Medgadget

Statistică: Dintre cele 36 de cazuri de COVID-19, confirmate în Republica Moldova, 21 de cazuri sunt de import

Dintre cele 36 de cazuri de COVID-19, confirmate pe teritoriul Republicii Moldova, 21 de cazuri sunt de import. Este vorba despre țări precum Italia, Franța, Marea Britanie, Cehia și Elveția. Alte 12 cazuri sunt de transmitere locală. Informațiile au fost prezentate de ministra Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, în cadrul unei conferințe de presă, astăzi, 19 martie.

De asemenea, Dumbrăveanu a spus că dintre persoanele infectate, 9 cazuri se referă la pacienții cu vârsta cuprinsă între 60-69 de ani, 8 pacienți cu vârsta cuprinsă între 50-59 ani, 5 pacienți cu vârsta cuprinsă între 40-49 de ani, 7 pacienți cu vârsta cuprinsă între 30-39 de ani, 4 pacienți cu vârsta cuprinsă între 20-29 de ani, 2 pacienți cu vârsta cuprinsă între 10-19 și un pacient cu vârsta de până la 9 ani.

Mai mult, aceasta a spus că la spitalul „Toma Ciorbă” sunt spitalizate 31 de persoane, dintre care 3 sunt în stare gravă, 2 persoane au stare de snătate satisfăcătoare și 2 persoane au o stare de sănătate medie.

„La Spitalul de boli contagioase pentru copii avem internate 2 persoane. Avem o evoluție de stare medie. La spitalul Clinic Republican rămâne a fi internată o persoană cu stare satisfăcătoare”, a spus Dumbrăveanu.

*IMPORTANT! Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat pandemie de coronavirus. Virusul se transmite mai ales pe cale respiratorie. 80% dintre pacienți suportă boala ca pe o răceală simplă, dar în 20% dintre cazuri pot avea loc complicații grave. Nivelul mediu de mortalitate este de 3,5%, însă în cazul persoanelor vârstnice poate ajunge la 14-15%. Pentru a vă proteja, urmați câteva recomandări simple:
1. Spălați mâinile în mod regulat cu apă și săpun sau dezinfectați-le cu soluții pe bază de spirt;
2. Păstrați distanța de minimum 1 metru față de alte persoane (în special față de cele care tușesc sau strănută);
3. Nu vă atingeți ochii, nasul, gura cu mâinile murdare;
4. În cazul în care tușiți sau strănutați, acoperiți-vă gura cu un șervețel sau cu încheietura cotului;
5. În cazul în care aveți febră, tuse uscată sau dificultăți de respirație – apelați serviciul 112. Atenție! Nu mergeți personal la spital sau clinică, pentru a nu pune în pericol alte persoane.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Doi candidați pentru șefia Curții Supreme de Justiție: cine sunt Stela Procopciuc și Vladislav Gribincea

Judecătorii Stela Procopciuc și Vladislav Gribincea candidează pentru funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Dosarele celor doi vor fi examinate de plenul CSJ pe 8 octombrie. Menționăm că, potrivit legii, plenul CSJ urmează să propună Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) candidații la funcția de președinte care, în urma votului secret, au obținut cel puțin trei voturi.

Ședința plenului Curții Supreme de Justiție va avea loc pe 8 octombrie, începând cu ora 13:00.

Stela Procopciuc a fost numită în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție în iunie 2024. Potrivit magistrat.md, în martie 2024, Stela Procopciuc a fost desemnată pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al Curții Supreme de Justiție până la completarea funcției în modul stabilit de lege. Procopciuc și-a început cariera în 1996, în calitate de ajutor interimar al procurorului raionului Făleşti, ulterior devenind ajutor al procurorului raionului Făleşti. În 1998, a devenit procuror adjunct la Procuratura raionului Făleşti, iar în 2000 – judecător la Judecătoria Făleşti. În 2005, a fost numită în funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2007 a fost numită, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Bălţi.

Vladislav Gribincea și-a început activitatea în funcția judecător la Curtea Supremă de Justiție în iulie 2024. Potrivit CuSens, Gribincea și-a început cariera profesională în 2022, în sectorul neguvernamental, în funcția de director de proiect în cadrul Asociației Obștești „Juriștii pentru drepturile omului”, unde a deținut, ulterior, și funcția de director economic și cea de președinte. În perioada anilor 2010-2022, a fost președinte al Asociației Obștești „Centrul de Resurse Juridice din Moldova”. Magistratul face parte din completul de judecată care examinează cauza penală în care fostul președinte, Igor Dodon, este cercetat penal pentru finanțarea ilegală a PSRM din partea unui grup criminal organizat, dosar numit generic „Kuliok”.

Potrivit legii, președintele Curții Supreme de Justiție este selectat din rândul judecătorilor săi, în bază de merit, de către Consiliul Superior al Magistraturii. Plenul Curții Supreme de Justiție propune Consiliului Superior al Magistraturii candidații la funcția de președinte care, în urma votului secret, au obținut cel puțin trei voturi. Președintele Curții Supreme de Justiție este numit în funcție pentru un mandat de patru ani. Aceeași persoană poate fi numită în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție pentru cel mult două mandate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: