Subiectul integrității șefiei Comisiei Pre-Vetting, dezbătut în Parlament. Grosu: „Lăsați omul să-și facă treaba, o face bine”

Opoziția parlamentară a cerut, în ședința din 28 martie, audierea președintelui Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel, și a ministrei Justiției, Veronica Mihailov-Moraru. Solicitările au venit urmare a scandalului iscat după ce în presă a fost publicată o investigație privind „integritatea hibridă” a președintelui comisiei responsabile de evaluarea judecătorilor din Moldova. Deputații din opoziției susțin că acuzațiile de integritate care îl vizează pe Herman von Hebel, negate public în ajun de Comisia Pre-Vetting, ar pune la îndoială întregul proces de evaluare a magistraților. Ambele inițiative au fost respinse, însă, de majoritatea parlamentară, formată de partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS). Speakerul Igor Grosu, care este și lider al PAS, și-a îndemnat colegii să îl lase pe von Hebel să-și facă munca, „pentru că o face bine”.

Propunerea de a-l audia pe Herman von Hebel, președintele Comisiei Pre-Vetting, a fost făcută de deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), Radu Mudreac, care este și vicepreședinte al Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament.

„Conform informațiilor apărute în mass-media, Herman von Hebel ar fi implicat în țara de origine în mai multe scheme de corupție. Vrem să atenționăm că această persoană și-a permis în procesul de audiere a candidaților la diferite funcții să se comporte obraznic atunci când a încercat să interogheze părinții unui judecător. Autoritatea acestei persoane pune la îndoială acest proces de Pre-Vetting în Moldova. Pentru a exclude aceste îndoieli, este solicitarea de a se prezenta și a confirma sau infirma informațiile din mass-media”, a declarat Radu Mudreac.

În reacție, președinta Comisiei parlamentare numiri și imunități, deputata PAS Veronica Roșca, a declarat că subiectul a fost discutat, în dimineața zilei de azi, și pe platforma Comisiei. Roșca a „constatat cu regret” că scandalul iscat urmare a investigației anticorupție.md care îl vizează pe Herman von Hebel, drept o „tentativă de a perpetua în spațiul public niște acuzații nefondate”. Parlamentara și-a îndemnat colegii din Parlament, dar și pe cei interesați, să urmărească interviul oferit de von Hebel, atunci când a fost selectat în funcția de președinte al Comisiei Pre-Vetting.

„Cumva expresia schemei de corupției în țara sa, în Olanda, ridică mari semne de întrebare de ce se continuă această perpetuare în spațiul public a unor acuzații totalmente nefondate asupra președintelui Comisiei Pre-Vetting. (…) Aș vrea să vin cu un mesaj nu doar către BCS, dar către întreaga societate. Ceea la ce asistăm noi azi este o tendință îngrijorătoare de promovare a unui mesaj de subminare a autorității procesului de Pre-Vetting. Vreau să accentuez că nu vă va reuși niciunuia dintre cei care considerați că corupția în Moldova poate și trebuie să aibă câștig de cauză”, a conchis Veronica Roșca.

„Colegi, e clar, nu vă plac rezultatele. Cei mai corupți nu trec vettingul și asta supără. Ce-i de făcut. Supărările vi le înțelegem. Lăsați omul să-și facă treaba, pentru că o face bine”, a declarat și speakerul Igor Grosu, înainte de votul din plen.

Inițiativa a fost susținută, în cele din urmă, de 30 de deputați (BCS și independenți), din cei 93 prezenți la ședință. 57 de deputați, toți din PAS, au votat împotrivă, iar alți 6 s-au abținut de la vot, dintre ei – 4 din PAS.

Nu a trecut de votul Parlamentului nici inițiativa deputatei Marina Tauber, care a cerut audierea ministrei Justiției în legătură cu scandalul iscat în jurul lui Herman von Hebel.

„Ministrul Justiției și-a asumat această reformă, care a eșuat lamentabil. Această comisie de selectare politică a PAS nu mai are nicio credibilitate nici la nivel național, nici internaționali. Se impune demisia in corpore a acestor reformatori corupți”, a declarat Tauber, ajunsă în Parlament pe listele ex-Partidului „Șor”, declarat neconstituțional, susținută și în prezent de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda Bancară”.

Propunerea lui Tauber a fost susținută de 28 deputați (BCS și independenți). 57 de deputați PAS au votat contra, iar 7 s-au abținut de vot, dintre ei 4 de la PAS, 2 de la BCS și unul independent.

***

Amintim că portalul anticorupție.md scria pe 25 martie că Herman von Hebel ar fi fost implicat, în 2018, într-un scandal la Curtea Internațională Penală de la Haga, unde a activat în calitate de grefier timp de cinci ani, din 2013. Potrivit sursei citate, care face trimitere la presa din Olanda, von Hebel ar fi fost acuzat că ar fi realizat o reformă care ar fi adus prejudicii financiare considerabile Curții, de cel puțin 760 de mii de euro. Detalii – AICI. Comisia Pre-Vetting a venit cu o reacție oficială, pe 27 martie, în care a calificat acuzațiile drept „nefondate”. De asemenea, Comisia a anunțat că Herman von Hebel va rămâne la șefia Comisiei Pre-Vetting „până la finalizarea completă a activităților acesteia, în lunile următoare”. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: