Škoda și DAAC Hermes inaugurează două showroomuri ultramoderne în Chișinău – unice în Europa

Piața auto din Republica Moldova atinge un nou nivel de performanță și design odată cu deschiderea a două showroomuri Škoda complet noi în Chișinău, construite conform celor mai recente standarde internaționale ale mărcii.

Ambele locații îndeplinesc în premieră absolută pentru Europa toate cerințele noului stil corporativ Škoda, ceea ce le transformă în spații-model pentru viitoarele implementări la nivel global.

Sustenabilitate și eficiență energetică

Showroomurile au fost proiectate pentru a maximiza eficiența energetică, utilizând iluminat LED inteligent și sisteme moderne de climatizare optimizate pentru consum minim. Locația de pe Calea Orheiului integrează un sistem de panouri solare cu o capacitate totală de 100 kW, care asigură până la 50% din consumul curent de energie.

Această soluție nu doar reduce costurile operaționale, ci și aliniază activitatea Škoda Moldova la tendințele europene în domeniul energiei verzi, contribuind direct la protejarea mediului.

Branding modern, implementat la superlative

Ambele showroomuri sunt primele din Europa unde noul stil corporativ Škoda a fost aplicat integral:

  • design arhitectural minimalist și luminos
  • zone de prezentare generoase
  • elemente vizuale redesenate și integrate armonios
  • spații de consultanță confortabile și funcționale

Procesul de branding a fost unul complex, derulat în mai multe etape și documentat prin fotografii profesionale și filmări timelapse – de la instalarea elementelor structurale până la ultimele detalii de design.

Experiență completă pentru client

Noile showroomuri oferă clienților o experiență completă: prezentare detaliată a gamei de modele, zone dedicate test-drive-urilor, consultanță personalizată și service autorizat echipat la cele mai înalte standarde tehnice.

„Aceste investiții reprezintă un pas important în strategia noastră de a aduce în Moldova nu doar cele mai moderne automobile, ci și un mediu de interacțiune la standarde europene. Suntem mândri să fim primii din Europa care îndeplinesc integral noile cerințe Škoda,” afirmă Brand Managerul Skoda – Maxim Buzdugan.

Cele două noi showroom-uri Škoda din Chișinău nu sunt doar simple spații, ci reprezintă un nou standard de interacțiune cu marca.

Aici, inovațiile merg mână în mână cu designul modern, iar tehnologiile durabile – cu confortul fiecărui client. Vă invităm să descoperiți întreaga gamă de posibilități oferite de Škoda: să vedeți, să testați și să alegeți un automobil creat cu inteligență și pregătit pentru orice traseu.

Începând cu ianuarie 2026, toate mașinile vor fi cu 20% mai scumpe din cauza TVA-ului. Pentru persoanele fizice, aceasta este o creștere semnificativă a prețului. Prin urmare, anul 2025 este momentul ideal pentru a achiziționa un model Škoda la vechile prețuri și în condiții avantajoase.
https://www.skoda.md/news/news-detail/offer_130_ro

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un singur om pe scenă

Cum arată sfârșitul unui om care a condus Germania între 1933 și 1945? „Adi“ încearcă un răspuns de aproape, pe o scenă, cu o singură voce.

 ADI
de Constantin CHEIANU
Regia: Diandra GHERGHEL
monodramă +16 

 „Adolf Hitler” conduce Germania între 1933 – 1945. Un șir de factori, evenimente și idei îi creează personalitatea, transformându-se în figura care a declanşat al Doilea Război Mondial și a înfăptuit exterminarea etniilor în masă. În ultimele zile de război, retras în buncărul personal, își joacă actul final în totală intimitate. Obsedat încă de „complexul oedipian”, care i-a întunecat copilăria, poartă un dialog cu mama lui, unica fiinţă care a avut încredere în steaua lui și care îl alinta Adi. Fără nici o remușcare sau căință, nu realizează dezastrul pe care îl trăiește, nu-l sperie apropierea înfrângerii Germaniei sau apropierea propriului sfârşit, ci continuă să fie fascinat de propriul destin.”

Monospectacol cu Anatol GUZIC!

Durata spectacolului: 90 minute.
*Spectacolul poate include efecte de lumini și sunete puternice. Recomandăm persoanelor cu sensibilitate la acești stimuli să țină cont de acest aspect. 

Vă așteptăm la Teatrul Național „Eugène Ionesco” – teatrul care te iubește!

Bilete disponibile: https://iticket.md/ru/event/24029 

Dorin Junghietu

Energocom și Moldtelecom intenționează să împrumute bani de la persoane fizice și investitori. Buzatu, despre memorandum: „Nu are niciun impact asupra tarifelor la gaz”

Companiile de stat Energocom și Moldtelecom intenționează să atragă finanțare pentru proiecte investiționale prin emiterea unor obligațiuni corporative. În acest sens, au semnat memorandumuri de înțelegere inclusiv cu bănci intermediare, documente care stabilesc responsabilitățile părților, etapele de pregătire și un calendar orientativ pentru o eventuală emisiune de obligațiuni corporativă prin ofertă publică.

Potrivit autorităților, Energocom și Moldtelecom au fost selectate anterior pentru a beneficia de asistență în pregătirea emisiunilor de obligațiuni corporative.

Pe 16 noiembrie, cele două companii au semnat memorandumuri de înțelegere cu băncile intermediare Maib și Victoriabank, precum și cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în calitate de implementator al proiectului, în vederea pregătirii emisiunilor de obligațiuni corporative. Semnarea memorandumurilor a avut loc în cadrul proiectului „Susținerea implementării Strategiei de dezvoltare a pieței de capital în Republica Moldova”, finanțat de Guvernul Regatului Țărilor de Jos și implementat de „Econometrica Grup” în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Explicațiile Ministerului Energiei și ale Energocom

Ministerul Energiei a explicat că obligațiunile corporative permit unei companii să împrumute bani de la persoane fizice și investitori instituționali, cu obligația de a rambursa sumele atrase și de a achita dobânda în condițiile stabilite. Investitorii devin creditori, fără a deveni acționari, iar compania rămâne integral în proprietatea statului. „Accesul la piața de capital poate oferi Energocom resurse pentru investiții pe termen lung, însoțite de cerințe de transparență, raportare și disciplină financiară”, a adăugat Ministerul Energiei.

Potrivit Ministerului, semnarea memorandumului reprezintă o etapă de pregătire a primei emisiuni de obligațiuni corporative pentru finanțarea investițiilor în infrastructura energetică. Decizia privind realizarea efectivă a emisiunii va aparține Consiliului „Energocom”, a precizat Ministerul. „Documentul stabilește responsabilitățile părților, etapele de pregătire și un calendar orientativ pentru o eventuală emisiune prin ofertă publică și admiterea obligațiunilor la tranzacționare pe Bursa Internațională a Moldovei”, a comunicat instituția.

Conform Ministerului Energiei, primul proiect investițional propus pentru finanțare prin acest instrument este sistemul de stocare a energiei în baterii de la Strășeni, cu o putere de 50 MW și o capacitate de stocare de 100 MWh. Instalația va fi racordată la rețeaua de transport prin stația Strășeni 330/110/10 kV, iar punerea sa în funcțiune este planificată pentru anul 2028.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că Energocom „este o întreprindere strategică, iar emiterea de obligaţiuni permite atragerea de finanţări fără a dilua participarea statului în capitalul social, dar şi a contribui la dezvoltarea pieţei financiare”: „Obligațiunile oferă o alternativă: compania poate împrumuta bani de la investitori, în condiții transparente, cu termene de rambursare și dobânzi stabilite, păstrând integral proprietatea publică”.

Directorul general al Energocom, Eugeniu Buzatu, a precizat că „această inițiativă vizează finanțarea proiectelor investiționale, nu achiziția gazelor naturale și nu are niciun impact asupra tarifelor la gaze naturale”.

Declarația Moldtelecom

Moldtelecom a declarat că semnarea memorandumului reprezintă pentru companie „oportunitatea de a atrage noi surse de finanțare pentru modernizarea rețelelor de fibră optică, dezvoltarea tehnologiei 5G și lansarea serviciilor digitale inovatoare”. „Obiectivul nostru este clar: un Moldtelecom mai puternic, mai competitiv și mai performant, care conectează oamenii și contribuie la viitorul digital al Moldovei’, a declarat compania.

Precizările Expert-Grup

Potrivit Expert-Grup, decizia de a emite obligațiuni aparține consiliului fiecărei societăți. Directorul executiv al Centrului Analitic, Adrian Lupușor, a declarat că „este o premieră pentru piața de capital din Republica Moldova ca două dintre cele mai mari întreprinderi cu capital de stat să înceapă în paralel pregătirea unor emisiuni de obligațiuni corporative”. „Este o continuare a succeselor înregistrate pe dimensiunea emisiilor de obligațiuni municipale începând cu 2021, unde Expert-Grup, cu suportul Olandei, la fel a avut rolul de facilitator al acestor practici, care iată că acum urmează a fi îmbrățișate și de companiile de stat. Memorandumurile semnate stabilesc pașii pe care companiile și băncile intermediare îi vor parcurge în această etapă”, a adăugat Lupușor.

Președintele Finlandei: Moldova trebuie să aibă acces la beneficiile UE înainte de aderare VIDEO

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și-a exprimat convingerea că Republica Moldova și Ucraina vor deveni membre a Uniunii Europene, iar obiectivul Moscovei de a le transforma în „state rusești” a eșuat. El a spus că cele două țări ar trebui să beneficieze unele avantaje pe care le au statele membre înainte de aderarea propriu-zisă, precum accesul la anumite sectoare ale pieței unice și programe, ca stimulent pentru accelerarea ritmului reformelor necesare pentru aderare. Declarațiile au fost făcute luni, 16 noiembrie, la Forumul privind extinderea UE de la Bruxelles.

„Știți ceva? Dacă obiectivul strategic al Rusiei era să împiedice Ucraina să aibă acces la Europa, să transforme Ucraina în parte a Rusiei sau să facă din Republica Moldova un stat rusesc, atunci se va întâmpla exact contrariul. Sunteți europeni și veți deveni membri ai Uniunii Europene”, a declarat Alexander Stubb.

Președintele Finlandei a subliniat că procesul de aderare trebuie să rămână bazat pe merite, însă, atunci când reformele sunt realizate, UE „trebuie să răspundă cu rapiditate și hotărâre”.

„În același timp, nu ar trebui să obligăm țările candidate să aștepte în mod pasiv. Ar trebui să explorăm posibilitățile unei integrări graduale. Participarea la instituțiile și summit-urile UE consolidează alinierea la valorile și politicile europene, precum și sentimentul de apartenență. Accesul la anumite sectoare ale pieței unice, la diverse politici și programe europene aduce beneficii concrete și accelerează reformele. Acești pași nu trebuie priviți ca alternative la statutul de membru cu drepturi depline. Dimpotrivă, ei ar trebui să servească drept un factor de accelerare și o etapă intermediară în drumul către aderare”, a adăugat el.

Totodată, liderul finlandez a mai spus că fiecare pas care consolidează Republica Moldova și Ucraina „consolidează și Europa”.

Amintim că și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participă la Forumul privind extinderea UE. În debutul evenimentului, președinta a spus că țara lucrează pentru a fi pregătită de aderare până în 2030.

Organizat la scurt timp după prezentarea Pachetului de extindere 2026, Forumul este principala platformă de discuții, la nivel european, despre progresele înregistrate de statele candidate și viitorul extinderii, despre cum se pregătește UE să primească noi membri și cât de importantă este extinderea pentru securitatea întregului continent.

***

Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 și au lansat oficial negocierile de aderare doi ani mai târziu. În 2026, cele două țări au deschis câte patru dintre cele șase clustere de negociere.

Conform raportului Comisiei Europene din 4 noiembrie, Moldova se numără printre cele patru țări candidate care au avansat cel mai mult în procesul de aderare, potrivit Comisiei Europene. Evaluarea arată că țara noastră ar putea încheia provizoriu negocierile la începutul lui 2028, dacă menține ritmul reformelor.

Transnistria, asigurată cu gaz în această iarnă? Krasnoselski, după vizita în Rusia: „Moscova nu ne va abandona”

„Moscova nu va abandona Transnistria” și va sprijini livrările de gaze și energie electrică, a declarat liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, pe 16 noiembrie, la o zi după revenirea din Rusia. La aceeași ședință, Serghei Obolonic, responsabil de economie în administrația de facto, a recunoscut că aprovizionarea cu gaze rămâne dificilă, dar, spune el, poate fi ținută sub control. Potrivit lui, regiunea ar putea primi în această iarnă până la 3 milioane de metri cubi de gaze pe zi.

„La Moscova mi s-a transmis clar că Moscova nu va abandona Transnistria și va sprijini prin toate mijloacele livrările de gaze și, respectiv, de energie electrică. Da, există, desigur, dificultăți de ordin tehnic, pe care le rezolvăm împreună cu toți partenerii”, a declarat Krasnoselski.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, care a fost decorat de președintele rus Vladimir Putin în timpul vizitei sale în Rusia, a mulțumit Moscovei „pentru sprijinul acordat în acest domeniu de importanță vitală”.

La rândul său, pretinsul ministru al economiei din stânga Nistrului, Serghei Obolonic, a anunțat că, pe 16 noiembrie, necesarul populației de gaze, energie electrică și căldură era acoperit integral, la fel ca necesarul de încălzire al instituțiilor sociale.

„Au fost luate toate măsurile necesare pentru identificarea surselor de finanțare până la sfârșitul sezonului de încălzire, adică până la 1 aprilie. Au fost perfectate contractele și clarificate chestiunile tehnice care vor permite livrarea, în perioada de iarnă, a până la 3 milioane de metri cubi de gaze pe zi în regiunea transnistreană”, a precizat Obolonic în timpul ședinței convocate de Krasnoselski.

Reamintim, la începutul anului 2025, Tiraspolul, Chișinăul și Bruxellesul au convenit asupra așa-numitei „scheme ungare” de livrare a gazelor naturale în regiunea transnistreană. Mecanismul a fost convenit după ce Gazprom a anunțat, pe 31 decembrie 2024, că oprește livrările de gaze către Republica Moldova, deși contractul era încă în vigoare.

Gazele sunt cumpărate de pe piața Uniunii Europene și aduse până la frontiera Republicii Moldova de compania MET Gas and Energy Marketing AG. De acolo, Moldovagaz le livrează în regiunea transnistreană. Livrările sunt achitate de o companie înregistrată în Dubai, din fondurile unui credit special acordat de Rusia.

Pe 4 noiembrie, în timpul vizitei la Moscova, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a primit „Ordinul de Onoare” de la Vladimir Putin pentru „consolidarea legăturilor” cu Rusia. A doua zi, Biroul politici de reintegrare a anunțat că, la revenire, lui Krasnoselski îi va fi interzis să părăsească Republica Moldova timp de cinci ani. Biroul a precizat, tot atunci, că deplasarea în Rusia a avut loc în contextul unor discuții facilitate de OSCE privind aprovizionarea cu gaze a regiunii transnistrene pe timpul iernii.

Krasnoselski a revenit în Republica Moldova în seara de 15 noiembrie. El a ieșit din Aeroportul Internațional Chișinău la aproape șase ore după aterizare, fără să răspundă la întrebările jurnaliștilor. Guvernul a confirmat revenirea și a reiterat că, „după procedurile de control, acesta va suporta consecințele incidentului recent de la Moscova, inclusiv interdicția de a ieși din țară prin punctele de trecere a frontierei de stat ale Republicii Moldova timp de 5 ani”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
colaj NM

Caraman și Tkaciuk, despre pretinsul „plan de federalizare” a Moldovei: „Lucrurile sunt mai complicate” VIDEO

Diana Caraman, deputată și lideră a fracțiunii Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), a declarat că inițiativa privind „federalizarea” țării, care ar fi fost înaintată de Moscova în cadrul negocierilor privind încheierea războiului din Ucraina, implică „riscuri”, iar prioritatea autorităților naționale trebuie să fie reintegrarea regiunii transnistrene. La rândul său, deputatul neafiliat Mark Tkaciuk consideră că inițiativa trebuie analizată în funcție de ceea ce presupune „în mod concret”. Declarațiile au fost făcute pentru NewsMaker, luni, 16 noiembrie, la Parlament.

Diana Caraman a amintit că discuții privind federalizarea Republicii Moldova au mai avut loc inclusiv în 2003, când inițiativa era cunoscută sub denumirea de „Memorandumul Kozak”. Deputata a subliniat că aceasta a fost respinsă din cauza riscurilor pe care le presupunea.

„Consider că riscurile pe care le implică federalizarea Republicii Moldova nu au dispărut nici până în prezent. Eu cred că trebuie să construim un dialog corect, deschis și onest atât cu regiunea transnistreană, cât și cu Găgăuzia și cu celelalte regiuni, însă fără a spori riscul ca, la un moment dat, vreun teritoriu să poată declara că se retrage din componența Republicii Moldova. Prin urmare, prioritatea absolută trebuie să fie interesul Republicii Moldova – integritatea teritorială a țării”, a declarat deputata PSRM.

La rândul său, deputatul neafiliat Mark Tkaciuk, care în momentul abandonării „Memorandumului Kozak” era consilier al președintelui de atunci, comunistul Vladimir Voronin, a respins termenul „federalizare”. „Un asemenea termen nu există. Pur și simplu, nu există. Noțiunea există doar pentru profani și amatori. În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate. Trebuie întotdeauna să analizăm ce se are în vedere în mod concret. Cuvântul în sine nu reflectă nimic”, a declarat el.

Amintim că, după o pauză de aproximativ nouă luni, recent, au fost reluate negocierile de pace între Ucraina și Federația Rusă, mediate SUA. Pe 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi, delegațiile Kievului, Moscovei și Washingtonului au discutat despre posibile condiții pentru încheierea invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, declanșată. Discuțiile nu au adus vreun rezultat concret, în afară de o înțelegere cu privire la un nou schimb de prizoniere, care ar putea fi cel mai amplu de la începutul conflictului armat.

În timpul negocierilor de pace a fost pusă în discuției inclusiv viitoarea arhitectură de securitate a Europei. Subiectul arhitecturii de securitate a continentului a fost introdus în contextul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina la începutul lunii noiembrie, după ce președintele SUA, Donald Trump, a avut o întrevedere cu trimisul special al președintelui rus, Kirill Dmitriev.

Între timp, presa internațională a scris că reprezentanții Moscovei au înaintat condiții privind o nouă arhitectură de securitate europeană în cadrul unor negocieri neoficiale privind încheierea războiului din Ucraina. Acestea au fost prezentate inclusiv reprezentanților europeni în Abu Dhabi. Acestea ar viza inclusiv Republica Moldova. Potrivit informațiilor din presă, Rusia propune transformarea țării într-o republică federativă, care să includă Moldova, Transnistria și Găgăuzia. De asemenea, în cazul în care Republica Moldova va adera la UE, cele două regiuni ar trebui să aibă dreptul de a organiza referendumuri privind independența.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Dumitru Ciorici, a catalogat informațiile drept „sperietori și provocări de la Moscova”, menite să împiedice avansarea statului în procesul de aderare la UE. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat planul de „federalizare” drept o idee „scoasă de la naftalină”, subliniind că aceasta „nu contează” pentru autoritățile de la Chișinău.

***

În trecut, ideea federalizării Republicii Moldova a fost discutată de mai multe ori. Prima dată, subiectul a fost abordat în 2002, când la Kiev a avut loc o reuniune a experților din cinci părți – Chișinău, Tiraspol, Rusia, Ucraina și OSCE – privind reglementarea conflictului transnistrean. În urma discuțiilor, a fost adoptat „Documentul de la Kiev”, care stabilea principiile și mecanismele de creare a unui „stat federativ unificat al Moldovei și Transnistriei”. În primăvara anului 2003, a fost creată Comisia Constituțională Comună, responsabilă de elaborarea proiectului și a Constituției viitorului stat federativ. Totuși, în același an, activitatea comisiei a fost întreruptă.

Ulterior, „Memorandumul Kozak” – un proiect al Rusiei privind reglementarea conflictului transnistrean, propus în noiembrie 2003 de Dmitri Kozak, pe atunci adjunct al șefului administrației prezidențiale a lui Vladimir Putin – prevedea transformarea Republicii Moldova într-o federație, alcătuită dintr-un teritoriu federal și două entități federale: Transnistria și Găgăuzia. Documentul prevedea, printre altele, menținerea trupelor rusești în Transnistria până în 2020, în calitate de garanție, precum și acordarea limbii ruse a statutului de a doua limbă de stat. În cele din urmă, președintele de atunci, Vladimir Voronin, a refuzat să semneze memorandumul, după consultări cu partenerii occidentali și pe fondul protestelor din țară.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: