Максим Андреев, NewsMaker

Slusari are prognoze optimiste privind prețul la gaz: „Tariful se va micșora pe la 13 lei, așa că pune-ți pofta în cui, Igor Nicolaievici!”

Membrul SA Energocom Alexandr Slusari a declarat că Republica Moldova nu va avea probleme cu asigurarea cantităților necesare de energie electrică, iar tarifele la gazele naturale ar putea scădea la 13 lei. Precizarea a fost făcută după ce fostul președinte Igor Dodon a prognozat o „iarnă dificilă”, din punct de vedere energetic, pentru Moldova.

Pe 21 august, Igor Dodon a publicat un mesaj în care a invocat așa-zisele riscuri energetice care ar putea avea loc în sezonul rece.

Iarna aceasta va fi foarte dificilă, din punct de vedere energetic. S-ar putea să fie chiar mai dificilă decât iarna trecută. Dacă tranzitul de gaze din Rusia va fi întrerupt, și deja auzim despre astfel de intenții, Transnistria va rămâne fără gaz. Dacă acest lucru se va întâmpla, se va schimba costul energiei electrice pe care o consumăm în prezent. Situația gazului în sine rămâne neclară. În sezonul rece, se așteaptă ca prețul de piață să crească, ceea ce ar putea duce la o nouă majorare a tarifelor interne. Tariful va crește de cel puțin 1,5-2 ori, ceea ce va atrage după sine o creștere în lanț a prețurilor pentru orice”, a scris ex-președintele pe canalul său de Telegram.

Cu o reacție la declarațiile lui Dodon a venit, pe 22 august, Alexandr Slusari, membru al consiliului SA Energocom. Slusari a calificat afirmațiile ca fiind manipulatorii și mincinoase.

Mai mult, Alexandr Slusari a dat asigurări că malul drept al Nistrului nu va avea probleme cu tarifele mari pentru gaz.

Tariful intern la gaz nu va crește, dat fiind faptul că Energocom a procurat cantități necesare de gaz ieftin. Iar dacă vom realiza în timpul apropiat planul de achiziții suplimentare la prețuri bune, atunci acest tarif se va micșora undeva până la 13 lei și va rămâne neschimbat toata perioada rece, indiferent de situația pe burse. Așa că puneți pofta în cui, Igor Nicolaievici!”, a precizat aceasta pe Facebook.

Alexandr Slusari a recunoscut că scenariul în care Transnistria rămâne fără gazul rusesc, care ajunge în regiune prin tranzitarea Ucrainei, reprezintă un risc, pentru că Termocentrala Cuciurgan nu va putea furniza energie electrică pentru malul drept al Nistrului. Totuși, Slusari a exclus această posibilitate. El a explicat că Dodon a făcut declarații manipulatorii, întrucât autoritățile de la Kiev au anunțat că vor respecta contractul privind tranzitarea gazului rusesc, care expiră la 31 decembrie 2024, însă ulterior nu-l vor prelungi.

Și aici tovarăș Dodon minte. Ucraina nu a vorbit despre blocarea tranzitului, întrucât există contractul cu Federația Rusă, care expiră la 31 decembrie 2024. Mai mult ca atât, chiar și în situația unei forțe majore cu tranzitul prin Ucraina, există ruta alternativă prin gazoductul transbalcanic, când gazul rusesc poate ajunge în Transnistria prin Turkish Stream. Iarna aici pot fi probleme cu rezervarea capacităților, dar cred că ar fi posibil de asigurat furnizarea cantităților necesare pentru stânga Nistrului”, a menționat el.

Totodată, Alexandr Slusari a remarcat că Dodon tace despre riscurile energetice care au amenințat Moldova atunci când, anul trecut, Gazprom a redus cantitățile de gaz către țara noastră.

Riscul despre care tace fostul președinte-кулёк are sursa de proveniență în Rusia, care fără nici o explicație juridică toamna trecută a redus volumele gazului livrat către Republica Moldova și care poate în același mod să sisteze totalmente furnizarea metanului către Transnistria, chiar dacă acest lucru va provoca o criză umanitară în regiune. De ce să facă acest lucru ? De atâta ! Igor Nicolaevici, ați arătat încă odată că sunteți un trădător de țară!”, a spus Alexandr Slusari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Parlamentul Republicii Moldova

Domnica Manole, aleasă din nou în funcția de președintă a Curții Constituționale

Domnica Manole a devenit, din nou, președintă a Curții Constituționale. Un anunț în acest sens a fost făcut pe 17 august de reprezentanții înaltei Curți.

„Astăzi, 17 august 2025, Plenul Curţii Constituţionale a ales-o pe doamna Domnica Manole în calitate de Preşedinte al Curţii Constituţionale. Potrivit Legii nr.74/2025 cu privire la Curtea Constituţională, Preşedintele Curţii este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu majoritatea de voturi ale judecătorilor”, au anunțat reprezentanții Curții Constituționale într-un comunicat de presă.

Cine este Domnica Manole

Domnica Manole este judecătoare la Curtea Constituțională din 2019 și a deținut de două ori funcția de președintă a instituției.

Potrivit profilului realizat de Rise Moldova, Domnica Manole și-a început cariera în calitate de consultată la Judecătoria Supremă, încă în perioada sovietică. Mai târziu este numită judecătoare la Judecătoria Chișinău, iar în 2004 – la Curtea de Apel, unde a activat până în iulie 2017, când a fost eliberată din funcție.

În 2008, pe timpul guvernării comuniste, a fost surprinsă de o echipă a Pro TV în timp ce discuta în biroul său de serviciu cu Eduard Muşuc, pe atunci președinte al Consiliului Municipal Chișinău. Manole îl sfătuia pe Mușuc cum să se comporte într-un proces ca să câștige cazul. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a stabilit că magistrata se face vinovată de încălcarea Codului de Etică al Judecătorului și i-a aplicat cea mai ușoară pedeapsă posibilă – avertisment.

În februarie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat că magistrata nu a declarat cota-parte deținută de soțul său în două companii, veniturile din vânzarea a două automobile, un garaj și câteva conturi bancare. Magistrata a explicat atunci că nu și-a declarat toată averea dintr-o eroare.

La 14 aprilie 2016, fiind judecătoare la Apel, anulează o decizie a Comisiei Electorale Centrale (CEC) din martie 2016 și obligă instituția să organizeze, la propunerea Platformei „Demnitate şi Adevăr” (Platforma DA), un referendum republican privind alegerea președintelui țării de către popor. O săptămână mai târziu, Curtea Supremă de Justiție anulează hotărârea emisă de Manole și menține decizia CEC. În rezultat, procurorii intentează o cauză penală pe numele ei, incriminându-i că a „pronunțat cu bună-ştiinţă” o hotărâre contrară legii. Ulterior, în cazul Manole intervine și CSM care, la 4 iulie 2017, hotărăște că magistrata este incompatibilă cu funcția de judecător. În aceeași lună, președintele Igor Dodon semnează decretul de demitere din funcție a judecătoarei Domnica Manole.

La alegerile parlamentare din februarie 2019, Manole candidează din partea Blocului electoral ACUM (format din Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate) în Circumscripția nr. 40 – orașul Cimișlia, însă pierde în favoarea candidatului democrat, Dumitru Diacov. Pe lista națională a blocului ACUM s-a aflat pe poziția 29 și nu a acces în Parlament. Dar în august 2019, după ce Blocul ACUM face alianță cu socialiștii și preiau guvernarea, Manole este votată de majoritatea parlamentară în funcția de judecătoarea la Curtea Constituțională (CC). Între timp și procurorii au anunțat că renunță la învinuirea Domnicăi Manole și că încetează cauza penală deschisă pe numele ei ca urmare a hotărârii din 2016 privind obligarea CEC de a organiza un referendum republican, la propunerea Platformei DA.

În aprilie 2020, Domnica Manole a fost aleasă în calitate de preşedintă a Curţii Constituționale pe un termen de 3 ani. Se întâmpla după ce fostul președinte, socialistul Vladimir Țurcan, a fost destituit din funcție ca urmare a exprimării votului de neîncredere dat de judecătorii CC.

Pe 25 aprilie 2023, mandatul său de președintă a CC a expirat, iar funcția a fost preluată de către Nicolae Roșca. Pe 9 noiembrie, acesta a demisionat, invocând „motive persoanele”. Pe 10 noiembrie 2023, Domnica Manole a fost aleasă cu majoritate de voturi la șefia instituției.

Ce arată declarația sa de avere

În 2024, Domnica Manole a ridicat de la Curtea Constituțională un salariu de peste 1 123 828 lei (peste 93 600 lei pe lună) și diurne în sumă de 62 565 lei. Totodată, aceasta a obținut o indemnizație pentru activitatea de cercetare de 2 180 de euro de la Consiliul Europei. Domnica Manole a mai încasat o pensie de 452 266 lei, ceea ce constituie peste 37 6 000 lei lunar. Magistrata a primit și două prestații pentru incapacitate de muncă: una de 9 025 lei de la CNAS și alta în valoare de 16 362 lei, de la Curtea Constituțională. Aceasta a obținut și o redevență de 1 134 lei de la compania Cartier. De asemenea, ea obținut încă 15 400 lei din dobânzi la două bănci din Republica Moldova.

Anul trecut, Domnica Manole a achiziționat un automobil Lexus NX 350H, fabricat în 2023, estimat la 780 000 lei, pe care îl conduce soțul acesteia. În același timp, președinta Curții Constituționale a contractat un credit de 400 000 de la o bancă din țară, pe care trebuie să-l ramburseze într-un an. 

Pe numele soțului Domnicăi Manole sunt înregistrate un apartament de 140 m2, cumpărat în 2010 cu 942 967 lei, un garaj și un teren. Bărbatul mai deține conturi în bănci din R. Moldova și România, în care se află aproximativ 50 000 euro. Judecătoarea și soțul său dețin și acțiuni în trei companii – Vadcom, Impex Div și Filomela, cu o valoare totală de 9 498 lei.

***

Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale, cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe judecătorii Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe președinta Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Pe 17 august, judecătorii Domnica Manole, Liuba Șova, Nicolae Roșca, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc au depus jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii, intrând astfel în exercițiul funcției. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției. În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia!” și „Rușine!”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: