Există oare în Republica Moldova o societate civilă în afara Chișinăului? Există. Și acest lucru l-a demonstrat încă o dată Proiectul „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.
În ultimii trei ani, datorită sprijinului Uniunii Europene și al Fundației Konrad Adenauer, asociațiile obștești din toată țara au primit trei milioane de euro pentru dezvoltarea și implementarea ideilor proprii.
Aflați mai multe detalii în reportajul NewsMaker.
Republica Moldova va cheltui până la sfârșitul anului 2026 peste 500 de milioane de lei pentru susținerea locuitorilor din regiunea transnistreană. Afirmația a fost făcută de viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, în cadrul ediției din 25 septembrie a emisiunii „Teritoriul Libertății” de la Realitatea.
Oficialul a respins acuzațiile administrației de la Tiraspol potrivit cărora introducerea taxelor vamale, a TVA-ului și a accizelor ar afecta economia regiunii. Potrivit lui, dificultățile cu care se confruntă întreprinderile din stânga Nistrului sunt cauzate inclusiv de instabilitatea de pe piața energetică.
„La Tiraspol se afirmă că, prin introducerea taxelor vamale, a TVA-ului și a accizelor, distrugem economia regiunii transnistrene. Nicidecum. Situația este una destul de instabilă, iar problemele de pe piața energetică nu permit întreprinderilor să activeze în condiții previzibile”, a declarat Chiveri.
Viceprim-ministrul a precizat că, în cazul în care resursele acumulate în Fondul de Convergență nu vor fi suficiente, diferența va fi acoperită din bugetul de stat.
„Deja utilizăm aceste resurse. În primul semestru al anului 2026, în Fondul de Convergență au fost acumulate peste 218 milioane de lei. Estimările noastre arată că, până la sfârșitul anului, Republica Moldova va cheltui peste 500 de milioane de lei pentru sprijinirea locuitorilor din stânga Nistrului”, a spus Chiveri.
Totodată, vicepremierul a explicat modul în care va funcționa Fondul de Convergență, unde vor fi direcționate veniturile obținute din plata TVA-ului și a accizelor de către agenții economici din regiunea transnistreană. Conform oficialului, banii nu vor ajunge în bugetul administrației nerecunoscute de la Tiraspol, ci vor fi utilizați direct pentru proiecte de infrastructură și pentru susținerea populației din regiune.
Anterior, pe 18 septembrie, Chiveri anunța că Fondul de Convergență, creat de Chișinău pentru finanțarea proiectelor din regiunea transnistreană și pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului, acumulase deja peste 218 milioane de lei în primul semestru al anului 2026, deși mecanismul încă nu era operațional. El a subliniat atunci că principalul obiectiv al fondului este sprijinirea cetățenilor Republicii Moldova care locuiesc în stânga Nistrului și reducerea treptată a diferențelor privind accesul la servicii și oportunități.
Amintim că, de la 1 septembrie, agenții economici din regiunea transnistreană achită TVA și accize pentru anumite categorii de mărfuri importate în Republica Moldova. Măsura reprezintă prima etapă a eliminării treptate a facilităților fiscale de care beneficiază regiunea. De la 1 ianuarie și 1 aprilie 2027, regimul va fi extins și asupra altor categorii de produse.
Autoritățile de la Chișinău își propun să uniformizeze complet regimul fiscal pe întreg teritoriul țării până la 1 ianuarie 2030.
Ambasadorul desemnat al Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Joseph Mark Burkhalter, a ajuns vineri, 25 septembrie, la Chișinău. Într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook a misiunii diplomatice americane, acesta și-a exprimat dorința de a contribui la consolidarea relațiilor dintre cele două țări.
„Te salut, Republica Moldova! (…) Eu și soția mea, Gina, am sosit ieri la Chișinău. Așteptăm cu nerăbdare să lucrăm pentru consolidarea și dezvoltarea unor relații și mai puternice și mai prospere între Statele Unite și Republica Moldova”, a transmis Joseph Mark Burkhalter.
Diplomatul a precizat că își dorește să cunoască mai bine Republica Moldova și să se întâlnească cu cât mai mulți cetățeni. Pentru prima sa plimbare în capitală, acesta a vizitat Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” și monumentul domnitorului Ștefan cel Mare.
Potrivit lui Burkhalter, el și soția sa au explorat centrul Chișinăului și au admirat clădirile Parlamentului, Guvernului și Președinției.
„Voi fi bucuros să primesc recomandările voastre despre locurile pe care să le vizitez, ce lucruri și ce bucate tradiționale să încerc, pe măsură ce descopăr frumoasa voastră țară și oamenii ei minunați”, a spus acesta.
Amintim că postul de ambasador al SUA în Moldova era vacant din 2024. În iunie 2026, președintele american Donald Trump l-a nominalizat pe Joseph Burkhalter pentru această funcție. La începutul lunii august, Senatul Statelor Unite a aprobat candidatura lui Burkhalter.
Potrivit Casei Albe, Joseph Burkhalter a fost consilier senior în cadrul departamentului de politici publice și reglementări al companiei Dentons US LLP. Totodată, acesta a fost implicat în inițiativele Dentons din domeniul afacerilor publice și al dezvoltării economice în Regatul Unit.
Burkhalter a mai reprezentat timp de 18 ani suburbiile din nordul comitatului Fulton, din zona metropolitană Atlanta, în Adunarea Generală a statului Georgia. Ales pentru prima dată în legislativul statului la vârsta de 31 de ani, Burkhalter a avut un rol important în elaborarea și promovarea unor acte legislative menite să stimuleze dezvoltarea economică, creșterea mediului de afaceri și îmbunătățirea calității vieții în zona metropolitană Atlanta. În cadrul legislativului, Burkhalter a ocupat funcțiile de Speaker al Camerei Reprezentanților și Speaker Pro Tempore.
În paralel cu activitatea sa în serviciul public, Burkhalter și-a construit o carieră în domeniul dezvoltării imobiliare. Acesta a făcut parte din consiliile de administrație ale Camerei de Comerț North Fulton și ale Districtului pentru Îmbunătățirea Comunității North Fulton din Alpharetta, statul Georgia. De asemenea, timp de aproape un deceniu, a fost membru al Consiliului de Dezvoltare al programului Universității Georgia de la Oxford.
Burkhalter a absolvit Universitatea din Georgia, obținând o diplomă de licență cu dublă specializare în limba germană și limbile slave, precum și în studii globale și științe politice. El vorbește fluent limba germană și are cunoștințe avansate în mai multe alte limbi străine.
Banii din Fondul de convergență, în care sunt acumulate fondurile provenite din TVA și accizele achitate de companiile din stânga Nistrului, nu vor fi transferați în bugetul administrației de facto de la Tiraspol, ci vor fi direcționați către locuitorii de pe malul stâng al Nistrului și pentru proiecte de infrastructură. Afirmația a fost făcută de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, în cadrul ediției din 26 septembrie a emisiunii „Teritoriul libertății” de la Realitatea.
Chiveri a precizat că TVA și accizele achitate de antreprenorii de pe malul stâng ajung în bugetul de stat al Republicii Moldova. Ulterior, aceste fonduri urmează să fie repartizate printr-un mecanism special.
„Va fi creat un consiliu care va redistribui acești bani către diferite fonduri de stat. La elaborarea bugetului pentru 2027, aceste mijloace vor fi luate în calcul. Ulterior, ele vor ajunge și la cetățenii noștri de pe malul stâng”, a declarat vicepremierul.
Chiveri a subliniat că banii nu vor fi transferați direct în bugetul regiunii transnistrene.
„La Tiraspol se întreabă foarte des: «Când veți restitui banii în bugetul nostru?». Nu vom restitui banii în bugetul vostru. Îi vom redistribui și îi vom direcționa direct către cetățenii noștri. Nu vom finanța bugetele represive ale așa-numitelor instituții de putere care nu respectă drepturile și libertățile omului”, a spus oficialul.
O parte din bani ar urma să fie utilizată și pentru proiecte de infrastructură în localitățile de pe malul stâng al Nistrului. Chiveri a menționat că, în cadrul ultimelor negocieri, Chișinăul a propus realizarea a două proiecte la Bender.
Unul dintre acestea prevede reamenajarea unei clădiri cu cinci etaje aflate în proprietatea Agenției „Moldsilva”, care ar urma să găzduiască un Centru al Medicilor de Familie și un Centru de Asistență Socială.
Cel de-al doilea proiect vizează construcția unor stații de epurare la Bender. Potrivit lui Chiveri, proiectul este unul costisitor și va necesita sprijinul partenerilor externi.
„Dacă vom reuși să realizăm acest proiect, acestea vor fi exemple bune despre modul în care fondul funcționează în beneficiul locuitorilor de pe malul stâng”, a adăugat vicepremierul.
Amintim că, pe 18 septembrie, Valeriu Chiveri a declarat că, în prima jumătate a anului 2026, Fondul de convergență a acumulat peste 218 milioane de lei, deși mecanismul încă nu a început să funcționeze. Fondul a fost creat de autoritățile de la Chișinău pentru finanțarea proiectelor în regiunea transnistreană și a inițiativelor menite să apropie cele două maluri ale Nistrului.
Potrivit vicepremierului, obiectivul principal al fondului este susținerea cetățenilor Republicii Moldova care locuiesc pe malul stâng al Nistrului și reducerea treptată a diferențelor în ceea ce privește accesul la servicii sociale și oportunități.
Fondul a fost instituit în baza unui proiect de lege elaborat la sfârșitul lunii februarie de un grup de deputați PAS, condus de Radu Marian. Documentul prevedea atât crearea Fondului de convergență, cât și anularea facilităților fiscale la import pentru regiunea transnistreană. Parlamentul a aprobat proiectul pe 30 aprilie.
Potrivit autorităților centrale, în fond urmează să fie direcționate inclusiv veniturile provenite din taxele aplicate importurilor de mărfuri în regiunea transnistreană, după anularea facilităților fiscale. Fondul ar urma să fie suplimentat și din contribuții financiare oferite de partenerii externi.
Tiraspolul a criticat crearea Fondului de convergență și a calificat anularea facilităților fiscale de către Chișinău drept „biruri”. Autoritățile de facto din regiune au cerut, de asemenea, restituirea celor 28 de milioane de dolari pe care le-au transferat deja în bugetul Republicii Moldova sub formă de taxe vamale.
Un grup de 14 senatori americani, democrați și republicani, i-a cerut președintelui Donald Trump să retragă invitația adresată președintelui rus Vladimir Putin de a participa la summitul G20, scrie The Washington Post. Reuniunea este programată pentru luna decembrie, la Miami.
Într-o scrisoare adresată președintelui american, senatorii susțin că Putin este singurul responsabil pentru războiul pe scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
„Participarea sa la summit-ul G20 din Statele Unite ale Americii ridică serioase îngrijorări, întrucât ar putea contribui la legitimarea și normalizarea relațiilor cu un guvern care atacă zilnic obiective civile din Ucraina”, se arată în scrisoare.
Senatorii consideră că, atât timp cât Putin nu este izolat de comunitatea internațională, este puțin probabil ca acesta să aibă un motiv să accepte încetarea focului.
Scrisoarea a fost inițiată de senatorul republican Roger Wicker și senatoarea democrată Jeanne Shaheen și a fost semnată de încă șase democrați și șase republicani.
Amintim că, pe 23 septembrie, secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că SUA l-au invitat pe Vladimir Putin la summitul G20 de la Miami. Kremlinul a declarat ulterior că apreciază invitația, însă că o decizie privind o eventuală vizită a președintelui rus în SUA urmează să fie luată prin canale diplomatice.
La sfârșitul lunii august, ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a participat pentru prima dată de la începutul războiului la reuniunea miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din țările membre ale G20. Decizia de a include Rusia la reuniune a fost luată de administrația Trump, iar participarea lui Siluanov a provocat proteste din partea unor delegații europene, notează Meduza.
Un obiect aerian a pătruns neautorizat, sâmbătă, 26 septembrie, în spațiul aerian al Republicii Moldova, în contextul atacurilor ruse asupra Ucrainei. Informația a fost raportată de Ministerul Apărării într-un comunicat.
Sistemele de supraveghere au detectat, la ora 11:16, obiectul, care a pătruns în spațiul aerian național din direcția localității Stepanivka, regiunea Odesa.
Acesta a traversat frontiera de stat în direcția localității Novocotovsc, în segmentul transnistrean al țării.
Două minute mai târziu, la ora 11:18, obiectul a părăsit spațiul aerian național, traversând frontiera în direcția localității Pervomaisc, apoi continuându-și deplasarea spre localitatea Lîmanske, regiunea Odesa.
Amintim că, în dimineața de 24 septembrie, pe fondul atacurilor ruse asupra Ucrainei, patru obiecte aeriene au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova. Două dintre acestea au căzut pe teritoriul țării – unul în raionul Florești, iar celălalt în apropierea satului Camenca din regiunea transnistreană.
De la începutul războiului din Ucraina, în 2022, și până în prezent, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost încălcat de 81 de ori de rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală.
