Colaj NM

Sprijin internațional pentru Nistru: peste 2 tone de material absorbant au ajuns în Moldova

În Republica Moldova au ajuns peste 2 tone de material absorbant pentru gestionarea situației de pe fluviul Nistru. Materialul, un sprijin internațional, a fost achiziționat de Solidarity Fund PL, fundație gestionată și co-finanțată de Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei, cu sprijinul Uniunii Europene. Informațiile au fost comunicate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Potrivit IGSU, pe 19 martie, șeful instituției, Aurel Baciu, a avut o întrevedere cu comandantul-șef adjunct al Serviciului de Pompieri din Polonia, Grzegorz Szyszko. Ca urmare a acestei întrevederi, Solidarity Fund PL, în colaborare cu Ministerul Mediului și cu sprijinul Uniunii Europene, a achiziționat din România peste 2 tone de material absorbant.

„Materialul a fost livrat în Republica Moldova la data de 21 martie 2026 și va fi utilizat pentru limitarea impactului poluării asupra mediului și pentru protejarea populației. (…) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență își exprimă profunda recunoștință față de colegii din Polonia și partenerii europeni pentru solidaritatea manifestată și pentru promptitudinea cu care au răspuns acestei provocări majore”, a comunicat Inspectoratul.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI

Reamintim, pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, autoritățile au confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost deja semnalată în regiunea transnistreană.

Pe 12 martie, autoritățile de la Kiev au declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă.

În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării, până la verificarea calității apei. Pe 15 martie, Guvernul a instituit stare de alertă de mediu pe bazinul Nistrului, pentru 15 zile. Pe 19 martie premierul Alexandru Munteanu a anunțat reluarea alimentării cu apă în municipiul Bălți și în raioanele Soroca, Sîngerei și Florești, după aproape o săptămână de întrerupere. Locuitorii au fost îndemnați să nu consume apa în primele 48 de ore, folosind-o doar pentru uz menajer.

Pe 19 martie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că laboratoarele din Moldova au arătat că în Nistru au ajuns produse petroliere, benzină și compuși derivați ai acestuia. Ministerul ucrainean al Mediului a declarat că Ucraina și R. Moldova s-au adresat partenerilor internaționali pentru sprijin în realizarea unor cercetări suplimentare, în special pentru identificarea „bifenililor policlorurați și a compușilor care fac parte din substanțele de distrugere (combustibil pentru rachete)”.

Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina.

Republica Moldova a primit, în această perioadă, din partea României, mai multe echipamente și materiale pentru gestionarea situației de pe fluviul Nistru.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Valentina Petrova/AP Photo/picture alliance

Alegeri prezidențiale în Bulgaria: 27 de candidați pe buletinul de vot. Doi favoriți

La șase luni de la alegerile parlamentare, Bulgaria își alege următorul președinte. Scrutinul, care are loc pe 25 octombrie, va reprezenta un test de rezistență pentru guvernul fostului președinte Rumen Radev, al cărui partid, „Bulgaria Progresistă”, a obținut o victorie categorică la alegerile parlamentare din aprilie, câștigând o majoritate fără precedent. Deși pe buletinul de vot figurează 27 de candidați la președinție, principală luptă se dă între actuala șefă a statului, Iliana Iotova, care beneficiază de sprijinul lui Radev, și fostul premier Andrei Ghiurov, relatează Deutsche Welle.

Potrivit sursei citate, Iliana Iotova a ocupat anterior, timp de două mandate, funcția de vicepreședintă în perioada în care Rumen Radev, actualul premier, era președinte și beneficiază de sprijinul acestuia. Andrei Ghiurov, susținut de partidele de opoziție, a exercitat funcția de prim-ministru interimar din februarie până în mai anul curent.

Potrivit Constituției Bulgariei, președintele este garantul unității naționale. Acesta reprezintă țara pe plan internațional, cu anumite excepții, este comandantul suprem al forțelor armate, semnează decretele de numire a procurorului general și a președinților instanțelor supreme, desemnează un prim-ministru interimar dintr-o listă restrânsă de persoane stabilite prin Constituție și are drept de veto asupra legilor adoptate de Parlament.

Influența războiului din Ucraina asupra alegerilor prezidențiale din Bulgaria

Potrivit sursei citate, în etapa inițială, campania prezidențială s-a remarcat prin mitinguri rare, absența dezbaterilor televizate și numeroase atacuri personale la adresa celor doi candidați principali. Totuși, în ultimele săptămâni, în urma atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, în prim-plan au ajuns diferențele dintre pozițiilor favoriților în cursa electorală privind sprijinul acordat Ucrainei.

Guvernul Bulgariei a respins, la un moment dat, invitația de a se alătura așa numitei „coaliții de voință” și programului NATO de combatere a dronelor. Însă, după atacurile recente cu drone, Sofia și-a schimbat poziția în privința celei de-a doua inițiative.

Iliana Iotova s-a pronunțat în favoarea creării unei „coaliții pentru pace”, în cadrul căreia, consideră ea, Bulgaria ar putea juca un rol diplomatic mai important în procesul de încheiere a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Iotova a încercat să-i asigure pe alegători că militarii bulgari nu vor fi trimiși în Ucraina, deși acest subiect nu a făcut obiectul unei dezbateri publice ample. În plus, anul trecut, Parlamentul a adoptat o declarație prin care a reconfirmat că forțele armate ale țării nu vor participa la operațiuni de luptă pe teritoriul Ucrainei. Cu toate acestea, atacurile recente cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră au intensificat presiunile atât asupra președintei, cât și asupra partidului „Bulgaria Progresistă”.

Consecințele atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră

Mulți oficiali europeni, inclusiv președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, au atribuit în mod direct Rusiei responsabilitatea pentru aceste incidente. Faptul că autoritățile bulgare nu au oferit o evaluare clară a incidentelor și nu au numit vinovații a provocat nemulțumiri în țară, relatează sursa citată. „Nu avem dovezi solide și concludente pentru a formula acuzații împotriva unei anumite părți. Cu toate acestea, logica ne spune că Rusia are de câștigat de pe urma celor întâmplate”, a declarat premierul Radev.

După ce problema securității a devenit una dintre temele centrale ale dezbaterilor publice, la Sofia au avut loc manifestații de amploare, participanții protestând față de ceea ce consideră a fi poziția ambiguă și contradictorie a guvernului în materie de politică externă în această privință.

Toate aceste evenimente s-au reflectat în rezultatele celui mai recent sondaj realizat de Alpha Research. Deși, potrivit sociologilor, prezența estimată la vot este în creștere, diferența dintre cei doi favoriți se reduce. Conform sondajului, Iotova se menține în continuare pe primul loc, devansându-l pe Ghiurov cu aproximativ 12 puncte procentuale. Totuși, avantajul ei nu mai este la fel de mare ca înainte.

Politologul Hristo Paciugov susține că ultimele evenimente nu înseamnă neapărat o schimbat a raportului de forțe. Potrivit politologului, campania lui Ghiurov a fost afectată de ezitările acestuia, de lipsa de „pasiune” în campania electorală, precum și de faptul că, înainte de a intra în cursa prezidențială, acesta a vorbit de rareori despre problemele politice de actualitate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: