AP Photo

SUA plănuiesc să cumpere Groenlanda? Presa: Trump analizează opțiuni pentru obținerea controlului asupra teritoriului

Administrația președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, intenționează să propună Copenhagăi o ofertă de cumpărare a Groenlandei – teritoriu autonom aflat în cadrul Regatului Danemarcei. Informațiile au fost relatate pe 7 ianuarie de publicațiile The Wall Street Journal și The New York Times, care fac trimitere la sursele lor din conducerea SUA. Potrivit presei, Trump ia în considerare diferite opțiuni care ar permite Washingtonului să obțină controlul asupra Groenlandei, inclusiv utilizarea forței militare.

Potrivit The Wall Street Journal, la o recentă întâlnire cu ușile închise cu membri ai Camerei Reprezentanților, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că amenințările administrației Trump la adresa Groenlandei nu înseamnă o invazie militară. El a menționat că prin aceste declarații Casa Albă încearcă să constrângă Danemarca să vândă insula. Iar conform The New York Times, Trump le-a ordonat deja angajaților administrației sale să elaboreze un plan pentru achiziționarea Groenlandei.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat anterior planurile Washingtonului de a obține controlul asupra Groenlandei. Potrivit acesteia, Donald Trump a spus „clar” că obținerea controlului asupra teritoriului „este o prioritate de securitate națională a SUA și este vitală pentru descurajarea adversarilor în regiunea arctică”.

Președintele și echipa sa discută diferite opțiuni pentru atingerea acestui important obiectiv de politică externă și, desigur, utilizarea forțelor armate americane este o opțiune aflată la dispoziția comandantului suprem”, a declarat Leavitt, potrivit CNN.

Anterior, Politico a relatat că SUA intenționează să preia controlul asupra Groenlandei până la sfârșitul anului 2026. Publicația sublinia că administrația Trump pregătește un proiect de acord de asociere liberă, pe care președintele SUA intenționează să-l propună spre semnare autorităților din Groenlanda, ocolind Copenhaga. Documentul prevede că forțele armate americane vor obține libertate deplină de acțiune pe teritoriul insulei, în schimbul comerțului fără taxe vamale. După cum notează DW, astfel de acorduri au fost deja încheiate de SUA cu Statele Federate ale Microneziei, Republica Insulelor Marshall și Republica Palau — țări mici din Oceanul Pacific.

Autoritățile Danemarcei califică presiunile asupra Groenlandei drept inacceptabile și subliniază că regiunea arctică „dorește să-și determine singură viitorul”, fără intervenția altor țări. Pe 6 ianuarie, liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei, Marii Britanii și Danemarcei au emis o declarație comună de sprijin pentru Groenlanda. „Groenlanda aparține poporului său. Doar Danemarca și Groenlanda au dreptul să decidă asupra chestiunilor care privesc Danemarca și Groenlanda”, se arată în declarație.

Groenlanda, care are o populație de aproximativ 57 000 de locuitori, este un teritoriu autonom aflat în cadrul Regatului Danemarcei. Deși beneficiază de un grad ridicat de autoguvernare, apărarea și politica externă rămân, în mare măsură, responsabilitatea Danemarcei.

Majoritatea groenlandezilor pledează pentru independenței față de statul danez, însă sondajele de opinie indică o opoziție covârșitoare față de o eventuală aderare la Statele Unite ale Americii.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Gavriliță, după ce Tofan a propus-o pe Belous la Finanțe: „Am avut marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme”

Ministrul interimar al Finanțelor a venit cu o primă reacție după ce nu s-a regăsit în echipa viitorului Guvern Tofan. Andrian Gavriliță a vorbit, într-un mesaj publicat pe rețele, despre reforma fiscală inițiată în timpul mandatului său, care a stârnit un val de critici în societate, și a recunoscut că a comis greșeli cât timp s-a aflat la conducerea ministerului. Oficialul susține însă că schimbările propuse au fost necesare și dă asigurări că va continua să „ajute țara”, indiferent de rolul pe care îl va avea în continuare.

Gavriliță a spus că a acceptat funcția de ministru al Finanțelor pentru că a considerat că este o perioadă potrivită pentru promovarea unor reforme necesare, fiind conștient că acestea nu vor fi populare.

„Eram conștient că nu aveau cum să fie aplaudate, dar nici nu mă porneam la concursuri de popularitate după un asemenea mandat. Erau lucruri care pur și simplu trebuiau făcute. Și încă trebuiesc.

Din păcate, lucrul de ministru e mai mult decât teorie, cifre, înțelegeri cu FMI și decizii raționale. E un rol profund politic, într-un mediu foarte complex și chiar ostil, mai ales în această perioadă.

Dincolo de greșelile pe care le-am comis personal, am avut și marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme într-o perioadă extrem de complicată pentru această guvernare”, a scris oficialul pe Facebook.

Gavriliță a criticat și modul în care au fost reflectate în spațiul public unele dintre deciziile și reformele promovate în mandatul său. El a acuzat unii jurnaliști și experți că ar fi răspândit informații false „în monologuri supărate la TV”. Ministerul interimar al Finanțelor zice că a rămas cu „un gust amar” după ce a constatat, în opinia sa, „cât de vulnerabil este spațiul informațional” din Republica Moldova.

În încheiere, Gavriliță a dat asigurări că va continua să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova, indiferent de funcția pe care o va ocupa. Acesta a urat, totodată, „mult succes echipei guvernamentale”.

Amintim, Andrian Gavriliță a preluat funcția de ministru al Finanțelor pe 1 noiembrie 2025, în Guvernul condus de Alexandru Munteanu. Acesta a fost la conducerea instituției timp de peste opt luni.

Una dintre cele mai discutate inițiative promovate în mandatul său a fost reforma bugetar-fiscală, care a stârnit un val de critici. La scurt timp după lansarea consultărilor publice, Ministerul Finanțelor a anunțat că renunță la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor, care urma să intre în vigoare în 2027.

Critici a generat și reforma sistemului de salarizare. După demisia premierului Alexandru Munteanu, președinta Maia Sandu a declarat că unele reforme ar fi putut fi elaborate, consultate și explicate mai bine, astfel încât să obțină sprijinul și încrederea cetățenilor: „Este necesar să regândim o serie de decizii, inclusiv politica fiscală și legea salarizării”.

Pe 17 iulie, premierul desemnat Vasile Tofan a prezentat lista miniștrilor cu care urmează să ceară votul de încredere al Parlamentului pe 21 iulie. La conducerea Ministerului Finanțelor este propusă deputata PAS Victoria Belous, care a deținut această funcție înaintea lui Andrian Gavriliță și care ar urma acum să revină la șefia instituției, în locul acestuia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: