ASSOCIATED PRESS

Strategia UE pentru Marea Neagră: cum canalele pro-Șor și media din Găgăuzia și Transnistria induc panică

Mai multe canale de Telegram afiliate fugarului Ilan Șor, inclusiv un canal oficial al presei din UTA Găgăuzia și site-uri din regiunea transnistreană, distribuie mesaje alarmiste potrivit cărora Moldova ar fi „pregătită pentru război”. Textele, trase la indigo pe toate platformele, sunt prezentate în contextul lansării noii strategii a Uniunii Europene pentru Marea Neagră.

Captură foto / tiraspol-news.ru

În realitate, strategia UE pentru Marea Neagră, prezentată pe 28 mai de către Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, prevede creșterea securității în zona Mării Negre, în special în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei. Noua strategie urmărește reducerea influenței Kremlinului în regiune și întărirea cooperării cu statele partenere, scrie DW.

În general planul se bazează pe cooperare în comerţ, energie şi transporturi. Un element central al strategiei este înființarea unui „hub de securitate maritimă” care să îmbunătățească monitorizarea în timp real, de la spațiu până la fundul mării, și să faciliteze schimbul de informații între țările riverane Mării Negre și statele membre ale UE.

De menționat că șapte ţări sunt riverane la Marea Neagră, inclusiv două membre ale UE, România şi Bulgaria. Celelalte sunt Georgia, Turcia, Ucraina şi Rusia. Republica Moldova are acces la Marea Neagră prin Dunăre.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că strategia ar putea ajuta, inclusiv, la monitorizarea unui potenţial acord de încetare a focului între Rusia şi Ucraina. Un alt obiectiv este sprijinirea edificării unei infrastructuri regionale de transport în parte „pentru a îmbunătăţi mobilitatea militară, astfel încât trupe şi echipamente să ajungă acolo unde este nevoie de ele şi când este nevoie de ele”, a mai precizat Kallas.

Totuşi, nu este clar unde va fi amplasat acest hub şi nici care ţări vor fi implicate în înfiinţarea sa. De asemenea nu se ştie ce finanţare va fi alocată acestui proiect.

Miercuri, Comisia Europeană a comunicat că următorul pas va fi o reuniune a miniştrilor din statele UE şi din ţări de la Marea Neagră, pentru discuţii care vor viza avansarea acestui proiect.

***

De la debutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022, Marea Neagră a fost teatru de lupte şi Rusia a blocat acolo exporturile de cereale ale Ucrainei, foarte importante pentru securitatea alimentară globală.

Mai recent, UE a început să se teamă de potenţiale atacuri ruseşti asupra infrastructurii submarine critice cum ar fi cabluri de internet şi comunicaţii precum şi de aşa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, care ajută această ţară să eludeze sancţiunile UE pentru exporturile sale de petrol, a mai declarat Kallas.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: