNS arată că, în primele nouă luni ale anului, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la construcția clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a sporit cu 8,6%. În cazul construcțiilor inginerești, creșterea a fost de 0,6%. La polul opus, lucrările la clădirile nerezidențiale s-au redus cu 17,1%.

În structura pieței construcțiilor, cea mai mare pondere o au construcțiile inginerești, care reprezintă 44% din total. Acestea sunt urmate de clădirile nerezidențiale, cu 27,7%, și cele rezidențiale, cu 25,4%.

În trimestrul al treilea, sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere de 4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția pozitivă a fost susținută de lucrările de construcții noi, care au crescut cu 5,6%, reparațiile capitale, cu 6%, și lucrările pregătitoare, cu 30,9%. În același timp, volumul reparațiilor curente a scăzut cu 2,6%.

În funcție de tipul construcțiilor, cea mai mare creștere a fost înregistrată în cazul clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a avansat cu 26,1%. Lucrările la construcțiile inginerești au crescut cu 5,2%, în timp ce cele la clădirile nerezidențiale au scăzut cu 14,1%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: