Facebook/Igor Dodon

Socialiștii nu renunță. Greceanîi: opoziția va promova legea cu privire la statutul special pentru limba rusă

Opoziția din parlamentul Moldovei intenționează să promoveze legea cu privire la revenirea limbii ruse la statutul de limbă de comunicare interetnică. Declarația a fost făcută de către Zinaida Greceanîi, președintele fracțiunii parlamentare a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, pentru agenția TASS, în cadrul celui de-al Treilea Forum Eurasiatic al Femeilor, care s-a desfășurat pe 13 octombrie.

„În Moldova, limba rusă a avut mereu statut de limbă de comunicare interetnică. Acest lucru a fost prevăzut de legislație. Însă guvernările în țară se schimbă foarte des și au considerat că legea respectivă este învechită. Cu părere de rău, după aceasta nu am avut o majoritate parlamentară care să fi actualizat acest statut. Însă eu cred că noi vom reveni la chestiunea dată. Astăzi în Moldova sunt forțe care nu au nevoie de acest lucru. Dar noi, ca opoziție, vom depune eforturi pentru a promova această lege”, a spus Greceanîi.

Zinaida Greceanîi a mai declarat că locuitorii Moldovei „respectă tradițiile și cunosc limba rusă”.

În luna decembrie 2020, la inițiativa Partidului Socialiștilor, Parlamentul Moldovei a adoptat o nouă lege cu privire la funcționarea limbilor, redându-i limbii ruse statutul de limbă de comunicare interetnică. Inițiativa a avut loc după ce, în iunie 2018, Curtea Constituțională a declarat că legea cu privire la funcționarea limbilor, adoptată încă în perioada URSS și prin care limbii ruse i-a fost atribuit acest statut, este învechită.

Documentul elaborat de socialiști prevedea că, în relațiile cu autoritățile de stat, administrația publică, instituțiile publice, precum și cu întreprinderile și organizațiile situate pe teritoriul R. Moldova, limba comunicării verbale și scrise este limba de stat și/sau limba rusă în calitate de limbă de comunicare interetnică la alegere a cetățeanului. Tot aici, autorii menționau că limba de lucru a activităților de secretariat în organele puterii de stat și administrației publice este limba de stat, iar la solicitare să fie asigurată traducerea în limba rusă.

Ex-deputații Dinu Plîngău (Platforma Demnitate și Adevăr) și Octavian Țîcu (neafiliat) au contestat această lege la CC. În luna ianuarie, judecătorii au decis că prevederile noii legi despre limbi nu corespund Constituției. Drept răspuns, Igor Dodon, care deținea atunci funcția de șef al statului, a declarat că socialiștii vor înregistra în parlament legea cu privire la funcționarea limbilor într-o nouă redacție, elaborată cu sprijinul Agenției Relații Interetnice, Consiliului Coordonator al Organizațiilor Etnoculturale și al altor asociații obștești.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: