Foto: Igor Grosu

„Știți ce numesc eu traseism?” Grosu respinge afirmația că PAS ar fi „convertit” primari din alte partide

Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a respins afirmațiile potrivit cărora formațiunea sa ar fi „convertit” primari din alte partide, convingându-i să treacă în tabăra guvernării. La emisiunea „Realitatea te privește” de la Rlive, Grosu a explicat ce înseamnă pentru el traseismul politic, precizând că este vorba despre situația „când omul este impus să vină” în partid. „Ceea ce nu este cazul nostru”, a adăugat liderul PAS.

În timpul emisiunii, prezentatoarea TV a menționat că, în campania electorală, PAS a fost criticat de unii lideri politici pentru că ar fi „convertit” primarii acestora și i-ar fi convins să treacă în tabăra celor care guvernează.

„N-am convertit nimic. (…) Știți ce face diferența? Marea diferență face atitudinea față de oameni, pentru că dacă tu… da l-ai convins, a venit, a candidat din partea partidului tău, a folosit sigla și așa mai departe, după care l-ai uitat, atunci nu aștepta de la omul acesta că el… el, da se consideră acolo, că a figurat pe lista ta, oamenii trebuie permanent… cu ei trebuie de comunicat. Ai o soluție imediată – o aplici; nu ai, o înțelegi și îi spui: „Domn primar, acum o soluție n-avem”, a comunicat Grosu.

În contextul discuțiilor despre primari, Grosu a explicat ce înseamnă pentru el traseismul politic. Precizarea a fost făcută după ce prezentatoarea a afirmat: „Un primar a ajuns să reprezinte cam toate partidele care au fost la guvernare și, atunci, apar anumite dispute”.

„Știți ce numesc eu traseism? Eu numesc traseism atunci când omul este impus, una, să vină. Ceea ce nu este cazul nostru. (…) Forțat da, cu dosare, cum era… „lasă că te punem noi la respect”. Doi – evident că te uiți la calitatea omului și, dacă omul a încălcat legea o dată/de două ori, e o decizie evident pe care noi trebuie să o luăm și să ne uităm. Dacă e un profil de om care are antecedente, are „bube” – scuzați termenul acesta… (…) În cazul acesta e dreptul nostru să spunem: „Nu, mulțumesc. Putem comunica, dar nu mai mult”, a declarat Grosu.

***

În aprilie 2024, Partidul Social Democrat European (PSDE, fostul PDM) anunța că mai mulți membri ai organizației sale din Hîncești, inclusiv 16 primari, au părăsit formațiunea pentru a se alătura PAS. Purtătoarea de cuvânt a PAS a confirmat că cererile de aderare urmau să fie analizate și a subliniat că edilii aderă „din considerente valorice și fără condiții de o parte sau de alta”.

În iulie 2025, în spațiul public a fost publicat un video în care Grosu declara că se întâlnește cu primarii din țară pentru a-i „mobiliza” pentru alegerile parlamentare și a avertizat că, în cazul unui rezultat „prost”, proiectele de infrastructură nu se vor mai realiza. Purtătoarea de cuvânt PAS, Adriana Vlas, a confirmat autenticitatea imaginilor, explicând că afirmațiile lui Grosu vizează menținerea parcursului european și accesul la resurse pentru dezvoltarea localităților. Declarațiile au stârnit critici din partea opoziției, unii acuzând că Grosu „șantajează” primarii, iar alții susținând că PAS „a uitat de valorile de la care a pornit”.

În august, publicația Rise scria că, în urma alegerilor locale din 2023, PAS a obținut cele mai multe primării – 292, dintre care 112 primari au fost aleși anterior pe listele altor partide sau ca independenți. Cei mai mulți provin din fosta formațiune a lui Vladimir Plahotniuc – 43, alții de la socialiști – 19, iar 14 de la Partidul Liberal Democrat. În plus, 29 de independenți din 2019 s-au alăturat PAS în 2023. Rise mai nota că „de la ultimele alegeri până în prezent, alți 32 de primari aleși ca independenți sau din partea altor formațiuni, au trecut în tabăra PAS”.

La ședința noului Parlament, pe 22 octombrie, Igor Grosu a spus că a telefonat mai mult de jumătate dintre primarii Republicii Moldova pentru a le mulțumi pentru buna organizare a alegerilor parlamentare. Ulterior, în timpul unei emisiuni TV, Grosu a recomandat liderilor de partide să-și sune primarii nu doar în campania electorală, ci și după aceasta: „Eu întâi îi telefonez pe ai mei. (…) Și doi, îi telefonez pe alții”, adăugând că „mai surprinși și mai bucuroși erau cei care nu erau de la PAS”.

Amintim că, în septembrie 2023, Grosu anunța că deputații lucrează asupra Codului Parlamentului, care să sancționeze traseismul politic. Potrivit Rise, chiar dacă a fost elaborat un asemenea Cod, proiectul nu a ajuns să fie dezbătut în Parlament.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Ministrul Finanțelor, despre criticile la reforma fiscală: „Există un confort mai ales la cei cu agendă politică. Eu nu voi lăsa guvernul”

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că proiectul politicii fiscale pentru 2027 este „o reformă care place oricui să o critice” și că „există un confort foarte mare mai ales la cei care au o agendă politică”. Oficialul a declarat că nu va părăsi guvernul dacă valul de critici la adresa politicii fiscale va continua și vor fi voci care, în stradă sau în parlament, vor cere demisia sa, adăugând că „ar fi una” dacă i s-ar cere demisia din interiorul echipei. Declarațiile au fost făcute la Realitatea TV. Menționăm că, în legătură cu proiectul politicii bugetar-fiscale, deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a anunțat un protest pentru 28 iunie, susținut de mai multe partide, iar un partid parlamentar a inițiat o moțiune simplă împotriva ministrului Finanțelor.

În timpul emisiunii, oficialul a fost întrebat la ce concluzie a ajuns Ministerul Finanțelor după valul de reacții critice privind proiectul politicii fiscale pentru 2027. „Principala concluzie este că înțelegem și acceptăm că sunt foarte multe lucruri care pot fi îmbunătățite, dar și să nu avem compromisuri pe partea de comunicare și consultare. (…) Cred că avem deja foarte multe îmbunătățiri urmare a acestor discuții”, a comunicat ministrul pe 26 iunie.

Gavriliță a adăugat că „această reformă este nevoie, în primul rând, pentru că noi trebuie să avem un cadru care să aducă mai multă responsabilitate fiscală, dar și să creeze un mediu mai prielnic pentru dezvoltarea economică”. „Este important și poate nu s-a clarificat destul: obiectivul nu este să fie impozitați mai mult sau să piardă puterea de cumpărare oamenii săraci sau chiar și familiile obișnuite. Mecanismul țintește, într-un final, ca să putem colecta mai mult acolo unde sunt venituri mari, cheltuieli mari. Iar pentru majoritatea familiilor obișnuite, eventuale creșteri de prețuri, trebuiesc compensate cu venituri suplimentare”, a menționat el.

Întrebat dacă reforma ar putea să se transforme într-o criză politică, în contextul în care adversari ai guvernării au anunțat că trebuie organizate proteste, ministrul a răspuns: „Cred că poate, pentru că e o reformă pe cât de dificil de explicat și de înțeles, pe atât de ușor de criticat. Observ că există un confort foarte mare la foarte multă lume, mai ales la cei care au o agendă politică. Avem și cazuri în care nu neapărat cu rea intenție, dar mai există și interpretări care de fapt nu corespund realității. E o reformă care place oricui să o critice”.

La întrebarea cum va reacționa dacă valul de critici la adresa politicii fiscale va continua și vor fi voci care, în stradă sau în parlament, vor cere demisia sa, oficialul a spus că dacă i se va cere demisia din partea echipei „ar fi una”. „Eu nu voi lăsa echipa și nu voi lăsa guvernul doar pentru că îmi este dificil. Vă dați seama, o asemenea reformă nu este simplă și sunt centrul atenției și sunt dintre cei mai discutați. (…) Eu voi fi membru al echipei și îmi voi face lucrul responsabil atât timp cât va fi nevoie și atât timp cât va fi dorința de a face aceste lucruri. Dacă nu, eu cu siguranță… Am avut o viață mult mai liniștită și eventual am să am o viață mult mai liniștită atunci când nu voi mai face acest lucru”, a conchis oficialul.

***

Recent, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care se află în prezent în consultări publice. Una dintre cele mai discutate modificări vizează uniformizarea cotelor de TVA, prin eliminarea mai multor cote reduse aplicate în prezent. Potrivit Guvernului, măsura va fi implementată etapizat și ar putea afecta produse alimentare, medicamente, comerțul electronic, restaurante și cafenele, hoteluri și pensiuni, autoturismele și resursele energetice. Despre principalele noutăți din versiunea inițială a documentului, NM scris AICI și AICI. NewsMaker a scris AICI principalele modificări pe care autoritățile sunt gata să le opereze în documentul aflat în consultări.

Pe 23 iunie, deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a chemat cetățenii Republicii Moldova la un protest împotriva proiectului politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care va avea loc pe 28 iunie, la ora 10:00, la Parlament, „pentru a spune „nu” politicilor care urmează să aducă dezastru și devastare economică în buzunare cetățenilor”. Partidul Socialiștilor a anunțat că susține protestul. Liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi a spus că se va alătura oricărui protest, menționând că nu-l interesează culoarea politică, dar să nu fie proteste finanțate din exterior sau de cei care vor să scape de închisoare. Între timp, și Partidul Social Democrat European, fostul PDM, și-a invitat membrii și simpatizanții la acțiunea de protest.

Mai amintim că, în legătură cu reforma fiscală, „Partidul Nostru” a anunțat pe 24 iunie inițierea unei moțiuni simple asupra activității ministrului Finanțelor, Andrian Gavriliță, și a făcut apel către ceilalți deputați să semneze moțiunea.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: