Наталья Титова

„Sunt căutate soluții optime”. APP anunță că prețurile la călătoriile cu trenul ar putea crește

Prețul la biletele de călătorie cu trenul ar putea crește în Republica Moldova. Într-un comunicat de presă publicat pe 17 mai, Agenția Proprietății Publice (APP) a argumentat că, din cauza pandemiei de coronavirus, veniturile întreprinderii Calea Ferată a Moldovei (CFM) au scăzut dramatic. În prezent, sunt căutate soluții pentru ca întreprinderea să scape de datoriile acumulate, anticipându-se inclusiv posibilitatea de majorare a tarifelor pentru călătorii.

APP susține că lipsa transporturilor internaționale a influențat negativ asupra veniturilor din traficul de călători, în 2020 fiind de 23,9 mln. lei față de 157,1 mil. lei obținute în anul 2019. Din activitatea de transport de călători, anul trecut,  CFM a suportat pierderi în sumă de 114,5 mil. lei.

„Actualmente, se întreprind acțiuni de diminuare a cheltuielilor și identificare a surselor alternative de venit în scopul stingerii datoriilor acumulate. Anticipând posibilitatea de majorare a tarifelor pentru călătorii, se pune accent pe înăsprirea controlului achitării serviciilor respective și sunt căutate soluții optime pentru subvenționarea transportului de călători”, se arată în comunicatul APP.

***

Unii angajați CFM nu și-au mai primit salariile de 6 luni. Pe 10 mai, peste 200 de angajați au anunțat grevă. Cursele Ungheni – Bălți și Bălți – Ocnița au fost sistate timp de o zi. Cifra datoriilor întreprinderii, enunțată inclusiv în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Securitate, e de 837 de milioane de lei, dintre care 164 de milioane sunt restanțele la salarii.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Shutterstock

Compensații, asistență medicală și psihologică: Promo-LEX cere modificarea proiectului privind reabilitarea victimelor infracțiunilor

Proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor trebuie modificat înainte de examinarea în lectura a doua în Parlament, pentru ca persoanele persecutate din regiunea transnistreană să poată beneficia efectiv de sprijinul prevăzut de stat. Despre acest lucru scrie avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, într-un articol publicat pe 29 septembrie. Aceasta a atras atenția asupra mai multor prevederi care ar putea limita accesul victimelor la compensații și servicii.

Una dintre problemele semnalate se referă la compensațiile financiare. Proiectul prevede necesitatea unui act definitiv de constatare a infracțiunii, însă nu stabilește clar ce se întâmplă atunci când autorul este cunoscut, dar nu poate fi tras la răspundere de autoritățile constituționale, iar dosarul penal este suspendat.

„Fără o clarificare, există riscul ca blocajul existent sub Legea nr. 137/2016 să se mențină”, a spus Hriplivîi.

Avocata a atras atenția și asupra asistenței medicale. Proiectul garantează gratuit doar asistența medicală urgentă. Astfel, victimele care au nevoie de tratament sau recuperare pe termen lung și care nu sunt asigurate ar putea întâmpina în continuare dificultăți în accesarea serviciilor medicale necesare.

O altă problemă vizează durata asistenței psihologice, care ar urma să fie oferită din bugetul de stat pentru cel mult trei luni. Promo-LEX consideră că această perioadă poate fi prea scurtă pentru persoanele care au trecut prin abuzuri grave, inclusiv tortură. Procuratura Generală a propus ca, pentru anumite categorii de victime, perioada să poată ajunge la șase luni și să fie prelungită la recomandarea psihologului.

Hriplivîi consideră problematică și prevederea potrivit căreia victima poate pierde dreptul la compensație dacă refuză intenționat să contribuie la anchetă. În cazul victimelor din regiunea transnistreană, acestea s-ar putea teme de represalii împotriva rudelor care locuiesc în stânga Nistrului.

„Un asemenea comportament nu ar trebui tratat automat ca un refuz nejustificat”, a subliniat avocata. Promo-LEX a propus ca legea să țină cont de situațiile în care victima se teme de represalii.

O altă îngrijorare vizează finanțarea serviciilor de suport. Proiectul prevede că autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile în limitele resurselor bugetare disponibile. Potrivit avocatei, acest lucru ar putea duce la situații în care lipsa resurselor financiare să constituie un motiv pentru neacordarea unor servicii precum asistența psihologică sau adăpostul.

Avocata a mai spus că este nevoie de un mecanism clar prin care victimele să fie preluate și direcționate către instituțiile de care au nevoie. În opinia sa, trebuie stabilit clar cine preia cazul, cine evaluează nevoile victimei și cine asigură accesul acesteia la asistență juridică, medicală sau socială.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor pe 24 septembrie. Documentul introduce pentru prima dată în legislație noțiunea de „victimă persecutată”, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate de structurile ilegale din regiunea transnistreană. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern pe 22 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: