дрон, шахед

Spațiul aerian al R. Moldova, survolat de încă o dronă: a zburat deasupra regiunii transnistrene, la o înălțime de circa 500 m

Încă o dronă a survolat spațiul aerian al R. Moldova, de această dată pe segmentul transnistrean. Survolarea a fost raportată de structurile de apărare antiaeriană ale Ucrainei pe 31 martie, la ora 09:05. Drona a traversat frontiera de stat din direcția regiunii Odesa și, ulterior, a părăsit spațiul aerian al R. Moldova. Informațiile au fost comunicate de Ministerul Apărării. Incidentul are loc după ce, pe 30 martie, o dronă Shahed a fost detectată de Armata Națională în timp ce survola spațiul aerian deasupra mai multor localități din Moldova, inclusiv Dubăsari și Orhei.

Pe 31 martie, Ministerul Apărării a anunțat că încă un aparat de zbor fără pilot a survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova. Potrivit instituției, la ora 09:05, Serviciul Operații Aeriene al Armatei Naționale a fost notificat de structurile de apărare antiaeriană ale Ucrainei despre survolarea neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova, pe segmentul transnistrean.

„Conform datelor furnizate, drona de tip Shahed a traversat frontiera de stat din direcția localității Podolsk, regiunea Odesa (Ucraina), îndreptându-se spre localitatea Cobasna, raionul Rîbnița, (Republica Moldova). La ora 9:13 drona a părăsit teritoriul național traversand frontiera de stat din direcția Malîi Molochis, raionul Rîbnița, spre Șerșențî, regiunea Odesa, deplasându-se spre nord. Aparatul de zbor a operat la o înălțime de până la 500m”, a declarat Ministerul.

Incidentul are loc după ce, pe 30 martie, între orele 21:29 și 22:03, un aparat de zbor Shahed a fost detectat de Serviciul Operații Aeriene al Armatei Naționale, în timp ce survola spațiul aerian al R. Moldova. Drona a traversat frontiera de stat din direcția regiunii Odesa spre localitatea Șipca, raionul Șoldănești, și a dispărut de pe radar în apropierea localității Clișova, raionul Orhei. În context, Autoritatea Aeronautică Civilă a restricționat temporar spațiul aerian în zona de nord a țării pentru 15 minute. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Apărării, Ala Diaconu, a precizat pentru NM că specialiștii verifică dacă drona a părăsit spațiul aerian al R. Moldova sau s-a prăbușit pe teritoriul țării. Ministerul de Externe a condamnat survolarea, menționând că „acest incident constituie o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: