Stația de epurare din Rezina lucrează ilegal și poluează Nistrul? Ministerul Mediului cere remediere în 90 de zile

Stația de epurare a apelor uzate din orașul Rezina activează fără autorizație de mediu și deversează în Nistru ape insuficient tratate, contrar legislației în vigoare. Ministerul Mediului a preluat cazul și a stabilit un termen de 90 de zile pentru remedierea situației, în urma sesizărilor depuse de redacția Rezina în obiectiv.

Potrivit sursei citate, în ultimii ani, volumul apelor uzate produse de oraș a crescut de aproape două ori, ca urmare a extinderii rețelei de canalizare și a racordării a sute de gospodării printr-un proiect finanțat de Uniunea Europeană. La aceasta se adaugă activitatea agenților economici locali, inclusiv spălătorii auto. Autoritățile locale recunosc că stația funcționează la limită și nu mai face față volumului, precizează portalul.

Plângeri și lipsa controlului real

Localnicii reclamă că stația din oraș deversează apa epurată în Nistru cu abateri grave de la indicatorii de calitate, chiar dacă aceasta a fost dată în exploatare în urmă cu doar doi ani. Apa care ajunge în Nistru este vizibil murdară și cu un miros neplăcut, potrivit sursei.

Instituția precizeaz că această problemă a ieșit la suprafață atât vara anului trecut, cât și vara aceasta, odată cu retragerea Nistrului în legătură cu seceta, pe perioada de caniculă. În restul anului, când râul își menține nivelul de apă ridicat, toate apele uzate insuficient tratate se deversează direct în Nistru și problema nu prea poate fi observată în celelalte luni ale anului. 

Pe lângă faptul că stația de epurare deversează în râul Nistru ape uzate insuficient tratate, din conducta de evacuare a apei ajung în Nistru șervețele, pachete din polietilenă, resturi menajere și alte impurități. Însă despre aceste mase solide, autoritățile de mediu de la Rezina susțin că au ajuns aici, spre mal, din altă parte, fiind aduse de valurile râului și că nu puteau proveni de la stația de epurare.

Conform instituției media, primarul orașului, Simion Tatarov, susține că probe de apă au fost prelevate periodic, datele obținute de la instituțiile responsabile arată contrariul. Întreprinderea Municipală „Servicii Comunal-Locative Rezina”, care gestionează activitatea stației de epurare, a comunicat că: „Calitatea apei epurate deversată în râul Nistru se constată ca satisfăcătoare conform rapoartelor emise de către Centrul de Sănătate Publică Orhei. Ultimele probe privind calitatea apelor deversate de la stația de epurare au fost prelevate de către Centrul de Sănătate Publică Orhei și laboratorul Inspectoratului pentru Protecția Mediului în perioada 10–14 august 2025.”  

Însă Inspectoratul pentru Protecția Mediului Rezina nu deține niciun laborator  pentru prelevarea probelor, iar Centrul de Sănătate Publică Orhei nu are atribuții cu privire la această problemă, deoarece are acreditare doar pentru efectuarea probelor de laborator la apă potabilă, nu și la apă uzată, inclusiv cea provenită din stațiile de epurare.

În lipsa unui laborator acreditat la nivel local, testele ar trebui efectuate la Laboratorul de Referință de Mediu al Agenției de Mediu din Chișinău. Respectiv, autoritățile de la Rezina, trebuie să transmită solicitări către Laboratorul de Referință de Mediu al Agenției de Mediu pentru efectuarea încercărilor de laborator de la stația de epurare din orașul Rezina.

Activitate fără autorizație

Agenția de Mediu confirmă că stația din Rezina nu are autorizație pentru folosința specială a apei, fapt ce contravine Legii apelor. Întreprinderea Municipală „Servicii Comunal-Locative Rezina” a fost deja sancționată de două ori în acest sens. Ministerul Mediului a emis operatorului un plan de remediere cu termen de 90 de zile, monitorizat de Inspecția pentru Protecția Mediului, a declarat Gheorghe Hajder, secretar de stat la Ministerul Mediului pentru Rezina în obiectiv.

Fără soluții de extindere

Autoritățile locale afirmă că pentru a face față volumului actual ar fi necesară extinderea stației prin instalarea unui nou reactor, însă nu există documentație de proiect și nici surse de finanțare. În prezent, capacitatea tehnică a stației este de 700 m³ pe zi, în timp ce volumul de ape uzate colectat zilnic ajunge la 600 m³ – nivel aproape de limită.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alegeri parlamentare 2025: adresele secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană

Biroul politici de reintegrare a anunțat adresele unde vor fi deschise secții de votare pentru cetățenii R. Moldova cu loc de trai în regiunea transnistreană.

Pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie 2025, vor funcționa 12 secții de votare, amplasate în localități aflate sub controlul autorităților constituționale. Aceste secții sunt rezervate exclusiv alegătorilor din regiunea transnistreană.

Lista secțiilor de votare și adresele lor exacte:

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Totuși, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: