Subiectul integrității șefiei Comisiei Pre-Vetting, dezbătut în Parlament. Grosu: „Lăsați omul să-și facă treaba, o face bine”

Opoziția parlamentară a cerut, în ședința din 28 martie, audierea președintelui Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel, și a ministrei Justiției, Veronica Mihailov-Moraru. Solicitările au venit urmare a scandalului iscat după ce în presă a fost publicată o investigație privind „integritatea hibridă” a președintelui comisiei responsabile de evaluarea judecătorilor din Moldova. Deputații din opoziției susțin că acuzațiile de integritate care îl vizează pe Herman von Hebel, negate public în ajun de Comisia Pre-Vetting, ar pune la îndoială întregul proces de evaluare a magistraților. Ambele inițiative au fost respinse, însă, de majoritatea parlamentară, formată de partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS). Speakerul Igor Grosu, care este și lider al PAS, și-a îndemnat colegii să îl lase pe von Hebel să-și facă munca, „pentru că o face bine”.

Propunerea de a-l audia pe Herman von Hebel, președintele Comisiei Pre-Vetting, a fost făcută de deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), Radu Mudreac, care este și vicepreședinte al Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament.

„Conform informațiilor apărute în mass-media, Herman von Hebel ar fi implicat în țara de origine în mai multe scheme de corupție. Vrem să atenționăm că această persoană și-a permis în procesul de audiere a candidaților la diferite funcții să se comporte obraznic atunci când a încercat să interogheze părinții unui judecător. Autoritatea acestei persoane pune la îndoială acest proces de Pre-Vetting în Moldova. Pentru a exclude aceste îndoieli, este solicitarea de a se prezenta și a confirma sau infirma informațiile din mass-media”, a declarat Radu Mudreac.

În reacție, președinta Comisiei parlamentare numiri și imunități, deputata PAS Veronica Roșca, a declarat că subiectul a fost discutat, în dimineața zilei de azi, și pe platforma Comisiei. Roșca a „constatat cu regret” că scandalul iscat urmare a investigației anticorupție.md care îl vizează pe Herman von Hebel, drept o „tentativă de a perpetua în spațiul public niște acuzații nefondate”. Parlamentara și-a îndemnat colegii din Parlament, dar și pe cei interesați, să urmărească interviul oferit de von Hebel, atunci când a fost selectat în funcția de președinte al Comisiei Pre-Vetting.

„Cumva expresia schemei de corupției în țara sa, în Olanda, ridică mari semne de întrebare de ce se continuă această perpetuare în spațiul public a unor acuzații totalmente nefondate asupra președintelui Comisiei Pre-Vetting. (…) Aș vrea să vin cu un mesaj nu doar către BCS, dar către întreaga societate. Ceea la ce asistăm noi azi este o tendință îngrijorătoare de promovare a unui mesaj de subminare a autorității procesului de Pre-Vetting. Vreau să accentuez că nu vă va reuși niciunuia dintre cei care considerați că corupția în Moldova poate și trebuie să aibă câștig de cauză”, a conchis Veronica Roșca.

„Colegi, e clar, nu vă plac rezultatele. Cei mai corupți nu trec vettingul și asta supără. Ce-i de făcut. Supărările vi le înțelegem. Lăsați omul să-și facă treaba, pentru că o face bine”, a declarat și speakerul Igor Grosu, înainte de votul din plen.

Inițiativa a fost susținută, în cele din urmă, de 30 de deputați (BCS și independenți), din cei 93 prezenți la ședință. 57 de deputați, toți din PAS, au votat împotrivă, iar alți 6 s-au abținut de la vot, dintre ei – 4 din PAS.

Nu a trecut de votul Parlamentului nici inițiativa deputatei Marina Tauber, care a cerut audierea ministrei Justiției în legătură cu scandalul iscat în jurul lui Herman von Hebel.

„Ministrul Justiției și-a asumat această reformă, care a eșuat lamentabil. Această comisie de selectare politică a PAS nu mai are nicio credibilitate nici la nivel național, nici internaționali. Se impune demisia in corpore a acestor reformatori corupți”, a declarat Tauber, ajunsă în Parlament pe listele ex-Partidului „Șor”, declarat neconstituțional, susținută și în prezent de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda Bancară”.

Propunerea lui Tauber a fost susținută de 28 deputați (BCS și independenți). 57 de deputați PAS au votat contra, iar 7 s-au abținut de vot, dintre ei 4 de la PAS, 2 de la BCS și unul independent.

***

Amintim că portalul anticorupție.md scria pe 25 martie că Herman von Hebel ar fi fost implicat, în 2018, într-un scandal la Curtea Internațională Penală de la Haga, unde a activat în calitate de grefier timp de cinci ani, din 2013. Potrivit sursei citate, care face trimitere la presa din Olanda, von Hebel ar fi fost acuzat că ar fi realizat o reformă care ar fi adus prejudicii financiare considerabile Curții, de cel puțin 760 de mii de euro. Detalii – AICI. Comisia Pre-Vetting a venit cu o reacție oficială, pe 27 martie, în care a calificat acuzațiile drept „nefondate”. De asemenea, Comisia a anunțat că Herman von Hebel va rămâne la șefia Comisiei Pre-Vetting „până la finalizarea completă a activităților acesteia, în lunile următoare”. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„Codul Parlamentului abordează traseismul politic. Asta-i deranjează”. Grosu, despre sesizările opoziției

Opoziției nu îi place că proiectul noului Cod al Parlamentului privind organizarea și funcționarea abordează foarte serios problema traseismului politic. Declarația a fost făcută pe 9 aprilie de președintele Parlamentului și liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, în reacție la adresarea comună a liderilor fracțiunilor de opoziție către Consiliul Europei, Comisia de la Veneția și Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, în contextul propunerii PAS de a modifica Codul Parlamentului. Grosu a respins declarația opoziției că, prin modificări, se încearcă limitarea dreptului opoziției la exprimare.

Grosu a spus că a văzut adresarea comună a opoziției. „Am citit. (…) N-am văzut niciun argument concret ce nu le place sau ce nu-i aranjează. (…) Au fost discuții suficiente înainte de a fi înregistrat proiectul codului. Am decis să-l înregistrăm. L-am înregistrat. Îl vom traduce în engleză. Îl vom expedia Comisiei de la Veneția și vom purcede la procedura parlamentară. Ceea ce nu le place lor, intuim noi, dar nu pun mâna în foc: codul abordează foarte serios problema traseismului politic. Iată asta, cred eu, uitându-mă la traseele politice pe care mulți din ei le-au avut în viața lor politică, asta-i deranjează”, a spus președintele Parlamentului, în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Solicitat să comenteze declarația opoziției că, prin modificări, se încearcă limitarea dreptului lor la exprimare, Grosu a spus: „Nu, domnule, dacă nu se mai exprimă și ei… Ați văzut ședințe interminabile, discuții și așa mai departe. Eu le recomand să studieze practica parlamentelor țărilor membre ale Uniunii Europene. Eu chiar am rugat colegii să facă un studiu comparativ, a felului cum decurg dezbaterile, dezbaterea moțiunilor și așa mai departe. Chiar o să facem un studiu comparat și o să alegem modalitatea cea mai bună”.

***

Amintim că, pe 7 aprilie, deputatul socialist Igor Dodon a anunțat că liderii fracțiunilor de opoziție din Parlamentul au transmis o adresare comună secretarului general al Consiliului Europei, președintelui Comisiei de la Veneția și șefului Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, în legătură cu inițierea, de către PAS, a unor modificări care reglementează statutul și conduita deputatului, precum și legislația privind organizarea și funcționarea Parlamentului Republicii Moldova. Dodon a spus că aceste inițiative „limitează drepturile deputaților și contravin Constituției și standardelor europene”.

Menționăm că proiectul noului Cod privind organizarea și funcționarea Parlamentului introduce o serie de modificări față de regulamentul actual, în vigoare din 1996. Una dintre noutăți vizează traseismul politic: documentul interzice schimbarea configurației politice a Parlamentului pe parcursul unei legislaturi și constituirea de fracțiuni ale partidelor care nu au intrat în Parlament prin scrutin electoral sau care au fost interzise ori declarate neconstituționale. De asemenea, proiectul propune examinarea în mod prioritar a proiectelor care transpun legislația europeană. Documentul a fost consultat public în perioada 23–27 martie cu fracțiunile parlamentare și cu societatea civilă. După înregistrare, urmează consultări publice suplimentare, separate pe capitole. Se examinează și posibilitatea comasării, în a doua lectură, cu proiectul privind statutul, conduita și etica deputatului.

Totodată, proiectul de regulament al Parlamentului introduce o serie de modificări privind comportamentul deputaților și sancțiunile aplicabile acestora. Una dintre principalele noutăți este crearea unei Comisii de etică, care va examina comportamentele „degradante” ale deputaților și va aplica sancțiuni în funcție de gravitatea situației. Proiectul prevede și măsuri mai stricte pentru menținerea ordinii în timpul ședințelor: președintele ședinței poate întrerupe transmisia în direct sau chiar suspenda ședința dacă un deputat folosește un limbaj calomnios, rasist sau xenofob ori perturbă dezbaterile. De asemenea, deputații pot fi excluși din delegațiile parlamentare internaționale. Documentul reglementează și condițiile în care mandatul unui deputat poate fi ridicat forțat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: