U.S. President Donald Trump holds a rally to mark his 100th day in office, at Macomb Community College in Warren, Michigan, U.S., April 29, 2025. REUTERS/Evelyn Hockstein

SUA se retrag din 66 de structuri internaționale, inclusiv Comisia de la Veneția. Casa Albă: „Promovează interese globaliste”

Statele Unite ale Americii se retrag din 66 de organizații și instituții internaționale. Președintele american, Donald Trump, a semnat un ordin executiv în acest sens.

31 dintre aceste organizații sunt structuri ale ONU care, potrivit documentului, „acționează împotriva intereselor naționale, securității, prosperității economice sau suveranității Statelor Unite”. Conform ordinului executiv, toate departamentele și agențiile trebuie să înceteze finanțarea acestor organizații.

„Acest lucru va pune capăt finanțării și participării contribuabililor americani la organizații care promovează interese globaliste în detrimentul priorităților SUA sau care soluționează probleme importante într-un mod ineficient sau irațional”, se arată într-un comunicat al Casei Albe.

Lista completă a organizațiilor din care SUA se retrag a fost publicată pe site-ul Casei Albe. Printre acestea se numără Comisia de la Veneția, Comisia ONU de Drept Internațional, Centrul Internațional de Comerț al ONU, Centrul Științifico-Tehnologic din Ucraina, Biroul Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru problema violenței împotriva copiilor și altele.

Potrivit Meduza, de la începerea celui de-al doilea mandat prezidențial, Donald Trump a semnat ordine executive privind retragerea SUA din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Agenția ONU pentru Ajutorarea Refugiaților Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA), precum și privind ieșirea din UNESCO (decizia va intra în vigoare la sfârșitul lunii decembrie 2026).

Reacții în Republica Moldova

Între timp, deputatul „Alternativa” Alexandr Stoianoglo a comentat hotărârea SUA, menționând că aceasta „a venit ca un șoc”. „Decizia nu e elegantă. Dar e sinceră. Traducere liberă: mulțumim, nu mai jucăm teatru”, a spus el.

Stoianoglo a subliniat că Moldova nu ar trebui să părăsească structurile internaționale la care este parte.

Dar trebuie să răspundă la întrebarea-cheie: de ce rămâne, dacă nu respectă standardele acestor foruri? Poți fi membru al Comisiei de la Veneția sau al structurilor ONU și să le subminezi zilnic fără să te retragi. E suficient să ceri avize pe care să le ignori, să invoci „standarde” pe care le încalci, să chemi experți ca să-ți ”parfumeze” deciziile interne, să mimezi consultarea când legea e deja decisă politic. Ziua – discursuri despre democrație și stat de drept. Noaptea – legi croite pe interes politic imediat. Concluzia: democrația nu moare când cineva se retrage. Moare când principiile ei sunt mimate, ignorate si negate”, a adăugat deputatul.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

„Eu sunt om, nu o mașină de votat”. Rectorul UTM explică plecarea din Parlament

Munca de deputat s-a dovedit a fi mult mai complexă. Totodată, ești responsabil pentru fiecare vot. Astfel a comentat rectorul Universității Tehnice a Moldovei (UTM), Viorel Bostan, plecarea sa din Legislativ, după ce a fost ales deputat pe listele PAS la alegerile parlamentare de anul trecut. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei noi ediții a proiectului „Есть вопросы” cu Nicolai Paholinițchi.

„Știți, este ca și cum ai fi admis la o facultate și ai înțelege că nu este pentru tine. Când începi să te gândești: „Oare am făcut pasul corect? Vreau să mă ocup cu asta în următorii 5 ani?”. (…) Munca de deputat o simplificam cumva în viziunea mea, dar ea s-a dovedit a fi mult mai complexă: înseamnă elaborarea legilor, cercetare și analiză. Ești responsabil pentru fiecare vot. Eu sunt om, nu o mașină de votat, ca să ridic mâna doar pentru că au spus colegii că așa trebuie sau că așa a decis conducerea partidului”, a declarat Bostan.

Potrivit rectorului UTM, înainte de a lua decizia să candideze, a avut câteva întrevederi cu președinta Maia Sandu. „Am făcut un schimb de opinii despre situația politică. Atunci am avut un numitor comun – viitorul Republicii Moldova, care este extrem de important în ceea ce privește integrarea europeană. Ea m-a întrebat cu ce pot ajuta de fapt, iar eu am adresat aceeași întrebare. În sensul de a lucra cu opinia publică, pentru a demonstra că alegerile sunt importante. Ea nu mi-a propus direct să candidez pe listele PAS”, a spus rectorul UTM. Bostan a precizat că nu a înaintat nicio condiție. Ulterior, a avut loc o întâlnire cu președintele PAS, Igor Grosu, în cadrul căreia și-a exprimat acordul pentru examinarea candidaturii sale.

Interviul integral cu Viorel Bostan poate fi urmărit pe canalele oficiale NewsMaker pe 12 mai, de la ora 17:45.

***

Despre decizia lui Viorel Bostan de a renunța la mandatul de deputat a anunțat liderul PAS, Igor Grosu, pe 12 noiembrie 2025. Atunci, a fost anunțată o astfel de decizie în privința a cinci persoane. Grosu a menționat că acestea au ales să-și continue activitatea pe care o aveau înainte și că decizia a fost luată la ședința fracțiunii, în contextul în care era ultima săptămână în care deputații trebuiau să decidă dacă rămân în Parlament sau revin la funcțiile pe care le-au deținut până la validarea mandatelor.

Viorel Bostan a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Bostan a declarat anterior că a decis să candideze pentru a-și aduce contribuția la asigurarea faptului că formațiunile pro-europene vor câștiga cursa electorală.

Pe 23 aprilie 2026, Viorel Bostan a fost reales rector al UTM pentru al treilea mandat consecutiv. Bostan conduce Universitatea Tehnică a Moldovei din 2015. Înaintea sa, instituția a fost condusă timp de peste două decenii de tatăl său, Ion Bostan (1992–2015).

Amintim că, la sfârșitul anului 2025, după alegerile parlamentare, au fost adoptate modificări la Codul Educației care vizează conducerea universităților și durata mandatelor rectorilor și decanilor. Conform noilor prevederi, un rector poate deține cel mult două mandate consecutive a câte cinci ani. Totuși, legea introduce o excepție: în cazul reorganizării unei universități prin absorbția altei instituții, este permis un al treilea mandat consecutiv. De asemenea, mandatul încetează automat la vârsta de 65 de ani. Modificările au fost criticate de opoziție, care a acuzat guvernarea că ar fi modificat legislația „cu dedicație” pentru Viorel Bostan, în contextul în care UTM urma să absoarbă Universitatea de Stat „B.P. Hașdeu” din Cahul, ceea ce i-a permis să candideze pentru un nou mandat. Ministerul Educației, Dan Perciun, a respins aceste acuzații.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: