Ai nevoie de bani pentru vacanță, reparație, studii sau orice alte necesități? Solicită un credit online pe credit.micb.md și alege singur cât să plătești lunar și în cât timp îl rambursezi! Ai nevoie doar de acces la internet și buletinul de identitate – cererea online se completează în maxim 2 minute.
Pe credit.micb.md găsești finanțare pentru orice necesitate: rapid, comod și fără comisioane. Mai mult, tu alegi suma și tipul împrumutului, termenul de rambursare și plata lunară. Beneficiezi de o rată transparentă și cel mai atractiv cost al creditului, iar răspunsul la solicitare îl primești instant, chiar pe site și prin SMS.
Iar dacă primești salariul pe card Moldindconbank, îți oferim o reducere la plata dobânzii.
Profită din plin de avantaje și bucură-te de planuri realizate care îți fac viața frumoasă!
În Republica Moldova vor fi eliminate sau simplificate peste 70 de autorizații, certificate și alte acte permisive, precum și revizuite peste 150 de acte solicitate mediului privat. Anunțul a fost făcut ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, în contextul unui proiect de lege aprobat de Guvern pe 18 noiembrie. Potrivit oficialului, acesta este al doilea val de debirocratizare, menționând că alte pachete de măsuri în acest sens sunt în lucru.
Potrivit ministrului, „proiectul elimină sau simplifică peste 70 de autorizații, certificate și alte acte permisive”. Totodată, „forțează revizuirea a peste 150 de acte cerute mediului privat”. În contextul celor 150 de acte, Guvernul a precizat că autoritățile au termen până la 1 ianuarie 2027 pentru a le justifica necesitatea. „Altfel, nu mai pot fi cerute”, a precizat Executivul.
„Este al doilea val de debirocratizare, după ce acum două săptămâni am eliminat sau simplificat alte peste 20 de hotărâri de guvern. Acum acționăm la nivel de lege. (…) Și nu ne oprim aici. Avem în lucru și alte pachete de debirocratizare. Nu vreau să anunțăm prea multe la momentul acesta pentru că încă muncim la ele. Dar în final investițiile private și antreprenoriatul vor fi foarte ușor de făcut în Moldova. Antreprenorii trebuie să se ocupe numai de afacerea pe care o construiesc. (…) Antreprenorii nu trebuie să-și piardă timpul, banii și nervii luptând cu birocrația. Iar consumatorii trebuie să aibă de ales dintre cât mai multe opțiuni de bunuri și servicii”, a conchis Năsui.
Detalii despre proiect
Ministrul a spus că „moldovenii vor putea construi pe teren agricol mult mai simplu”. „Un fermier va putea construi pe terenul agricol o construcție de până la 150 m² și 6 m înălțime, fără autorizație de construire. Trebuie doar să anunțe primăria și să respecte condițiile de amplasare și siguranță”, a comunicat oficialul.
În domeniul siguranței alimentelor și al activității sanitar-veterinare, se propune stabilirea unui termen nelimitat de valabilitate pentru anumite autorizații și certificate, eliminând astfel necesitatea reînnoirii periodice a acestora, a precizat Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. De asemenea, vor fi reduse unele taxe pentru eliberarea actelor permisive în transportul rutier.
Năsui a mai spus că sunt eliminate barierele din calea deschiderii farmaciilor. Mai exact, proiectul elimină criteriile geografice și demografice care condiționează deschiderea farmaciilor și simplifică importul anumitor materii prime. În cazul laboratoarelor medicale, va fi introdusă recunoașterea acreditărilor tehnice existente, astfel încât evaluările pentru aceleași cerințe să nu mai fie repetate.
Totodată, a comunicat ministrul, activităților de servicii poștale li se va permite să înceapă activitatea direct prin simpla notificare, fără să mai aștepte o permisiune.
Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, sunt prevăzute simplificări și pentru companiile din zonele economice libere, care nu vor mai avea nevoie de o autorizație suplimentară din partea administrației pentru fiecare gen de activitate, dreptul de desfășurare a activității urmând să rezulte din contractul încheiat cu administrația. Totodată, va fi eliminată obligația generală a importatorilor de produse petroliere de a deține depozite cu o capacitate minimă de 1.000 m³, fiind menținute obligațiile de stocare prevăzute de legislația specială.
Proiectul include și modificări ale Codului muncii, pentru reducerea unor obligații administrative ale angajatorilor, precum și cerințe mai simple de prevenire a incendiilor pentru întreprinderile micro și mici cu riscuri reduse, a declarat Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Năsui a mai spus că pensiunilor turistice li se permite să producă și să vândă mult mai ușor băuturi alcoolice din producția agricolă proprie. „Tot printr-o simplă notificare”, a comunicat ministrul.
Proiectul a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, cu suportul Consiliului Economic pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova, în colaborare cu alte autorități și reprezentanți ai mediului de afaceri. Măsurile fac parte din Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027, susținut de Uniunea Europeană, a comunicat Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Proiectul urmează a fi examinat de Parlament.
***
Amintim că, în luna august, premierul Vasile Tofan a cerut revizuirea regulamentului de 35 de pagini, pe care clinicile stomatologice trebuie să-l respecte. „Sincer, nu știu cum oamenii au primit autorizațiile”, a declarat premierul, menționând printre condiții existența unui lift și asigurarea accesului la preot. Detalii AICI.
În luna septembrie, premierul a anunțat că Guvernul pregătește modificarea sau eliminarea unor reguli, autorizații și proceduri considerate inutile pentru întreprinderi. Detalii AICI.
Fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, aflat în penitenciar, după ce a fost condamnat în dosarul „Frauda bancară”, susține că decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de a menține anularea sancțiunilor impuse de Consiliul UE împotriva sa arată că acuzațiile trebuie verificate, iar dreptul la apărare trebuie respectat. Declarația a fost făcută într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, pe 18 noiembrie, după hotărârea instanței europene.
Plahotniuc a afirmat că instanța europeană nu s-a pronunțat asupra vinovăției sale, ci asupra modului în care Consiliul UE a justificat sancțiunile.
„O acuzație nu devine adevăr doar pentru că este repetată în comunicatele procuraturii, în discursurile guvernării, în presă și la televizor. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat că sancțiunile europene la adresa mea s-au bazat exclusiv pe dosarele penale examinate în Moldova, acestea fiind cunoscute de Consiliul UE superficial, din articole de presă și din comunicate. Consiliul UE nu a verificat dacă aceste dosare respectă dreptul la apărare și, de fapt, nici nu a negat acest lucru”, a scris fostul lider democrat.
Acesta a invocat și mai multe pretins încălcări de procedură în dosarul în care a fost condamnat la 19 ani de închisoare pentru implicare în frauda bancară. Printre acestea se numără, în opinia sa, respingerea solicitării de a i se explica în detaliu acuzațiile și folosirea declarațiilor unui martor protejat.
Totodată, acesta a menționat că sancțiunile europene au fost prezentate în trecut drept o „confirmare” a vinovăției sale, deși, între timp, instanța europeană a menținut anularea măsurilor respective.
„Știu că măsurile anulate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene au fost între timp prelungite. Dar de acum nicio prelungire nu mai poate ocoli standardul de la Luxemburg: cine se bazează pe dosarele de la Chișinău trebuie să arate că a verificat cum au fost construite dosarele respective. Eu nu cer privilegii și nu pretind să am înlesniri speciale. Cer însă respectarea prevederilor juridice. Cer corectitudine și verificare”, a adăugat el.
Amintim că, pe 12 noiembrie, CJUE a respins recursul Consiliului Uniunii Europene împotriva hotărârii Tribunalului UE din 23 octombrie 2024, prin care au fost anulate actele ce vizau includerea lui Vladimir Plahotniuc pe lista sancțiunilor europene. Instanța a constatat că Consiliul UE nu a demonstrat că a verificat dacă procedurile penale din Republica Moldova, invocate pentru justificarea sancțiunilor, au respectat dreptul la apărare și dreptul la protecție judiciară efectivă. De asemenea, Consiliul nu a prezentat rezultatele unor asemenea verificări în motivarea actelor contestate.
În aprilie 2026, Consiliul UE a prelungit măsurile restrictive împotriva ex-liderului PDM pentru un an.
Vladimir Plahotniuc a ajuns pe lista de sancțiuni UE în aprilie 2023, pentru acțiuni care subminează sau amenință suveranitatea și integritatea Republicii Moldova.
***
Vladimir Plahotniuc a fugit din Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat din Moldova (PDM), pe care îl conducea, a cedat guvernarea coaliției formate din Blocul ACUM și PSRM. În 2025, ex-politicianul a fost extrădat din Grecia.
Între timp, fostul lider democrat a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare, pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Sentința a fost pronunțată la 22 aprilie.
Procuratura Anticorupție a contestat condamnarea, considerând pedeapsa prea blândă, în condițiile în care acuzarea solicitase 25 de ani de detenție. La rândul său, apărarea a contestat sentința și componența completului de judecată, solicitând casarea deciziei și rejudecarea cauzei.
Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, nu a explicat în ce temei legal autoritățile de la Chișinău i-ar putea interzice lui Vadim Krasnoselski, liderul de facto al regiunii transnistrene, să părăsească Republica Moldova timp de cinci ani. Întrebat de NewsMaker despre măsura anunțată, ministrul a spus că instituția pe care o conduce nu desfășoară urmăriri penale.
Cojuhari a ieșit în fața presei pe 18 noiembrie, după ședința Guvernului, pentru a prezenta un proiect aprobat de Executiv. La sfârșitul prezentării, i-a invitat pe jurnaliști să pună întrebări. După ce a notat întrebările, printre care și cele despre cutremur și interdicția anunțată în cazul lui Krasnoselski, ministrul a întrebat: „Poate sunt și din alte domenii… sănătate, agricultură?”.
NewsMaker a revenit la subiect și l-a întrebat pe ministru în ce condiții poate fi aplicată interdicția și dacă măsura presupune existența unui dosar penal. Întrebarea a venit în contextul în care premierul Vasile Tofan a confirmat recent că Vadim Krasnoselski nu deține cetățenia Republicii Moldova.
„Ce ține de dosarul penal, reiterez: noi nu ducem urmări penale sau investigații și nu avem în responsabilitatea noastră interacțiunea operațională. Sau, altfel vorbind, noi nu intervenim pe partea operațională. Noi răspundem de asigurarea unui cadru predictibil”, a declarat Cojuhari. Ministrul a vorbit apoi despre proiectele de lege privind combaterea plăților false și securitatea cibernetică, votatela ultimele ședințe ale Guvernului.
Întrebat din nou dacă legislația în vigoare permite aplicarea interdicției în cazul lui Krasnoselski și în ce condiții, Cojuhari a răspuns: „Noi vorbim acum de securitate cibernetică, dvs. mă întrebați de…”. Imediat după asta, ministrul a trecut la subiectul salariilor.
Amintim, interdicția de cinci ani a fost anunțată după ce Vadim Krasnoselski a fost decorat, pe 4 noiembrie, la Moscova, de președintele rus Vladimir Putin pentru „consolidarea legăturilor” cu Rusia. A doua zi, Biroul politici de reintegrare a anunțat că, odată revenit în Republica Moldova, Krasnoselski nu va mai putea părăsi țara timp de cinci ani. Biroul nu a precizat temeiul legal al măsurii.
Într-un răspuns din 9 noiembrie la solicitarea NewsMaker, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a făcut trimitere la articolele 6 și 11 din Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova. Potrivit IGPF, străinii intră și ies din țară „în baza unor documente de călătorie valabile, cu respectarea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare”. Instituția a mai precizat că aceeași lege stabilește condițiile în care unui străin i se poate refuza intrarea în țară. În răspuns, IGPF nu a precizat în baza cărei prevederi, însă, i s-ar putea interzice lui Krasnoselski ieșirea din Republica Moldova timp de cinci ani.
Liderul nerecunoscut din stânga Nistrului a revenit în Moldova în seara de 15 noiembrie. A ieșit din Aeroportul Internațional Chișinău la aproape șase ore după aterizare, fără să răspundă la întrebările jurnaliștilor. Guvernul a confirmat atunci revenirea lui Krasnoselski și a reiterat că, „după procedurile de control, acesta va suporta consecințele incidentului recent de la Moscova, inclusiv interdicția de a ieși din țară prin punctele de trecere a frontierei de stat ale Republicii Moldova timp de 5 ani”. Executivul nu a precizat nici atunci temeiul juridic al interdicției.
Întrebat anterior de NewsMaker despre temeiul legal al măsurii, premierul Vasile Tofan a declarat că nu intenționează să intre „într-o discuție tehnico-juridică acum, pentru că în relația cu regiunea transnistreană nu suntem în discuții tehnico-juridice, suntem în discuții politice”.
Solicitată de NM, Procuratura Generală a precizat, într-un răspuns pe 17 noiembrie, că nu a găsit nicio potrivire la căutarea numelui lui Vadim Krasnoselski în sistemul „Urmărire penală: E-Dosar” la care are acces. Instituția a menționat că nu poate oferi informații exhaustive și a îndrumat redacția către Ministerul Afacerilor Interne, care gestionează banca centrală de date privind cauzele penale. MAI nu a răspuns deocamdată solicitării NewsMaker.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! — Ce pensii vor avea bătrânii din 1 aprilie 2027? — Tofan cere adoptarea rapidă a legii privind producția de echipamente militare — Ozerov, după incidentele cu drone: bine că nu ne-au acuzat și de cutremur — Moldova, sfătuită să pregătească autoritățile locale pentru aderarea la UE — Bunurile lui Șor, scoase la licitație în decembrie Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Asociația Promo-LEX solicită autorităților Republicii Moldova să creeze, prin lege, un mecanism de asistență medicală și psihologică pentru persoanele eliberate din detenție în regiunea transnistreană. Organizația a prezentat problema experților Comitetului ONU împotriva Torturii, la o întrevedere desfășurată pe 16 noiembrie, la Geneva.
Potrivit Promo-LEX, la 1 ianuarie 2026, administrația de facto din stânga Nistrului deținea 1.325 de persoane în locuri de detenție care nu au putut fi vizitate niciodată de reprezentanții mecanismului național de prevenire a torturii. Totodată, persoanele eliberate nu beneficiază de sprijin medical sau psihologic din partea statului.
Organizația propune adoptarea, în 2027, a unei legi care să prevadă un mecanism de asistență pentru aceste persoane. De asemenea, Promo-LEX cere ca accesul monitorilor în locurile de detenție să devină o condiție pentru orice înțelegere dintre autoritățile constituționale și administrația din regiune.
„Republica Moldova a rămas singurul stat de la care acestea mai pot solicita protecție juridică. De aceea, am insistat în fața Comitetului asupra necesității de a aborda situația din regiune”, a declarat Alexandru Postica, șeful departamentului de analiză și cercetare al Promo-LEX.
În cadrul întrevederii au fost prezentate și problemele din sistemul penitenciar. Promo-LEX a atras atenția asupra suprapopulării Penitenciarului nr. 13 din Chișinău, unde, în decembrie 2025, erau deținuți 939 de oameni, deși instituția are o capacitate de 570 de locuri. Potrivit datelor prezentate de organizație, deținuții petreceau 23 de ore pe zi în celule.
Deși construcția unui nou penitenciar este promisă din 2013, lucrările nu au început nici până în mai 2026, când Curtea de Conturi a constatat acest lucru. În acest context, Promo-LEX solicită stabilirea unui calendar obligatoriu pentru construcție și alocarea unui buget separat.
O altă problemă semnalată vizează lipsa personalului medical din penitenciare. În 2025, în fiecare dintre instituțiile penitenciare vizitate de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii postul de medic era vacant. Totodată, trei deținuți aflați în fază terminală a bolii au murit înainte ca instanțele să se pronunțe asupra cererilor lor de eliberare.
Pentru soluționarea problemei, Promo-LEX cere adoptarea, în 2027, a unei legi care să prevadă transferul unităților medicale din sistemul penitenciar în subordinea Ministerului Sănătății și extinderea asigurării medicale asupra tuturor deținuților. Procesul de transfer este discutat încă din 2008, dar nu a fost finalizat.
Comitetul ONU împotriva Torturii examinează raportul periodic al Republicii Moldova în perioada 17-18 noiembrie, în cadrul celei de-a 85-a sesiuni, desfășurate la Geneva. În urma examinării, experții vor adopta observații finale și vor formula recomandări pentru autoritățile Republicii Moldova.