parlament.md

Socialiștii, indignați că leafa deputaților va crește mai mult decât a pedagogilor. Ministrul Finanțelor: „Populism ieftin”

Ministrul Finanțelor Dumitru Budianschi a acuzat deputații socialiști de populism. Reacția a venit după ce Adela Răilean i-a reproșat că, pentru anul viitor, sunt prevăzute majorări salariale mai mari pentru parlamentari decât pentru pedagogi. Schimbul de replici a avut loc în cadrul ședinței din 25 noiembrie a Legislativului.

Deputata socialistă Adela Răilean a menționat că e lăudabil că vor fi aplicate majorări de salarii, însă a remarcat că cele ale deputaților vor crește mai mult decât cele ale pedagogilor.

„Dacă facem o matematică simplă, vedem că la pedagogi se va majora cu circa 5,6%, iar la „bieții” deputați cu 7,7%, iar la Președinție – bugetul – cu aproximativ 9,6%. Considerați că deputații și angajații Președinției merită mai mult decât profesorii? Mai ales că medicii nu vor beneficia de majorări”, a întrebat aceasta.

În replică, ministrul Dumitru Budianschi a remarcat că legea care prevede ierarhizarea sistemului de salarizare, a fost aprobată acum câțiva ani.

„Dacă dvs considerați că trebuie să schimbăm această ierarhie și să punem deputații pe ierarhia de jos și să punem sus restul – o puteți face. Ați putut să o faceți și anul precedent, dar nu am văzut astfel de inițiative la dvs. Încă o dată vreau să amintesc: haideți să nu fim populiști. Dacă vreți ca un ministru sau deputat să trăiască din venituri necunoscute – puneți-i salariu zero sau să vină și să spună: eu sunt gata să lucrez fără salariu. Acesta este un populism ieftin”, a menționat Budianschi și a amintit că și aleșii poporului au familii de întreținut.

De asemenea, ministrul Finanțelor a menționat că specialiștii trebuie să primească salarii pe măsură.

„Dacă cineva consideră că dvs puteți angaja oameni buni la salarii de 5 000 de lei 3000 de lei sau gratis, este o cale de a distruge această țară. Aduceți oameni care sunt gata să lucreze, cum au mai fost unii demnitari… eu nu am nevoie de salariu, eu trăiesc din alte salarii. Și ați văzut unde am ajuns. Haideți să fim onești, să avem un respect față de demnitari, fiindcă ei poartă responsabilități și riscuri enorme”, a mai spus Budianschi.

***

Amintim că, pentru anul 2022, valoarea de referinţă pentru întregul sistem de salarizare a bugetarilor a fost majorată cu 100 de lei, ceea se înseamnă o creştere modestă a tuturor salariilor. De asemenea, salariile unor categorii de angajaţi, printre care şoferii şi angajaţii din serviciul de asistenţă psiho-pedagogică vor creşte semnificativ.

În baza majorării valorii de referinţă, vor creşte salariile tuturor bugetarilor, inclusiv a deputaţilor. Anterior, fostul vicepreşedinte al Parlamentului, Alexandru Slusari, menţiona că ar fi vorba despre o majorare a lefurilor deputaţilor cu 1500 de lei.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2022 prevede venituri de 50,1 miliarde lei şi cheltuieli de 65,2 miliarde, ceea ce reprezintă un deficit bugetar record de 15 miliarde de lei. Autorităţile îşi planifică să acopere acest deficit din împrumuturi externe şi vânzarea patrimoniului public.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: