anticoruptie.md

Studiu: Moldovenii din diaspora și-ar dori salarii minime de 1200 euro, ca să revină în țară

Peste 60% dintre moldovenii stabiliți, în prezent, în alte țări, ar lua în considerare reîntoarcerea în Republica Moldova, dacă ar exista o guvernare puternică și un stat de drept. Cel puțin, asta arată datele unui studiu realizat de ONU în Moldova.

Potrivit cercetării, 66% din participanți ar dori să se reîntoarcă în Moldova, dacă ar avea un salariu minim sub 2,000 EUR, cu o valoare mediană a salariului minim de 1,200 EUR.

În același timp, peste 65% din cetățenii moldoveni care locuiesc și lucrează peste hotare au spus că ar dori să facă investiții în Moldova, însă persistă nivelul înalt de corupție și lipsa încrederii în organizații care ar gestiona resursele.

Aproximativ 56% din migranții moldoveni consideră că oamenii care trăiesc în sărăcie sunt cei mai marginalizați și discriminați, urmați de persoanele cu dizabilități (54%) și persoanele în etate (45%).

Studiul a fost realizat în perioada 9 august – 1 septembrie 2021. Respondenții sunt migranți stabiliți legal pe termen lung, care sunt angajați oficial. Studiul a implicat 326 de moldoveni cu vârsta mai mare de 15 ani care locuiau în diferite țări.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

РБК

Muncă forțată în loc de închisoare: Cetățeana R. Moldova Karina Țurcan, condamnată în Rusia la 15 ani, a obținut înlocuirea pedepsei

Cetățeana Republicii Moldova Karina Țurcan, condamnată în Rusia la 15 ani de închisoare pentru spionaj în 2020, a obținut înlocuirea pedepsei cu muncă forțată. Informația a fost comunicată de agenția rusă TASS, cu referire la documente judiciare.

Potrivit documentelor, prima încercare a Karinei Țurcan de a obține înlocuirea restului pedepsei cu muncă forțată a avut loc în mai 2026, însă instanța a încetat examinarea cererii sale. Pe 18 noiembrie, judecătorii au decis să admită o nouă solicitare. Decizia poate fi contestată, întrucât nu a intrat încă în vigoare.

***

Fostul top manager al companiei rusești „Inter RAO”, Karina Țurcan, care deținea cetățenia a trei state – Rusia, Republica Moldova și România – a fost reținută în vara anului 2018. Potrivit apărătorilor săi, Serviciul Federal de Securitate de la Moscova susținea că aceasta devenise agent secret în 2004 și colabora cu serviciile speciale moldovenești. Ulterior, în aprilie 2015, Țurcan ar fi intrat în posesia unui proiect al Ministerului Energeticii din Rusia privind activitatea anumitor companii rusești din domeniul energetic. În octombrie același an, aceasta ar fi transmis documentul serviciilor speciale din Republica Moldova, primind în schimb bani. Țurcan nu și-a recunoscut vinovăția și a susținut că probele din dosar au fost falsificate.

În ianuarie 2020, Karina Țurcan a fost eliberată din detenție. Într-un interviu, aceasta a declarat că acuzația se bazează pe un chestionar din dosarul unui agent al Serviciului de Informații din Republica Moldova, unde sunt indicate informații personale care coincid cu datele lui Țurcan. Detalii AICI. În februarie 2020, Țurcan a fost arestată din nou.

În decembrie 2020, șeful companiei energetice „Inter RAO” susținea că Țurcan ar fi fost acuzată de spionaj în favoarea Republicii Moldova în urma unui conflict cu fostul lider al regiunii transnistrene, Evgheni Șevciuk. Detalii AICI.

În decembrie 2020, judecătorii ruși au condamnat-o la 15 ani de închisoare, după ce a fost găsită vinovată de spionaj în favoarea Republicii Moldova. Detalii AICI. Iar suma de 656 de milioane de ruble, confiscată în cadrul dosarului, a fost trecută în proprietatea statului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: