Stația de epurare din Rezina lucrează ilegal și poluează Nistrul? Ministerul Mediului cere remediere în 90 de zile

Stația de epurare a apelor uzate din orașul Rezina activează fără autorizație de mediu și deversează în Nistru ape insuficient tratate, contrar legislației în vigoare. Ministerul Mediului a preluat cazul și a stabilit un termen de 90 de zile pentru remedierea situației, în urma sesizărilor depuse de redacția Rezina în obiectiv.

Potrivit sursei citate, în ultimii ani, volumul apelor uzate produse de oraș a crescut de aproape două ori, ca urmare a extinderii rețelei de canalizare și a racordării a sute de gospodării printr-un proiect finanțat de Uniunea Europeană. La aceasta se adaugă activitatea agenților economici locali, inclusiv spălătorii auto. Autoritățile locale recunosc că stația funcționează la limită și nu mai face față volumului, precizează portalul.

Plângeri și lipsa controlului real

Localnicii reclamă că stația din oraș deversează apa epurată în Nistru cu abateri grave de la indicatorii de calitate, chiar dacă aceasta a fost dată în exploatare în urmă cu doar doi ani. Apa care ajunge în Nistru este vizibil murdară și cu un miros neplăcut, potrivit sursei.

Instituția precizeaz că această problemă a ieșit la suprafață atât vara anului trecut, cât și vara aceasta, odată cu retragerea Nistrului în legătură cu seceta, pe perioada de caniculă. În restul anului, când râul își menține nivelul de apă ridicat, toate apele uzate insuficient tratate se deversează direct în Nistru și problema nu prea poate fi observată în celelalte luni ale anului. 

Pe lângă faptul că stația de epurare deversează în râul Nistru ape uzate insuficient tratate, din conducta de evacuare a apei ajung în Nistru șervețele, pachete din polietilenă, resturi menajere și alte impurități. Însă despre aceste mase solide, autoritățile de mediu de la Rezina susțin că au ajuns aici, spre mal, din altă parte, fiind aduse de valurile râului și că nu puteau proveni de la stația de epurare.

Conform instituției media, primarul orașului, Simion Tatarov, susține că probe de apă au fost prelevate periodic, datele obținute de la instituțiile responsabile arată contrariul. Întreprinderea Municipală „Servicii Comunal-Locative Rezina”, care gestionează activitatea stației de epurare, a comunicat că: „Calitatea apei epurate deversată în râul Nistru se constată ca satisfăcătoare conform rapoartelor emise de către Centrul de Sănătate Publică Orhei. Ultimele probe privind calitatea apelor deversate de la stația de epurare au fost prelevate de către Centrul de Sănătate Publică Orhei și laboratorul Inspectoratului pentru Protecția Mediului în perioada 10–14 august 2025.”  

Însă Inspectoratul pentru Protecția Mediului Rezina nu deține niciun laborator  pentru prelevarea probelor, iar Centrul de Sănătate Publică Orhei nu are atribuții cu privire la această problemă, deoarece are acreditare doar pentru efectuarea probelor de laborator la apă potabilă, nu și la apă uzată, inclusiv cea provenită din stațiile de epurare.

În lipsa unui laborator acreditat la nivel local, testele ar trebui efectuate la Laboratorul de Referință de Mediu al Agenției de Mediu din Chișinău. Respectiv, autoritățile de la Rezina, trebuie să transmită solicitări către Laboratorul de Referință de Mediu al Agenției de Mediu pentru efectuarea încercărilor de laborator de la stația de epurare din orașul Rezina.

Activitate fără autorizație

Agenția de Mediu confirmă că stația din Rezina nu are autorizație pentru folosința specială a apei, fapt ce contravine Legii apelor. Întreprinderea Municipală „Servicii Comunal-Locative Rezina” a fost deja sancționată de două ori în acest sens. Ministerul Mediului a emis operatorului un plan de remediere cu termen de 90 de zile, monitorizat de Inspecția pentru Protecția Mediului, a declarat Gheorghe Hajder, secretar de stat la Ministerul Mediului pentru Rezina în obiectiv.

Fără soluții de extindere

Autoritățile locale afirmă că pentru a face față volumului actual ar fi necesară extinderea stației prin instalarea unui nou reactor, însă nu există documentație de proiect și nici surse de finanțare. În prezent, capacitatea tehnică a stației este de 700 m³ pe zi, în timp ce volumul de ape uzate colectat zilnic ajunge la 600 m³ – nivel aproape de limită.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Guvernul vrea să denunțe alte 7 acorduri semnate în cadrul CSI, inclusiv privind călătoriile fără vize

Guvernul condus de premierul Alexandru Munteanu va examina marți, 12 noiembrie, un set de proiecte prin care Republica Moldova va denunța șapte acorduri semnate în anii ’90 în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Inițiativele aparțin ministrului de Externe, Mihail Popșoi.

Astfel, Guvernul urmează să denunțe Acordul privind cooperarea în domeniul chimiei şi petrochimiei, semnat la Moscova în septembrie 1994; Acordul cu privire la colaborarea în domeniul utilizării gazelor naturale comprimate în calitate de combustibil pentru motoarele mijloacelor de transport auto, semnat la Minsk în mai 1995, precum și Acordul cu privire la colaborarea în domeniul ecologiei și protecției mediului natural ambiant, semnat la Moscova în februarie 1992.

Pe agenda Cabinetului de miniștri mai figurează denunțarea Acordului privind principiile și ordinea efectuării transporturilor militare, încheiat la Tașkent în mai 1992; Acordul privind principiile perceperii impozitelor indirecte la exportul și importul mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) dintre statele participante la CSI, încheiat la Moscova în noiembrie 1998 și Acordul cu privire la măsurile de asigurare a ameliorării achitărilor dintre organizaţiile economice ale statelor membre ale CSI, încheiat la Taşkent în mai 1992.

Miniștrii vor examina, în aceeași ședință, proiectul de lege pentru denunțarea Acordului cu privire la călătoria fără vize a cetățenilor statelor CSI pe teritoriul membrilor acesteia, încheiat la Bișkek în octombrie 1992. Reamintim că, anterior, MAE a precizat că denunțarea acestui acord nu va afecta regimul actual de călătorii dintre Republica Moldova și Federația Rusă, întrucât există un acord bilateral separat, care rămâne în vigoare. Astfel, modificările vor viza doar Tadjikistanul și Kârgâzstanul, cu care nu există acorduri bilaterale similare. Detalii – AICI.

Potrivit proiectelor de hotărâre, unele documente vor fi prezentate Parlamentului și președintei Maia Sandu pentru examinare.

***

Amintim că pe 20 iunie 2023, Parlamentul de la Chișinău a aprobat în a doua lectură proiectul de denunțare a Convenției privind Adunarea Interparlamentară a CSI. Speakerul Igor Grosu a propus retragerea din Convenția privind Adunarea Interparlamentară CSI, „întrucât politicile, scopurile și deciziile actuale ale Adunării Interparlamentare CSI nu mai corespund scopurilor și politicilor Republicii Moldova”. Potrivit parlamentarului, un alt motiv este declarația fermă a țării noastre de a urma vectorul european.

În decembrie 2023, președinta Comisiei parlamentare politică externă, deputata partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman, declara că Republica Moldova intenționează să se retragă din Comunitatea Statelor Independente (CSI), până la sfârșitul anului 2024.

Înainte de aceasta, președintele rus Vladimir Putin a spus că prezența Moldovei în CSI nu are valoare nici pentru Comunitate, nici pentru Rusia. „Lasă-i să facă ce vor. Pentru noi, prezența acestei țări în CSI nu este de mare valoare. Dar suntem pregătiți, nu renunțăm, nu alungăm pe nimeni. Dacă ei vor să muncească, noi suntem fericiți. Dacă ei nu vor, este alegerea lor”, a spus Putin.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: