NM

Curtea Constituțională: Legea care oferă statut special limbii ruse este neconstituțională

Legea nr. 234 din 16 decembrie 2020 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova nu este constituțională. Decizia a fost anunțată pe 21 ianuarie de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, după câteva ore de deliberări. Judecătorul Vladimir Țurcan a avut o opinie separată.

Deputații Dinu Plîngău (Platforma Demnitate și Adevăr) și Octavian Țîcu (neafiliat) și-au prezentat argumentele în cadrul ședinței din 21 ianuarie. Aceștia au cerut ca legea să fie declarată neconstituțională.

Pe de altă parte, ministrul în exercițiu al Justiției Fadei Nagacevschi și președintele Comisiei juridice, numiri și imunități din cadrul legislativului, deputatul Partidului Socialiștilor (PSRM) Vasile Bolea, au cerut ca sesizarea să fie respinsă, iar legea să rămână în vigoare.

Fadei Nagacevschi l-a întrebat pe Octavian Țîcu, care este istoric de profesie, dacă multiculturalismul dăunează Moldovei și dacă consideră că găgăuzii sunt minorități etnice sau grup etnic. Țîcu a răspuns că sunt „minorități etnice” și trebuie să se dezvolte conform istoriei și culturii proprii, însă nu așa cum prevede această lege promovată de socialiști, de a vorbi în rusă.

Iar deputatul Dinu Plîngău l-a întrebat pe ministrul în exercițiu al Justiției câți bani cheltuie instituția pentru traducerea documentelor, deși autorii inițiativei susțin că Legea nu va necesita cheltuieli suplimentare. Nagacevschi a menționat că traducerea documentelor se face mai des în engleză, iar cheltuielile se încadrează în bugetul prevăzut al instituției.

Pe toată durata examinării subiectului, în fața sediului Curții Constituționale s-au aflat două grupuri de protestatari: Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă”, împreună cu susținătorii săi și reprezentanții Partidului „Ai noștri”. Cele două grupuri și-au adresat acuzații și insulte.

***

Proiectul de lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova a fost votat în lectura a doua în cadrul ședinței Parlamentului din 16 decembrie.

Inițiativa a fost elaborată de socialiștii Bogdan Țîrdea, Vasile Bolea și Adrian Lebedinschi și prevede „garantarea de către stat a statutului limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică pe teritoriul R. Moldova”.

Cu alte cuvinte, documentul elaborat de socialiști prevede că în relațiile cu autoritățile de stat, administrația publică, instituțiile publice, precum și cu întreprinderile și organizațiile situate pe teritoriul R. Moldova, limba comunicării verbale și scrise este limba de stat și/sau limba rusă în calitate de limbă de comunicare interetnică la alegere a cetățeanului.

Tot aici, autorii menționau că limba de lucru a activităților de secretariat în organele puterii de stat și administrației publice este limba de stat, iar la solicitare să fie asigurată traducerea în limba rusă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Satoshi, după scandalul votului juriului R. Moldova la Eurovision: Publicul a oferit punctaj maxim, asta reprezintă opinia onestă

Satoshi, reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision Song Contest 2026, face apel la evitarea discursului de ură, după scandalul provocat de scorul mic acordat României în finala concursului muzical de juriul moldovean. Artistul a subliniat că publicul din Republica Moldova a oferit punctaj maxim, despre care spune că reflectă opinia „onestă” a cetățenilor.

Dragi români, vă mulțumim pentru suport și atitudine! Publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim. Asta reprezintă opinia publică onestă”, a scris Satoshi pe contul său de Instagram.

Totodată, artistul a făcut un apel „la rațiune”. „Nu alimentați ura. Țările noastre au fost și vor fi prietene”, a menționat el.

screenshot

Amintim că juriul Republicii Moldova în finala Eurovision Song Contest 2026 a acordat doar 3 puncte prestației reprezentantei României, provocând un val de critici pe ambele maluri ale Prutului. Pe fondul controversei, Victoria Cușnir, unul dintre membrii juriului, a declarat că prestațiile concurenților au fost evaluate în timpul repetițiilor, iar acestea ar fi fost mai slabe decât cele din finală. Ea mai spus că a dat totuși o notă „foarte bună” României și că nu poartă răspundere pentru scorurile acordate de colegii săi.

Juriul Republicii Moldova a fost format din șapte membri, printre care directorul general adjunct al „Teleradio-Moldova”, Andrei Zapșa.

În cadrul televoting-ului, publicul din Republica Moldova a acordat României 12 puncte, scor maxim.

România a fost reprezentată de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke me”, și s-a clasat pe locul trei la ediția din acest an a concursului muzical.

Republica Moldova, care a fost reprezentată de Satoshi, cu piesa „Viva, Moldova”, a ocupat locul opt. Juriul din România a acordat Republicii Moldova 10 puncte, iar publicul – 12.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: