Realitatea.md

„De unde atâta dragoste?”: Vicepreședintele CEC, după ce Tiraspolul a cerut peste 40 de secții de votare la parlamentare

Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, a declarat că ar putea fi deschise 10 secții de votare pentru cetățenii din regiunea transnistreană la alegerile parlamentare din toamnă, potrivit calculelor efectuate de CEC, în baza Codului Electoral. Acesta a spus că solicitările Tiraspolului privind deschiderea a 41 de secții nu au temei legal și par să facă parte dintr-o acțiune concertată. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 19 august a emisiunii „Pe față” de la Moldova 1.

Este o premieră pentru Republica Moldova ca să fie atât de bine concertată reacția administrației separatiste de la Tiraspol, la diferite niveluri. Pentru că noi am primit solicitări de la așa-zisul ministru de externe de la Tiraspol, de la pretinsul birou permanent al așa-zisului parlament din regiunea transnistreană, noi am primit astfel de reacții de la așa-zișii conducători ai administrațiilor raionale din regiunea transnistreană și ele toate sunt scrise la indigo. Au primit solicitări de la organizații necomerciale. Atenție – organizații necomerciale, care, de fapt, la ei practic nu există, pentru că activitatea acestora este limitată, și au primit semnale de la cetățeni că ei vor să participe în viața politică din Republica Moldova. Mai grav, personal pentru mine, este că aceste acțiuni concertate au anumite rădăcini aici la Chișinău. Cine și cum are conexiuni cu aceste mesaje care s-au pornit tocmai acum, urmează să ne calificăm. Eu, cel puțin pentru mine personal, am anumite răspunsuri”, a declarat Pavel Postica.

Totodată, vicepreședintele CEC a remarcat și caracterul paradoxal al acestei mobilizări, în condițiile în care niciun concurent electoral nu are acces în stânga Nistrului pentru a-și desfășura campania electorală.

De unde atâta dragoste pentru politică din Republica Moldova? Este greu de explicat, în special în condițiile în care niciun concurent electoral nu are, practic, posibilitatea să desfășoare campanii de informare și de agitație electorală în stânga Nistrului, pentru că noi, înainte de a vorbi despre realizarea dreptului la vot, noi trebuie să vorbim și de dreptul concurenților electorali de a merge și de a face campanie electorală, de a discuta cu acești cetățeni din Republica Moldova. Eu înțeleg că o să facă cineva comparații și cu diaspora, dar chiar și în diasporă competitorii electorali pot merge, sunt organizate întruniri, deplasări și discută cu cetățenii noștri din diasporă”, a spus el.

Pavel Postica a punctat că, potrivit mediei de participare din ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru alegătorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească cifra 10.

Dacă privim strict prin prisma prevederilor Codului Electoral, noi trebuie să deschidem în regiunea transnistreană 10 secții de votare. Lucrurile sunt destul de simple, chiar și atunci când a fost organizată transportarea organizată a alegătorilor din regiunea transnistreană, în tururile II de scrutin, în anul 2020, în anul 2024 și în alegerile din 2021, pentru că legea spune că urmează să luăm în calcul dinamica de la ultimele trei scrutine. Deci, 2020, alegerile prezidențiale – 31.000 și ceva (voturi ale cetățenilor din stânga Nistrului – n.r.), alegerile parlamentare din 2021 – 28 de mii și ceva și alegerile prezidențiale referendumul republican, adică doar turul doi al alegerilor prezidențiale din 2024 – 26 de mii și ceva. Deci, media iese vreo 28 de mii și un pic. Dacă o secție de votare se constituie pentru 3 000 de alegători, respectiv noi, formal, dacă luăm strict așa cum scrie în Codul Electoral, noi trebuie să deschidem 10 secții de votare”, a explicat vicepreședintele CEC.

Potrivit vicepreședintelui CEC, aceste prevederi sunt aplicabile începând cu anul 2022, însă autoritățile au deschis la ultimele alegeri, cele din anul trecut, 30 de secții de vot pentru cetățenii din stânga Nistrului. „A fost un element de discriminare pozitivă pentru cetățenii Republicii Moldova, care vedem că este utilizată contrar acestei intenții”, a punctat Pavel Postica.

Amintim că organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august o adresare către Parlamentul de la Chișinău, în care cerea deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Potrivit instituției nerecunoscute, așa-zișii deputați locali ar fi primit sesizări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale care s-ar fi arătat îngrijorați că numărul secțiilor va fi redus.

***

Data-limită pentru constituirea secțiilor de votare este 24 august.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: