NM

Curtea Constituțională: Legea care oferă statut special limbii ruse este neconstituțională

Legea nr. 234 din 16 decembrie 2020 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova nu este constituțională. Decizia a fost anunțată pe 21 ianuarie de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, după câteva ore de deliberări. Judecătorul Vladimir Țurcan a avut o opinie separată.

Deputații Dinu Plîngău (Platforma Demnitate și Adevăr) și Octavian Țîcu (neafiliat) și-au prezentat argumentele în cadrul ședinței din 21 ianuarie. Aceștia au cerut ca legea să fie declarată neconstituțională.

Pe de altă parte, ministrul în exercițiu al Justiției Fadei Nagacevschi și președintele Comisiei juridice, numiri și imunități din cadrul legislativului, deputatul Partidului Socialiștilor (PSRM) Vasile Bolea, au cerut ca sesizarea să fie respinsă, iar legea să rămână în vigoare.

Fadei Nagacevschi l-a întrebat pe Octavian Țîcu, care este istoric de profesie, dacă multiculturalismul dăunează Moldovei și dacă consideră că găgăuzii sunt minorități etnice sau grup etnic. Țîcu a răspuns că sunt „minorități etnice” și trebuie să se dezvolte conform istoriei și culturii proprii, însă nu așa cum prevede această lege promovată de socialiști, de a vorbi în rusă.

Iar deputatul Dinu Plîngău l-a întrebat pe ministrul în exercițiu al Justiției câți bani cheltuie instituția pentru traducerea documentelor, deși autorii inițiativei susțin că Legea nu va necesita cheltuieli suplimentare. Nagacevschi a menționat că traducerea documentelor se face mai des în engleză, iar cheltuielile se încadrează în bugetul prevăzut al instituției.

Pe toată durata examinării subiectului, în fața sediului Curții Constituționale s-au aflat două grupuri de protestatari: Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă”, împreună cu susținătorii săi și reprezentanții Partidului „Ai noștri”. Cele două grupuri și-au adresat acuzații și insulte.

***

Proiectul de lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova a fost votat în lectura a doua în cadrul ședinței Parlamentului din 16 decembrie.

Inițiativa a fost elaborată de socialiștii Bogdan Țîrdea, Vasile Bolea și Adrian Lebedinschi și prevede „garantarea de către stat a statutului limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică pe teritoriul R. Moldova”.

Cu alte cuvinte, documentul elaborat de socialiști prevede că în relațiile cu autoritățile de stat, administrația publică, instituțiile publice, precum și cu întreprinderile și organizațiile situate pe teritoriul R. Moldova, limba comunicării verbale și scrise este limba de stat și/sau limba rusă în calitate de limbă de comunicare interetnică la alegere a cetățeanului.

Tot aici, autorii menționau că limba de lucru a activităților de secretariat în organele puterii de stat și administrației publice este limba de stat, iar la solicitare să fie asigurată traducerea în limba rusă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

LGBT
holod.media

Moldova, condamnată la CtEDO după mutarea repetată a marșurilor LGBT din centrul Chișinăului. Frolov: „Chirtoacă-i di jină”

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat că Republica Moldova a încălcat dreptul la nediscriminare și la libertatea de întrunire al asociației Genderdoc-M, care promovează drepturile comunității LGBT. Cauza vizează, între altele, decizia autorităților de a muta marșul organizat de asociație în mai 2013 din centrul Chișinăului, pe fondul amenințărilor cu violențe. Curtea a obligat statul să achite asociației 4 500 de euro cu titlu de prejudiciu moral.

Potrivit hotărârii pronunțate la 15 octombrie 2026, Primăria Chișinău s-a opus în repetate rânduri organizării unor activități pașnice ale Genderdoc-M în centrul capitalei, invocând riscul unor confruntări cu grupurile care se opuneau evenimentelor.

În mai 2013, asociația a planificat un marș pentru promovarea drepturilor persoanelor LGBT, însă Primăria capitalei, condusă la acel moment de Dorin Chirtoacă, a cerut în instanță schimbarea traseului. Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis solicitarea, iar marșul a fost mutat într-o zonă mai îndepărtată de centrul orașului. Instanțele superioare au menținut decizia.

CtEDO a reținut că autoritățile au tratat diferit asociația Genderdoc-M față de alte organizații care au organizat evenimente publice controversate. Curtea a luat în considerare și declarațiile publice ale lui Dorin Chirtoacă, care a afirmat că persoanele homosexuale „ar trebui să rămână acasă”.

CtEDO a subliniat că amenințările cu violența proveneau de la opozanții marșului și că nu s-a demonstrat că membrii Genderdoc-M ar fi recurs la violență sau ar fi încălcat legea. În opinia Curții, mutarea repetată a evenimentelor celor amenințați, în locul luării unor măsuri împotriva celor care amenințau, nu a fost o măsură proporțională pentru menținerea ordinii publice.

Prin urmare, CtEDO a constatat încălcarea articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzice discriminarea, coroborat cu articolul 11, care garantează libertatea de întrunire.

Reacția lui Frolov

Pe 16 octombrie, Angelica Frolova, coordonatoare de proiect la Genderdoc-M, a venit cu o reacție pe marginea hotărârii instanței.

„Genderdoc-M a mai câștigat un dosar la CEDO. Și în acest caz chiar „Chirtoacă-i di jină”. (…) Acum plătitorii de impozite vor da din buzunarul lor 4 500 euro pentru ipocrizia lui Chirtoacă. Luați-o ca pe o investiție în drepturile omului și în activitățile organizației noastre”, a menționat ea.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: