Există oare în Republica Moldova o societate civilă în afara Chișinăului? Există. Și acest lucru l-a demonstrat încă o dată Proiectul „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.
În ultimii trei ani, datorită sprijinului Uniunii Europene și al Fundației Konrad Adenauer, asociațiile obștești din toată țara au primit trei milioane de euro pentru dezvoltarea și implementarea ideilor proprii.
Aflați mai multe detalii în reportajul NewsMaker.
Un șofer a fost prins beat la volan în Chișinău, în seara de 5 martie, și a fost reținut. Ar fi vorba despre Marian Bucătaru, consilier al Mișcării Alternative Naționale (MAN) în Consiliul Municipal Chișinău (CMC), potrivit unor rapoarte apărute în presă. Informația nu a fost confirmată oficial deocamdată, însă Ion Ceban, primarul capitalei și liderul MAN, a transmis pe rețelele de socializare că verifică „situația cu privire la colegul nostru din CMC”.
Conform Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, pe 5 martie, în jurul orei 23:00, polițiștii INSP au depistat în trafic un șofer de 46 de ani, care se afla la volan în stare de ebrietate.
Fiind supus testării alcoolscopice, rezultatul a indicat o concentrație de 0,45 mg/l alcool în aerul expirat.
Bărbatul a fost condus la Inspectoratul de Poliție Buiucani pentru documentare.
Pe caz a fost pornită o cauză penală, acesta fiind reținut pentru 72 de ore.
Portalul Deschide.md scrie pe surse că bărbatul vizat ar fi Marian Bucătaru, consilier al MAN în Consiliul Municipal Chișinău.
Între timp, primarul Chișinăului, Ion Ceban, care este liderul MAN, a scris pe rețelele de socializare: „Suntem la etapa de clarificare a situației cu privire la colegul nostru din CMC. Când vom avea mai multe detalii, vom reveni la subiect. Până la această etapă, informațiile sunt contradictorii”.
Proiectul de modificare a Legii cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești a fost adoptat în prima lectură, în cadrul ședinței Parlamentului din 6 martie. Inițiativa a fost susținută de 53 de deputați.
Proiectul de act normativ, care a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, stabilește reguli clare pentru companiile și investitorii în Portul Internațional Liber Giurgiulești, precum și pentru investitorul general. De asemenea, documentul propune reducerea duratei contractului de arendă de la 99 de ani la 49 de ani.
Proiectul de lege mai prevede că investitorul general și rezidenții vor fi obligați să restituie statului toate construcțiile edificate pe teritoriul Portului Internațional Liber Giurgiulești. Totodată, aceștia vor fi obligați să achite toate cheltuielile legate de schimbarea destinației terenurilor agricole în terenuri pentru construcții.
Documentul mai prevede că, din anul 2030, investitorul general și rezidenții portului vor fi supuși unui regim în conformitate cu legislația Uniunii Europene – fără regim fiscal și vamal special. Astfel, aceștia vor achita toate obligațiile financiare. Totodată, se propune ca aceștia să cadă sub incidența Legii concurenței și să prezinte anual rapoarte de audit.
Potrivit datelor statistice, la sfârșitul anului 2025, 74 de companii erau înregistrate în calitate de rezidenți ai Portului Internațional Liber Giurgiulești, iar, la sfârșitul anului 2024, valoarea totală a investițiilor depășea 137 de milioane de dolari. Cele mai mari investiții, de peste 57 de milioane de dolari, au fost realizate de investitorul general, compania Danube Logistics.
Pe 31 decembrie 2025, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a semnat acordul de vânzare a Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, către compania națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța.
Creșterea rapidă a prețurilor la imobiliare și extinderea creditării pot genera riscuri pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova. Acest lucru este evidențiat într-un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI) cu privire la stabilitatea sistemului financiar al țării, transmite IPN.
Potrivit experților FMI, în 2024 și în prima jumătate a anului 2025, prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 25%, pe fondul majorării cererii, al reducerii ratelor dobânzilor și al programelor guvernamentale de sprijin pentru creditele ipotecare. În același timp, creditarea s-a accelerat.
La mijlocul anului 2025, volumul creditelor acordate sectorului privat creștea cu aproximativ 30% anual, cel mai rapid ritm din ultimul deceniu. FMI subliniază că astfel de ritmuri de creștere necesită o atenție sporită din partea autorităților de reglementare.
Extinderea rapidă a creditelor ipotecare și scumpirea locuințelor pot spori vulnerabilitatea sistemului bancar, în special în cazul unei eventuale corecții bruște pe piața imobiliară. În același timp, experții menționează că sistemul bancar al Republicii Moldova rămâne, în general, stabil, datorită nivelului ridicat al capitalului și lichidității.
Totuși, consolidarea în continuare a politicilor macroprudențiale ar putea contribui la reducerea riscurilor legate de supraîncălzirea pieței imobiliare. Raportul a fost elaborat în cadrul programului Financial Sector Assessment Program și se bazează pe evaluarea sistemului financiar al Republicii Moldova realizată în 2025.
Consumatorii din Republica Moldova ar putea plăti mai puțin pentru energia electrică. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a propus spre consultări, pe 6 martie, noi tarife la lumină, mai mici atât decât cele solicitate de furnizori, cât și decât cele aflate acum în vigoare.
Astfel, potrivit proiectelor, pentru consumatorii deserviți de Premier Energy tariful ar putea să fie de 3,50 lei/kWh. Acesta este cu 33 de bani mai mic decât tariful solicitat de furnizor și cu 9 bani sub tariful actual.
În cazul FEE Nord, ANRE propune un tarif de 3,92 lei/kWh. Acesta este cu 40 de bani mai mic decât tariful cerut de furnizor și cu 8 bani sub tariful actual.
Reamintim că, pe 16 februarie, Premier Energy și FEE Nord au depus la ANRE solicitări de majorare a tarifelor pentru consumatori. Companiile au cerut tarife de 3,83 lei/kWh pentru Premier Energy și 4,32 lei/kWh pentru FEE Nord.
În prezent, consumatorii achită 4 lei/kWh în nordul țării și 3,59 lei/kWh în zonele deservite de Premier Energy.
ANRE precizează că publicarea proiectelor nu reprezintă o decizie finală. Acestea vor fi analizate în continuare și ulterior supuse aprobării, conform procedurilor legale.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
Andrian Cheptonar, deputat al Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), ar urma să fie sancționat disciplinar după ce a numit-o „mincinoasă” pe colega sa comunistă, Diana Caraman, în cadrul ședinței Parlamentului din 6 martie. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, care este liderul PAS, că a fost „prea evident” cui i-a fost adresată eticheta și va fi nevoit să-l sancționeze. Totodată, șeful legislativului l-a îndemnat pe parlamentar să fie mai subtil pe viitor.
Deputații au examinat proiectul de modificare a Legii cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești, care a generat replici între formațiunea de guvernământ și opoziție. În timp ce opoziția a acuzat PAS că ar intenționa să vândă portul, deputații partidului de guvernământ au declarat că acesta a fost „cedat” la începutul anilor 2000 – referire la faptul dării în arendă a unor terenuri pe care se află portul pentru 99 de ani, în perioada în care PCRM conducea statul.
Ulterior, în timpul unui intervenții la tribuna centrală, deputata comunistă Diana Caraman a declarat că în fracțiunea PAS ar exista un deputat care ar fi fost parlamentar și în 1995, când statul a împrumutat 27,5 milioane de dolari de la BERD pentru construcția portului, și că acesta ar fi votat pentru luarea creditului. Mai mult, Caraman a spus că deputatul respectiv, căruia nu i-a dat nume, ar fi „furat” bani împreună cu autoritățile de la acea vreme, iar atunci când comuniștii au venit la conducere nu erau bani pentru a întoarce împrumutul și au fost nevoiți să dea în concesiune unor companii private câteva terenuri, pe care a fost ulterior construit portul.
Mai târziu, deputatul PAS Andrian Cheptonar a respins învinuirile colegei sale din PCRM.
„La momentul dat, în fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate nu există niciun deputat care în 1995 era în Parlament. Și eu vreau să te rog încă o dată să nominalizeze ce nume deputat al fracțiunii PAS, în ’95, a fost a fost în Parlament. Pentru că dacă nu știi să spui acest nume, tânără, ești o mincinoasă”, a spus el.
Caraman a catalogat expunerea lui Cheptonar drept ofensatoare și i-a cerut președintelui Parlamentului, Igor Grosu, să-l sancționeze.
„În ceea ce privește modul în care a fost făcută prezentarea, cât de agresivă a fost și cât de jignitor s-a exprimat deputatul, solicit aplicarea unei sancțiuni împotriva acestui deputat”, a spus ea.
Șeful i-a dat asigurări că deputatul va fi sancționat. „Neapărat. (…) Vă promit”, a spus Grosu.
Totodată, Igor Grosu i-a spus lui Cheptoran că ar trebui să facă remarci mai subtile.
„Prea evidentă a fost aluzia la cine. (…) Mai finuț vă rog. Trebuie să aplicăm sancțiunea, îmi pare rău”, a menționat el.
Precizăm că proiectul de modificare a Legii cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești a fost adoptat în prima lectură cu votul a 53 de deputați PAS.
Documentul prevede, între altele, că investitorul general și rezidenții vor fi obligați să restituie statului toate construcțiile edificate pe teritoriul Portului Internațional Liber Giurgiulești. Totodată, aceștia vor fi obligați să achite toate cheltuielile legate de schimbarea destinației terenurilor agricole în terenuri pentru construcții.
De asemenea, se propune reducerea duratei contractului de arendă de la 99 de ani la 49 de ani.
***
Portul Internațional Liber Giurgiulești este deținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Pe 31 decembrie 2025, BERD a semnat acordul de vânzare a companiei Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, către compania națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța.
În Republica Moldova mai există un port – Portul de Stat Giurgiulești, care aparține integral Guvernului Republicii Moldova.
