Igor Dodon/Telegram

Socialiștii, protest față de eventuala reducere a secțiilor de votare pentru regiunea transnistreană. Critici și de la Filat, Stamate

Lideri și simpatizanți ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) au protestat pe 19 august în fața sediului Comisiei Electorale Centrale (CEC). Aceștia și-au exprimat nemulțumirea față de intenția instituției de a reduce numărul secțiilor de votare destinate alegătorilor din stânga Nistrului la alegerile parlamentare din toamnă. Inițiativa a atras critici și din partea altor reprezentanți ai opoziției. Au cerut drepturi egale pentru toți cetățenii și deputata Olesea Stamate, care candidează pentru un nou mandat independent, precum și fostul premier, liderul PLDM Vlad Filat.

Manifestanții adunați astăzi în fața CEC u scandat lozinci precum „Vrem dreptate!” și „Suntem o țară, un popor” și au acuzat CEC că ar acționa „sub controlul opoziției”. Ei au cerut autorității electorale, totodată, să garanteze exercitarea neîngrădită a dreptului de vot pentru toți cetățenii, indiferent de regiunea în care locuiesc.

Liderul PSRM, fostul președinte Igor Dodon, a lansat un apel public către „frații noștri din regiunea transnistreană”, îndemnându-i să participe activ la scrutinul din 28 septembrie.

„Noi suntem o singură țară: malul stâng și malul drept. Avem un viitor comun și nu vom supraviețui unii fără alții. De aceea, vă îndemnăm, în pofida opiniei actualelor autorități, exponenții lui Soros, să participați activ la alegerile din acest an. Se decide soarta nu doar a Chișinăului, ci a întregii țări, a Republicii Moldova, inclusiv a regiunii transnistrene”, a declarat Igor Dodon.

Contactată pentru un comentariu, secretara CEC, Dana Munteanu, a precizat pentru NM că deschiderea secțiilor de votare din stânga Nistrului este reglementată de art. 40 din  Codul electoral și Regulamentul nr. 2544/2024.

„Prin urmare, la deschiderea acestora, care va avea loc până pe 24 august, Comisia se va conduce de normele legale. Cât privește protestul, este un drept al fiecărui cetățean gantat de constituție”, a precizat Dana Munteanu.

***

Amintim că Tiraspolul a publicat, pe 15 august, o adresare către Parlamentul de la Chișinău în care cerea deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Potrivit autorităților nerecunoscute, așa-zișii deputați locali ar fi primit sesizări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale care s-ar fi arătat îngrijorați că numărul secțiilor va fi redus.

În reacție, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că solicitările Tiraspolului „nu au temei legal” și par să facă parte dintr-o „acțiune concertată”. Funcționarul a precizat că la scrutinul din acest an autoritățile intenționează să deschidă 10 secții de votare, conform calculelor făcute în baza Codului Electoral.

Intenția CEC de a reduce numărul secțiilor de votare nu a trecut fără reacții. Pe 18 august, PSRM a acuzat autoritatea electorală că ar încălca astfel legislația și a anunțat că va sesiza Curtea constituțională. Și Uniunea Juriștilor din Moldova, care va monitoriza alegerile, și-a exprimat îngrijorarea față de această intenție. „Secțiile sunt constituite pe teritoriul aflat sub controlul autorităților constituționale și nu reprezintă un risc pentru securitate” – susține Uniunea, care precizează că Chișinăul „nu trebuie să se limiteze doar la criteriul prezenței la vot”.

Cu o reacție a venit, pe 19 august, și fosta deputată PAS, exclusă din formațiune în urma scandalului privind legea amnistiei, Olesea Stamate, care candidează independent la parlamentare. Deputata susține că dreptul la vot trebuie respectat pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent unde locuiesc: „Din păcate, fiecare guvernare a arătat că știe să „joace” după bunul său plac cu numărul secțiilor de vot. Dacă guvernarea precedentă a refuzat să majoreze numărul secțiilor în Occident, obligând cetățenii noștri să stea ore întregi în rând pentru a vota, actuala guvernare reduce numărul secțiilor de vot destinate locuitorilor din regiunea transnistreană. Guvernările se schimbă. Obiceiurile rămân aceleași”.

Și liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, fostul premier Vlad Filat a condamnat intenția CEC de a reduce secțiile de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului. El a avertizat, pe 19 august, că „o asemenea măsură reprezintă o limitare directă a dreptului constituțional la vot pentru peste 270 de mii de cetățeni și contravine principiilor fundamentale consacrate de legislația națională și de jurisprudența Curții Constituționale”.

Precizăm că autoritățile responsabile s-ar putea întruni pe 19 august într-o ședință pentru a decide câte secții de votare ar putea fi deschise pentru alegătorii din stânga Nistrului la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Data-limită pentru constituirea secțiilor este 24 august.

Reamintim în acest context că pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 au fost deschise 30 de votare, amplasate în 21 de localităţi de pe malul drept al Nistrului şi în raionul Dubăsari.

Potrivit Codului electoral, pentru a înființa secții de votare, Comisia Electorală Centrală folosește datele din Registrul de stat al alegătorilor și analizează participarea din ultimele trei scrutine. În plus, sunt luate în considerare sugestiile autorităților responsabile cu reintegrarea și securitatea, care la elaborarea propunerilor respective țin cont de structura administrativ-teritorială, căile de acces și comunicare pentru a se asigura că toți alegătorii pot participa la procesul electoral.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Donald Trump amenință Iranul cu „atac foarte puternic”

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că pe 7 martie va fi lansat un „atac foarte puternic” asupra Iranului. De asemenea, Trump a comentat declarația președintelui Iranului, Masoud Pezeshkian, care și-a cerut scuze față țările vecine pentru atacurile iraniene asupra acestora, relatează Meduza.

Trump a declarat că, „din cauza comportamentului rău” al Iranului, se ia în considerare posibilitatea „distrugerii totale și a pierderii inevitabile a acelor zone și grupuri de persoane care până în acest moment nu erau vizate pentru atacuri”.

Trump a comentat, de asemenea, declarațiile președintelui Iranului, Masoud Pezeshkian, care și-a cerut scuze față de țările vecine pentru atacurile asupra lor și a promis că nu le va mai lovi. Potrivit președintelui SUA, astfel Iranul „s-a predat vecinilor săi din Orientul Mijlociu”. „Această promisiune a fost făcută doar din cauza atacurilor neîncetate ale SUA și Israelului. Ei voiau să preia puterea în Orientul Mijlociu și să conducă regiunea. Pentru prima dată în mii de ani, Iranul a pierdut în fața țărilor vecine din Orientul Mijlociu. Ei au spus: „Vă mulțumim, președinte Trump”. Eu am răspuns: „Nu-i pentru ce”, a mai declarat Trump.

El a numit Iranul „înfrânt”, precizând că va rămâne astfel „încă multe decenii, până când se va preda sau se va prăbuși complet”.

Amintim că președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a cerut scuze țărilor vecine pentru atacurile iraniene asupra lor. Potrivit lui Pezeshkian, Iranul nu îşi va mai ataca vecinii decât dacă va fi vizat din acele ţări. Totuși, în reacție la declarația lui Pezeshkian, Comandamentul Forțelor Armate iraniene a declarat că respectă suveranitatea țărilor vecine, dar va continua să atace ținte israeliene și americane.

***

În prezent, Orientul Mijlociu este scena unui conflict militar, după ce Statele Unite ale Americii și Israelul au lansat, pe 28 februarie, o operațiune militară împotriva Iranului, constând în atacuri aeriene asupra unor ținte militare și strategice. Cele două țări afirmă că operațiunea vizează eliminarea programul nuclear și balistic al Teheranului, precum și înlăturarea regimului teocratic iranian.

În prima zi a operațiunii, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, împreună cu mai mulți oficiali de rang înalt, a fost ucis.

De la începutul ostilităților, Iranul a lansat lovituri de represalii împotriva Israelului și a unor baze militare americane din regiune. Totodată, în Liban, gruparea militantă Hezbollah, susținută de Iran, este implicată în confruntări cu armata israeliană în sudul țării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: