Andrei Mardari / NewsMaker

Spre UE au scăzut, spre CSI – au crescut. Datele statistice privind exporturile de mărfuri din Moldova, în comparație cu anul trecut

Exporturile de mărfuri din Republica Moldova destinate țărilor Uniunii Europene au scăzut cu 11% față de anul trecut și au totalizat 1250,9 milioane dolari, iar cele spre CSI au crescut cu peste 27% și au avut o valoare de 523,8 milioane dolari. Totuși, Republica Moldova a exportat în 2023 către UE mărfuri de 727,1 milioane dolari mai mult de cât în CSI. 

În primele șase luni ale anului 2023, exporturile de mărfuri au totalizat 2042,2 milioane de dolari, iar importurile de mărfuri au însumat de 4371,6 milioane dolari SUA. Comparativ cu perioada similară din anul 2022 exporturile s-au diminuat cu 10,9%, iar importurile au crescut cu 0,5%.

Deficitul balanței comerciale în ianuarie-iunie 2023 a fost de 2329,4 mil. dolari SUA, cu 270,2 mil. dolari SUA (+13,1%) mai mare, decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2022.

Exporturile de mărfuri realizate în luna iunie 2023 au avut o valoare de 316,6 milioane dolari SUA, cu 5,9% mai puțin, în raport cu luna mai 2023 și cu 24,0% – comparativ cu luna iunie 2022 (Figurile 1 și 2).

În ianuarie-iunie 2023 exporturile de mărfuri au însumat 2042,2 milioane dolari SUA, valoare mai mică cu 10,9%, comparativ cu cea înregistrată în perioada corespunzătoare din anul 2022.

Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-iunie 2023 au constituit 1365,8 milioane dolari SUA (66,9% din total exporturi), fiind în scădere cu 20,0% față de perioada similară din anul 2022, care a influențat micșorarea valorii totale a exporturilor cu 14,9%.

Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-iunie 2023 s-au cifrat la 676,4 milioane dolari SUA (33,1% din total exporturi), sau cu 15,7% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2022. Această creștere a contribuit la majorarea pe total exporturi cu 4,0%.

Reexporturile de mărfuri după prelucrare (inclusiv îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, seturi de fișe pentru bujiile de aprindere și alte seturi utilizate în mijloacele de transport, cabluri coaxiale, conductoare și transformatoare electrice, genți, articole de buzunar din piele și din materiale textile, nuci comune decojite, scaune, părți de scaune, jucării, volane, coloane și cutii de direcție pentru autovehicule) au deținut 13,6% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (motorină, benzine auto, autoturisme, nuci comune decojite, medicamente, ulei de floarea soarelui, semințe de floarea soarelui, articole de transport sau de ambalare din materiale plastice și din lemn, țigarete care conțin tutun, votcă, whisky, lichioruri, distilate de vin sau de tescovină de struguri, parfumuri, ape de toaletă, produse pentru înfrumusețare, genți de voiaj, truse de toaleta, rucsacuri și genți sportive, ceasuri de mână și alte ceasuri, porumb) – 19,5%.

Mijloacele de transport rutier în ianuarie-iunie 2023 rămân a fi cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (81,4% din total exporturi), după care urmează transportul maritim (13,4%), transportul feroviar (3,0%), transportul aerian (1,1%), instalații fixe de transport (1,0%), autopropulsie (0,1%).

Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27) în ianuarie-iunie 2023 au totalizat 1250,9 milioane dolari SUA (cu 11,3% mai puțin, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022), deținând o pondere de 61,3% în total exporturi, în scădere cu 0,3 puncte procentuale față de ianuarie-iunie 2022.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI în ianuarie-iunie 2023 au avut o valoare de 523,8 milioane dolari SUA (cu 112,8 milioane dolari SUA sau cu 27,4% mai mult, în raport cu perioada similară din anul 2022), care echivalează cu o cotă de 25,6% în total exporturi, în creștere cu 7,7 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-iunie 2022 (Figura 4 și Anexa 1). Această majorare a fost generată, în principal, de sporirea exporturilor de mărfuri în Ucraina (cu 109,9 milioane dolari SUA sau cu 44,0% mai mult, față de ianuarie-iunie 2022).

În ianuarie-iunie 2023 principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri au fost: România (31,6% din total exporturi), Ucraina (17,6%, în creștere accentuată – cu 6,7 puncte procentuale față de ianuarie-iunie 2022), Italia (6,8%), Germania (5,5%), Federația Rusă (4,0%), Turcia și Cehia (câte 3,9%), Polonia (2,8%), Belarus (2,3%), Spania (1,9%), Statele Unite ale Americii (1,4%), Bulgaria (1,3%), Ungaria, Liban și Franța (câte 1,2%), Cipru și Kazahstan (câte 1,1%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (1,0%), Regatul Țarilor de Jos (Netherlands) (0,9%), Grecia și Elveția (câte 0,8%), cărora le-au revenit 92,3% din total exporturi.

Analiza evoluției exporturilor pe țări în ianuarie-iunie 2023, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2022 (Anexa 1) relevă majorarea livrărilor de mărfuri în Ucraina (+44,0%), Cehia (+58,5%), Spania (de 2,6 ori), Belarus (+52,4%), Kazahstan (de 4,0 ori), Cipru (de 1,8 ori), Liban (de 1,6 ori), Egipt (de 2,3 ori), Statele Unite ale Americii (+29,1%), Emiratele Arabe Unite (de 5,0 ori), Lituania (de 2,2 ori), Kârgâzstan (de 7,0 ori), Croația (de 3,4 ori), Georgia (+35,9%), care a contribuit la creșterea pe total exporturi cu 10,9%.

În același timp, s-au micșorat exporturile de mărfuri în Turcia (-62,3%), Bulgaria (-75,9%), Italia (-28,8%), Elveția (-68,8%), Federația Rusă (-30,8%), Regatul Țărilor de Jos (Netherlands) (-57,0%), România (-2,9%), Germania (-13,1%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (-44,6%), Portugalia (-96,9%), Polonia (-9,2%), Austria (-37,0%), Belgia (-29,0%), Iordania (-85,6%), Grecia (-12,3%), Irak (-45,1), Ungaria (-7,5%), cauzând descreșterea pe total exporturi cu 20,2%.

În structura exporturilor din ianuarie-iunie 2023 (Figura 6 și Anexa 6) ponderi semnificative le-au revenit următoarelor grupe de mărfuri: mașini și aparate electrice și părți ale acestora (15,9%); petrol, produse petroliere și produse înrudite (13,1%); cereale și preparate pe bază de cereale (9,3%); legume și fructe (7,8%); îmbrăcăminte și accesorii (7,2%); grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (6,9%); băuturi alcoolice și nealcoolice (4,9%); semințe și fructe oleaginoase (4,5%); mobilă și părțile ei (3,5%); articole din minerale nemetalice (2,9%), fire, țesături, articole textile și produse conexe (2,1%); vehicule rutiere (2,0%);

În ianuarie-iunie 2023, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022 (Anexa 6) s-au majorat exporturile de petrol, produse petroliere și produse înrudite (+34,9%, datorită creșterii livrărilor (reexporturilor) în Ucraina (+35,6%), mașini și aparate electrice și părți al e acestora (+15,5%), băuturi alcoolice și nealcoolice (+37,3%), energie electrică (de 18,2 ori, generată de sporirea livrărilor în Romania și Ucraina), articole din minerale nemetalice (+39,7%), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (de 2,6 ori), mașini și aparate industriale cu aplicații generale, părți și piese detașate ale acestor mașini (+57,4%), materiale plastice sub forme primare (de 6,2 ori), îngrășăminte naturale și minerale naturale (de 2,0 ori), mașini și aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor (de 3,1 ori), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (+24,2%), animale vii (+56,1%), produse chimice anorganice (de 1,8 ori), mașini generatoare de putere și echipamentele lor (de 2,0 ori), aparate fotografice, echipamente și furnituri de optică; ceasuri și orologii (de 1,7 ori), produse lactate și ouă de păsări (+17,0%), influențând creșterea pe total exporturi cu 9,6%.

Totodată, s-au redus exporturile de semințe și fructe oleaginoase (-64,1%), cereale și preparate pe bază de cereale (-43,2%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (-38,4%), legume și fructe (-15,9%), minereuri metalifere și deșeuri de metale (-51,0%), produse chimice organice (-41,7%), produse medicinale și farmaceutice (-18,0%), articole prelucrate din metal (-23,0%), vehicule rutiere (-8,6%), fire, țesături, articole textile și produse conexe (-7,1%), mobilă și părțile ei (-4,0%), încălțăminte (-14,5%), articole din lemn, exclusiv mobilă (-11,7%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (-10,8%), cauzând descreșterea pe total exporturi cu 21,1%.

Importurile de mărfuri realizate în luna iunie 2023 au constituit 665,2 milioane dolari SUA, cu 6,2% mai puțin, față de luna mai 2023 și cu 13,4% – comparativ cu luna iunie 2022 (Figurile 7 și 8).

În ianuarie-iunie 2023 importurile de mărfuri au însumat 4371,6 milioane dolari SUA (Figura 14 și Anexa 2), nivel superior celui realizat în perioada similară din anul 2022, cu 0,5%.

Majoritatea importurilor de mărfuri în ianuarie-iunie 2023 (Figura 9 și Anexa 5) continuă a fi realizate cu mijloacele de transport rutier (77,2% din total importuri), fiind urmate de instalațiile fixe de transport (8,5%), transportul maritim (7,6%), transportul feroviar (4,2%), transportul aerian (1,7%), autopropulsie (0,7%) și expedieri poștale (0,1%).

Importurile de mărfuri provenite din țările Uniunii Europene (UE-27) în ianuarie-iunie 2023 s-au cifrat la 2113,5 milioane dolari SUA (cu 5,8% mai mult, față de aceeași perioadă din anul 2022), deținând o pondere de 48,3% în total importuri, în creștere cu 2,4 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-iunie 2022 (Figura 10 și Anexa 2).

Importurile de mărfuri provenite din țările CSI în ianuarie-iunie 2023 au avut o valoare de 889,8 milioane dolari SUA (cu 22,9% mai puțin, decât în perioada corespunzătoare din anul 2022), care echivalează cu o cotă de 20,4% în total importuri, în scădere cu 6,1 puncte procentuale, față de ianuarie-iunie 2022 (Figura 10 și Anexa 2).

În ianuarie-iunie 2023 în topul țărilor de origine a importurilor de mărfuri (Figura 11 și Anexa 2) s-au regăsit: România (15,6% din total importuri), Ucraina (13,0%), China (10,5%), Turcia (8,6%), Germania (7,0%), Italia (5,2%), Federația Rusă (4,5%), Polonia (3,4%), Franța (2,6%), India (2,5%), Ungaria (2,2%), Cehia și Bulgaria (câte 1,7%), Grecia (1,6%), Spania și Statele Unite ale Americii (câte 1,3%), Kazahstan (1,1%), Austria, Japonia, Regatul Țărilor de Jos (Netherlands), Belarus și Slovacia (câte 1,0%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (0,9%), Belgia (0,7%) și Coreea de Sud (0,6%).

Analiza evoluției importurilor pe țări în ianuarie-iunie 2023, comparativ cu perioada similară din anul 2022 (Anexa 2) relevă majorarea importurilor provenite din Ucraina (+42,6%), Turcia (+22,4%), China (+12,3%), Grecia (de 3,3 ori), Kazahstan (de 5,0 ori), Germania (+6,1%), Slovacia (de 1,7 ori), Japonia (+57,7%), Israel (de 2,2 ori), Bulgaria (+18,1%), Cehia (+16,9%), Franța (+8,9%), Egipt (de 2,9 ori), Ecuador (+55,5%), Turkmenistan (de 2,2 ori), Azerbaidjan (de 1,6 ori), Vietnam (+26,5%), Ungaria (+5,3%), Austria (+11,9%), Georgia (de 4,3 ori), Suedia (+26,9%), Polonia (+2,6%), Spania (+6,6%), Portugalia (+20,4%), Belgia (+9,2%), Maroc (de 2,0 ori), Macedonia de Nord (de 1,8 ori), Bangladesh (+30,2%), care a influențat creșterea pe total importuri cu 12,4%.

În același timp, s-au redus importurile provenite din Federația Rusă (-70,2%), România (-3,1%), Belarus (-24,0%), Statele Unite ale Americii (-17,9%), Uzbekistan (-47,5%), India (-3,7%), Pakistan (-38,9%), Coreea de Sud (-9,8%), atenuând creșterea pe total importuri cu 12,2%.

În structura importurilor din ianuarie-iunie 2023 (Figura 12 și Anexa 7) ponderi importante au deținut următoarele grupe de mărfuri: petrol, produse petroliere și produse înrudite (15,9%); gaz și produse industriale obținute din gaz (8,4%); mașini și aparate electrice și părți ale acestora (7,4%); vehicule rutiere (6,4%); fire, țesături, articole textile și produse conexe (3,5%); produse medicinale și farmaceutice (3,4%); legume și fructe (2,9%); mașini și aparate industriale cu aplicații generale, părți și piese detașate ale acestor mașini (2,7%); mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (2,5%); aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (2,3%); îmbrăcăminte și accesorii (2,2%); articole prelucrate din metal (2,1%); îngrășăminte minerale sau chimice (2,0%).

 

În ianuarie-iunie 2023 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022 (Anexa 7) s-au majorat importurile de mașini și aparate electrice și părți ale acestora (+21,8%), petrol, produse petroliere și produse înrudite (+8,6%), vehicule rutiere (+15,9%), legume și fructe (+16,6%), aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (+20,7%), uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare (+17,9%), articole din minerale nemetalice (+13,5%), energie electrică (de 1,6 ori, generată, în principal, de creșterea livrărilor din România și Ucraina), mașini generatoare de putere și echipamentele lor (de 1,7 ori), cafea, ceai, cacao, condimente și înlocuitori ai acestora (+17,6%), băuturi alcoolice și nealcoolice (+14,4%), instrumente și aparate profesionale, științifice și de control (+15,6%), îmbrăcăminte și accesorii (+5,1%), îngrășăminte minerale sau chimice (+5,8%), produse chimice anorganice (+27,3%), pește, crustacee, moluște (+10,1%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (+34,5%), aparate fotografice, echipamente și furnituri de optică; ceasuri și orologii (+42,6%), produse lactate și ouă de păsări (+4,4%), contribuind la creșterea pe total importuri, cu 6,3%.

Totodată, s-au diminuat importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz (-15,4%), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (-30,4%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (-72,1%), fier și oțel (-29,7%), semințe și fructe oleaginoase (-28,5%), fire, țesături, articole textile și produse conexe (-6,8%), lemn și plută (-29,0%), construcții prefabricate; alte instalații și accesorii pentru instalații sanitare, de încălzit și de iluminat (-26,6%), carne și preparate din carne (-17,3%), hârtie, carton și articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton (-9,5%), piele, altă piele și blană prelucrate (-21,4%), cauciuc prelucrat (-14,8%), materiale plastice prelucrate (-6,3%), materiale plastice sub forme primare (-11,1%), mobilă și părțile ei (-9,3%), articole prelucrate din metal (-3,0%), atenuând majorarea pe total importuri, cu 6,1%.

Deficitul balanței comerciale în luna iunie 2023 a fost de 348,6 milioane dolari SUA (Figura 13), cu 24,1 milioane dolari SUA (-6,5%) mai puțin, față de cel înregistrat în luna mai 2023 și cu 3,4 milioane dolari SUA (-1,0%) mai puțin, comparativ cu luna iunie 2022.

Decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea în ianuarie-iunie 2023 a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 2329,4 milioane dolari SUA (Figura 14 și Anexa 3), sau cu 270,2 milioane dolari SUA (+13,1%) mai mult, comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din anul 2022.

În ianuarie-iunie 2023 balanța comercială cu țările Uniunii Europene (UE-27) s-a încheiat cu un deficit de 862,6 milioane dolari SUA, iar cu țările CSI – 366,0 milioane dolari SUA, respectiv cu 275,4 milioane dolari SUA (+46,9%) mai mult și cu 377,8 milioane dolari SUA (-50,8%) mai puțin, față de valorile înregistrate în perioada similară din anul 2022. (Anexa 3).

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-iunie 2023 a fost de 46,7%, în scădere cu 6,0 puncte procentuale, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022.

Cu țările Uniunii Europene (UE-27) gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-iunie 2023 a constituit 59,2%, micșorându-se cu 11,4 puncte procentuale, în raport cu perioada corespunzătoare din anul 2022.

Cu țările CSI gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-iunie 2023 a marcat 58,9%, în creștere cu 23,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă din anul 2022.

Persoanele fizice au importat,în ianuarie-iunie 2023, mărfuri în valoare de 146,8 milioane dolari SUA, cu 33,7% mai mult, în raport cu perioada corespunzătoare din anul 2022. Creșterea a fost condiționată, în principal, de majorarea valorii autoturismelor importate (+39,9%), cărora le-au revenit 88,0% din importurile realizate de persoanele fizice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Anchetă internă la SIS după capturarea celor doi ofițeri în Rusia. Musteața: vom afla de ce misiunea „a eșuat”

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a inițiat o anchetă internă după ce doi ofițeri ai instituției au fost capturați în Federația Rusă, în timpul unei misiuni secrete. Invitat la ProTV, directorul SIS, Alexandru Musteața, a declarat că ancheta, care urmează să clarifice de ce misiunea „a eșuat”, este finalizată în proporție de 99% și va fi încheiată după audierea celor doi ofițeri, reveniți în țară în urma schimbului internațional de deținuți.

Șeful SIS a confirmat că cei doi ofițeri, despre care spune că sunt „tineri, dedicați și profesioniști”, participau la o misiune secretă în Rusia în momentul în care au fost reținuți, în aprilie 2025. „Ofițerii noștri au mers acolo într-o misiune secretă, detaliile căreia nu vi le pot da și comenta deloc. Din păcate, misiunea a eșuat, iar ei au fost capturați”, a declarat Musteață.

Negocierile directe cu FSB-ul rus au început în vara anului 2025, după ce, în iunie, serviciile secrete ale Rusiei au publicat imagini și declarații ale celor doi ofițeri SIS: „Cerința noastră era foarte simplă: eliberați-i necondiționat, pentru că ei nu au făcut nimic rău pe teritoriul Federației Ruse. Respectiv, am intrat într-un ciclu lung de discuții, cu multe detalii”.

Ancheta internă a fost inițiată imediat după capturarea ofițerilor. Potrivit șefului SIS, aceasta este finalizată în proporție de 99% și urmează să ofere, la final, răspunsul la întrebarea principală: de ce a eșuat misiunea secretă.

„Din start am pornit o anchetă internă. 99% din toată evaluarea a fost finalizată. Tot ce a rămas sunt declarațiile lor (nr. ofițerilor). Acum că sunt acasă, sunt în siguranță, colegii mei vor discuta cu ei, să vedem tot tabloul, de ce această misiune a eșuat. Și vom lua o decizie”.

Întrebat dacă este luată în calcul o posibilă „trădare” din interiorul instituției, șeful SIS a declarat că ancheta va clarifica toate circumstanțele. După finalizarea acesteia, instituția va decide dacă va sesiza Procuratura și ce măsuri vor fi luate.

Totodată, Musteață a menționat că cei doi ofițeri rămân în continuare în serviciu și reprezintă „un exemplu” pentru instituție: „Ei au mers într-o misiune secretă în Rusia în interesul Republicii Moldova. Noi am luptat ca să-i aducem acasă. Serviciul nu lasă pe nimeni în urmă, serviciul luptă pentru ofițerii săi”.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova i-a recuperat pe cei doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

Anterior, FSB a declarat că cei doi ar fi îndeplinit misiuni ale SIS „îndreptate împotriva securității Rusiei”. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a respins atunci acuzațiile privind implicarea celor două persoane în activități ale serviciilor speciale. MAI a calificat declarația părții ruse drept neîntemeiată și speculativă.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, cetățeană rusă.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, președinta Maia Sandu l-a grațiat pe Alexandru Balan pentru a putea pleca în Belarus.

Acesta a ajuns în Belarus în seara aceleiași zile. Presa belarusă de stat a publicat imagini video în care acesta este întâmpinat cu flori și cadouri. Mass-media l-a prezentat pe Balan drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”. Potrivit acesteia, florile și cadourile ar fi venitdin partea președintelui Alexandr Lukașenko.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: