Andrei Mardari / NewsMaker

Studenții străini din Moldova vor avea dreptul să lucreze mai mult. Alaiba: Facem ca în Finlanda

Cetățenii străini care studiază în instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova ar putea avea dreptul să lucreze un număr mai mare de ore. O inițiativă în acest sens a fost propusă de ministrul Economiei Dumitru Alaiba, care a remarcat că în țara noastră se atestă o lipsă a forței de muncă. 

Potrivit lui Alaiba, legislația Republicii Moldova prevede dreptul la maximum 40 de ore de muncă pe lună, ceea ce i-ar „limita” pe studenții străini care vor să și muncească.

Persoanele cu drept de ședere pentru studii au dreptul să lucreze maximum 10 ore pe săptămână (40 de ore pe lună). Sunt mulți studenți străini care lucrează, dar sunt limitați. În același timp, una din principalele probleme structurale cu care se confruntă angajatorii în Moldova e lipsa forței de muncă”, comunică Alaiba, pe Facebook. 

Prin urmare, ministrul propune o creștere de până la 30 de ore de muncă pe săptămână, după modelul Finlandei, acolo unde a studiat și el. 

Facem ca în Finlanda. O să propunem și noi să creștem la maximum 30 de ore pe săptămână pentru acei studenți care vor să și muncească în Moldova. Da, oamenii vin pentru studii. Dar dacă decid să muncească part-time și dacă le permite timpul, atunci să fie liberi o facă”, a conchis ministrul.

Potrivit ministrului economiei, în Republica Moldova sunt peste 5000 de studenți străini.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Nicușor Dan, prima reacție după căderea Guvernului Bolojan: „Exclud alegerile anticipate”

Preşedintele României, Nicuşor Dan, exclude alegerile anticipate, după căderea Guvernului Bolojan, pe 5 mai. Liderul de la Cotroceni a anunțat că începe consultările informale cu partidele. Oficialul a dat asigurări că România va avea un guvern pro-occidental, „într-un termen rezonabil”.

„Guvernul a fost demis azi, de Parlament. Nu e un moment fericit în nicio democraţie, este însă o decizie democratică a Parlamentului. Invit la calm, România este un stat stabil, instituţiile statului funcţionează şi România are o direcţie pe care şi-o urmează”, a spus președintele României.

Nicuşor Dan a mai spus că înţelege aşteptările românilor, în special legate de corupţie și de viaţa de zi cu zi, şi o să le aibă în vedere în discuţiile cu partidele, pentru formarea unui nou guvern.

„Vom avea un nou guvern într-un termen rezonabil, exclud, deci, scenariul alegerilor anticipate, şi subliniez – la capătul acestor proceduri vom avea un guvern pro-occidental. Cu calm, vom trece prin asta”, a menţionat şeful statului în mesaj. 

Amintim că, pe 5 mai, Guvernul Bolojan a fost demis. Parlamentul a adoptat cu 281 de voturi o moțiune de cenzură împotriva Cabinetului de miniștri.

Moțiunea a fost depusă la sfârșitul lunii aprilie de Partidul Social Democrat, care până recent a făcut parte din coaliția de guvernare pro-europeană de la București, și Alianța pentru Unirea Românilor – formațiune de extremă dreaptă cu viziuni eurosceptice. Aceasta a venit pe fondul crizei politice declanșate după ce, pe 20 aprilie, PSD și-a retras sprijinul politic pentru Ilie Bolojan, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar.

Ce urmează

Conform Constituției României, odată cu adoptarea moțiunii de cenzură, Guvernul este demis politic, însă premierul și miniștrii nu își încetează activitatea în aceeași clipă în sens administrativ. Cabinetul rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, dar are atribuții limitate: poate face doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice.

După demiterea Guvernului, președintele României trebuie să consulte partidul care are majoritate absolută în Parlament sau, dacă nu există o asemenea majoritate, partidele parlamentare. În urma acestor consultări, șeful statului desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Constituția nu impune un termen exact pentru desemnare imediat după căderea Guvernului, dar stabilește un termen clar după desemnare: candidatul are 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Cabinetului.

Dacă prim-ministrul desemnat și echipa sa obțin votul de încredere al Parlamentului, Guvernul este numit de președinte, iar membrii Cabinetului depun jurământul. Din acel moment, noul Executiv își intră deplin în atribuții.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: