podavitel.ru

Statistică: În 2019, numărul interceptările telefonice a scăzut față de anul 2018

În 2019 au fost înregistrate 2 812 cazuri de interceptare telefonică, ceea ce constituie cu 1 116 cazuri mai puțin față de anul 2018. Datele au fost publicate de către Procuratura Generală.

Potrivit sursei citate, în cadrul a 50 920 de cauze penale aflate în gestiune în cursul anului 2019, procurorii au înaintat judecătorilor de instrucţie 4 261 demersuri de autorizare a măsurilor speciale de investigaţii, din ele 38 fiind respinse.

Cele mai frecvente măsuri speciale, autorizate şi efectuate în cadrul urmăririi penale au fost:
– interceptarea şi înregistrarea comunicărilor şi imaginilor – 2 812 cazuri
– colectarea informaţiei de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice – 707
– documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice, precum şi localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziţionare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice –507
– monitorizarea sau controlul tranzacţiilor financiare şi accesul la informaţia financiară – 78
– cercetarea domiciliului şi/sau instalarea în el a aparatelor ce asigură supravegherea şi înregistrarea audio şi video, a celor de fotografiat şi de filmat – 90
– supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice ce asigură înregistrarea – 13
– reținerea, cercetarea, predarea, percheziționarea sau ridicarea transmiterilor poștale – 4
– monitorizarea conexiunilor comunicațiilor telegrafice şi electronice – 12

Nemijlocit de către procurori, în condiţiile legislaţiei procesual-penale, a fost autorizată înfăptuirea măsurilor speciale de investigaţii în 1586 cazuri, inclusiv:

– identificarea abonatului, proprietarului sau utilizatorului sistemelor de comunicaţii electronice ori a punctelor de acces la sistemele informatice – 473 cazuri
– urmărirea vizuală – 622
– controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate – 98
– investigația sub acoperire –126
– achiziția de control – 216
– livrarea controlată – 46
– cercetarea obiectelor și documentelor – 3
– colectarea mostrelor pentru cercetarea comparată – 2

Menționăm că în anul 2019 ponderea măsurilor speciale de investigații în activitatea de urmărire penală a constituit circa 11,4%, ceea ce constituie o descreștere, cu circa 17%. Indicele de bază, căruia în special, i se datorează evoluția respectivă este reducerea numărului de interceptări a comunicărilor şi imaginilor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

captură video

Dosarul „Kuliok” va fi redistribuit unui nou judecător-raportor. CSJ: „Înlocuirea nu atrage reluarea judecării de la început”

Dosarul „Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al PSRM Igor Dodon, va fi redistribuit aleatoriu unui alt judecător-raportor. Înlocuirea unui judecător din complet nu atrage în mod automat reluarea judecării cauzei de la început. Precizarea a fost făcută de Curtea Supremă de Justiție. Se întâmplă după ce judecătorul-raportor Ghenadie Eremciuc, care examina dosarul la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), a solicitat încetarea transferului său temporar de la Judecătoria Bălți la CSJ, cerere care a fost aprobată.

Curtea Supremă de Justiție a precizat că, în contextul încetării transferului temporar al judecătorului desemnat în calitate de judecător-raportor în această cauză, urmează redistribuirea aleatorie a dosarului.

„Redistribuirea cauzei unui alt judecător raportor se va realiza prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, în mod automat – aleatoriu, în cel mai scurt timp. Această procedură exclude orice ingerință internă sau externă”, a declarat CSJ în seara zilei de 27 aprilie.

Curtea Supremă de Justiție a menționat că „înlocuirea unui judecător din complet nu atrage în mod automat reluarea judecării cauzei de la început”, întrucât norma legală permite judecarea în continuare a acesteia.

***

Amintim că, în mai 2023, judecătorul Ghenadie Eremciuc a fost transferat temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție de la Judecătoria Bălți. Pe 22 aprilie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat cererea judecătorului Ghenadie Eremciuc privind încetarea transferului temporar la Curtea Supremă de Justiție de la Judecătoria Bălți, începând cu 27 aprilie. La ședința CSM s-a menționat că „cererea este determinată de anumite persecutări care s-au făcut asupra lui”, invocându-se un „aspect legat de influență”.

***

Istoria dosarului „Kuliok”

Urmărirea penală în dosarul cunoscut sub denumirea „Kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului președinte al Republicii Moldova.

Dosarul are la bază o secvență video de la o întâlnire din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care se observă cum Plahotniuc îi oferă lui Dodon o pungă neagră, despre care se presupune că ar fi conținut bani.

În înregistrare, Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kuliokurile” și să transmită punga lui Cornel — presupus a fi Corneliu Furculiță — menționând că acesta urma să achite anumite salarii. La rândul său, Plahotniuc îi spune lui Iaralov să îi „dea banii lui Costea”, presupus a fi Constantin Botnari, pentru ca suma să ajungă ulterior la Cornel.

Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării „Plahotniuc” să finanțeze PSRM.

Procuratura susține că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: