пресс-служба Вадима Красносельского

Substanța petrolieră din Nistru a ajuns în Transnistria. Specialiști de pe malul drept și din România vor instala bariere

Produsele petroliere din râul Nistru au ajuns pe teritoriul regiunii transnistrene, fiind depistate în satul Hrușca și în zona Hidrocentralei Dubăsari. Specialiști de pe malul drept al Nistrului și din România vor instala bariere în preajma barajului pentru a preveni răspândirea substanțelor poluante. Informațiile au fost raportate astăzi, 16 martie, într-un comunicat al serviciului de presă al liderului de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski, după o ședință la Tiraspol privind situația ecologică.

Potrivit sursei citate, pe 11 martie, în satul Hrușca, raionul Camenca, a fost amplasat un post de observație pentru râul Nistru, iar monitorizarea se desfășoară „non-stop”. Pe 14 martie, responsabilii aflați la post au observat în apă o dâră de petrol cu o lungime de „câteva sute de metri”, iar în aceiași zi, substanța petrolieră a fost depistată inclusiv în zona unuia dintre agregatele Hidrocentralei Dubăsari.

Prezent la ședință, pretinsul vicepremier Vitalii Neagu a declarat că în aval de hidrocentrală, în prezent, nu se observă produse petroliere. Pe lacul de acumulare se menține gheața, iar creșterea cantității de produse petroliere ar putea fi așteptată după topirea acesteia – aproximativ în următoarele una-două zile.

Potrivit specialiștilor de la hidrocentrală, produsele petroliere nu ar trebui să treacă mai departe de baraj.

Specialiști de pe malul drept al Nistrului și din România au fost admiși în zona Hidrocentralei Dubăsari, unde vor ajuta la instalarea barierelor în zona barajului de la Dubăsari.

Amintim că, pe 10 martie, pete uleioase au fost observate pe râul Nistru, în amonte de localitatea Naslavcea.

În prezent, unda de poluare continuă să se deplaseze pe cursul râului. Autoritățile naționale, alături de echipe din România, continuă să lucreze pentru a elimina substanța petrolieră, fiind instalate baraje de protecție în mai multe locații.

Iar Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele: Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă.

Activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026.

Sursa poluării

Poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina, pe 7 martie. Autoritățile de la Kiev au anunțat pe 12 martie că combustibil de rachetă s-a scurs în apele râului în zona Centralei Hidroelectrice Nistrene, răspândindu-se în aval până pe teritoriul Republicii Moldova. Ucraina a informat oficial Chișinăul despre cazul de poluare transfrontalieră, iar pe 12 martie a avut loc o ședință extraordinară a Comisiei Nistrene pentru sincronizarea acțiunilor celor două țări.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Dodon

Dodon cere Curții Constituționale să verifice dacă foștii președinți pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție

Igor Dodon contestă la Curtea Constituțională norma în baza căreia dosarele penale ale foștilor șefi de stat pot fi examinate în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Fostul președinte, al cărui dosar „Sacoșa neagră” este examinat în primă instanță chiar de CSJ, susține că după încheierea mandatului un șef de stat ar trebui să fie judecat de instanțele de drept comun, scrie IPN.

Sesizarea depusă de deputatul socialist vizează articolul 39 punctul 2 din Codul de procedură penală, care prevede că CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova.

Dodon susține că această normă este aplicată prin analogie și foștilor șefi de stat, deși, în opinia sa, legea nu face o distincție clară între infracțiunile comise de un președinte în timpul mandatului, faptele de drept comun și situația unei persoane al cărei mandat prezidențial s-a încheiat.

Potrivit fostului șef de stat, după încetarea mandatului, în cazul în care nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, de instanțele de drept comun.

Deputatul socialist susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

Potrivit sursei citate, în sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Sesizarea vine în timp ce Igor Dodon este judecat chiar de Curtea Supremă de Justiție în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Fostul șef de stat este acuzat de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul ar fi motivat politic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: