Tudor Mardei | NewsMaker

„Noi suntem gata”. Maia Sandu, despre condițiile în care Chișinăul poate oferi și ajutor financiar pe malul stâng

Șefa statului Maia Sandu a declarat că autoritățile sunt gata să ofere și asistență financiară pe malul stâng al Nistrului. „Dar asta se poate întâmpla atunci când armata rusă se retrage și atunci când misiunea de pacificatori este înlocuită cu o misiune civilă, sub egida ONU sau UE”, a adăugat șefa statului, menționând că această asistență „substanțială” poate fi oferită cu sprijinul partenerilor de dezvoltare. În continuare, președinta a spus că autoritățile de la Chișinău sunt dispuse să acorde ajutoare sub formă de „asistență medicală, medicamente, orice lucruri de care au nevoie oamenii” din regiune. 

„Noi suntem gata, cu sprijinul donatorilor – e foarte important de menționat aici, să oferim și asistență financiară pe malul stâng dar asta se poate întâmpla atunci când armata rusă se retrage de pe malul stâng și atunci când misiunea de pacificatori este înlocuită cu o misiune civilă, sub egida ONU sau UE. Astea sunt condițiile principale prin care noi putem să venim și să oferim un ajutor substanțial. Repet acest ajutor trebuie să vină de la partenerii noștri de dezvoltare, pentru că noi tot suntem într-o situație financiară complicată”, a comunicat Maia Sandu în timpul podcastului lansat pe 19 ianuarie. „Noi repetăm oferta pe care am făcut-o, inclusiv și pe ajutoarele pe care le vom oferi sub formă de generatoare, sub formă de asistență medicală, medicamente, orice lucruri de care au nevoie în această perioadă oamenii”, a mai spus președinta.

Amintim, pe 17 ianuarie, vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian a declarat că autoritățile de la Chișinău au o singură solicitare către Tiraspol. „Lăsați-ne să vă ajutăm”, a comunicat oficialul. „Suntem gata să oferim alimente, medicamente, combustibil, generatoare, să primim bolnavi gravi în instituțiile noastre medicale, să deservim cu ambulanțele noastre raioanele din stânga Nistrului”, a adăugat el. Serebrian a cerut Tiraspolului să accepte și ajutorul Ucrainei sub formă de cărbune. Detalii AICI.

În aceeași zi, Oleg Serebrian a fost întrebat dacă regiunea transnistreană ar putea să beneficieze de un sprijin extern. „Sigur că da”, a comunicat oficialul, adăugând că suportul umanitar pe care Chișinăul îl poate oferi regiunii vine în mare parte din exterior. „Volumul pe care noi îl putem oferi nemijlocit din Republica Moldova este mai restrâns. Deci ar trebui să ajungă acolo frumos scris „din partea NATO”, „din partea Uniunii Europene”, „din partea Statelor Unite”, „din partea Guvernului Republicii Moldova””, a continuat oficialul moldovean. Detalii AICI.

***

Pe 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazului rusesc prin sistemul său de transport de gaze. S-a întâmplat odată cu expirarea contractului de tranzit, care nu a fost prelungit din cauza invaziei Federației Ruse.

Înainte de aceasta, pe 28 decembrie 2024, concernul rusesc Gazprom a expediat către Moldovagaz – companie fiică pe care o controlează – o notificare în care a informat că nu va mai livra gaze naturale în Republica Moldova, care erau direcționate în regiunea transnistreană. Chișinăul a purtat discuții cu conducerea companiei despre continuarea furnizării gazului pe ruta transbalcanică, însă aceasta a refuzat. Într-un final, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a oprit livrările destinate regiunii transnistrene din 1 ianuarie 2025, invocând neachitarea unei pretinse datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.

După oprirea livrărilor de gaz, consumatorii casnici din stânga Nistrului au început să se încălzească cu echipamente electrice. Începând cu 3 ianuarie pe malul stâng al Nistrului au loc întreruperi de energie electrică, în contextul în care locutorii din stânga Nistrului consumă mai mult curent electric decât produce sistemul energetic. Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că astfel se pot evita avariile și deconectările îndelungate.

Recent, liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski a efectuat o vizită la Moscova. Informația, apărută inițial pe rețelele de socializare, a fost confirmată de președinta Maia Sandu pe 14 ianuarie, care a declarat că știe despre această vizită și că autoritățile încurajează soluționarea problemei din regiune, astfel încât locuitorii să aibă cât mai curând căldură, curent electric și apă. Detalii AICI. Potrivit surselor IPN, Krasnoselski a călătorit la Moscova pe cale aeriană, via Istanabul, de pe Aeroportul Internațional Chișinău în dimineața zilei de 10 ianuarie, în jurul orei 08:00. A revenit în Republica Moldova pe 14 ianuarie.

Tot pe 15 ianuarie, Krasnoselski a organizat o conferință de presă, la Tiraspol, consacrată vizitei sale la Moscova. Potrivit acestuia, principalul rezultat al vizitei este că gazele rusești vor ajunge în Transnistria. Totuși, Krasnoselski nu a precizat cum va fi livrat gazul în regiune. El a subliniat că gazele rusești vor fi suficiente pentru populația și întreprinderile din Transnistria. Detalii AICI.

Pe 16 ianuarie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitrii Peskov a spus că autoritățile de la Moscova sunt pregătite să ajute regiunea transnistreană în privința alimentării cu gaz, însă Chișinăul trebuie să asigure livrarea resursei energetice în stânga Nistrului și încheierea contractelor. Detalii AICI.

Tot pe 16 ianuarie, premierul Dorin Recean a declarat că a vorbit cu liderul de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski, după ce acesta a revenit de la Moscova. Potrivit lui Recean, Krasnoselski s-a întors de la Moscova „cu impresia că Moscova a hotărât problema și a oferit o soluție reală pentru gaz, or Moscova nu i-a oferit o soluție pe gaze naturale”. Detalii AICI.

***

Pe 15 ianuarie, coproprietarul Natural Gaz, Arcadie Vicol, a anunțat că firma sa a încheiat un contract-cadru cu „Tiraspoltransgaz” pentru livrarea gazului în regiunea transnistreană. Acesta susținea că este vorba despre gaz european, nu din Rusia. Ulterior, presa rusă a scris pe surse că autoritățile de la Moscova iau considerare achiziționarea de gaze pentru stânga Nistrului de pe piețele spot europene, prin intermediul companiei Natural Gaz. În cadrul unei emisiuni televizate din 16 ianuarie, prim-ministrul Dorin Recean a sugerat că, de fapt, respectivul contract-cadru ar face parte dintr-o operațiune rusească de destabilizare a Republicii Moldova. Atât premierul, cât și vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian, au calificat drept „schemă” intenția Natural Gaz de a furniza gaz către „Tiraspoltransgaz”.

Contractul-cadru încheiat de Natural Gaz și „Tiraspoltransgaz” a atras atenția Serviciului de Informații și Securitate, care l-a audiat pe Arcadie Vicol. Omul de afaceri a declarat că nu i-au fost înaintate învinuiri – contrar informațiilor din presa națională despre presupuse acuzații de „trădare de patrie”.

Pe 17 ianuarie, Vadim Krasnoselski a publicat o adresare către Maia Sandu, în care susținea că oficiali de la Chișinău s-ar împotrivi livrărilor de gaze naturale pe malul stâng al Nistrului, după ce compania Natural Gaz a încheiat un contract-cadru în acest sens cu „Tiraspoltransgaz”. Acesta i-a solicitat șefei statului să permită ca resursa energetică să fie livrată în regiunea transnistreană. În reacție, purtătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov, a declarat că afirmațiile lui Krasnoselski sunt o „distorsionare gravă a realității”, subliniind că singura companie abilitată să furnizeze gaz în regiunea transnistreană este Moldovagaz. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Liderul LOC, acuzat că ar fi promovat în Blocul „Împreună” partide apropiate de Plahotniuc și Șor: „regretabil”

Plecarea Ligii Orașelor și Comunelor (LOC) din Blocul politic „Împreună” a generat un val de acuzații și replici între liderii politici implicați. Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, susține că retragerea formațiunii conduse de Alexandru Bujorean ar fi fost provocată de refuzul celorlalte partide de a accepta în alianță formațiuni și persoane asociate cu fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

„Aceste atacuri au fost regizate și executate prin intermediul lui Alexandru Bujorean, co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor, care a pledat cu mare insistență să acceptăm în cadrul Blocului Împreună mai multe partide politice și persoane afiliate în trecut regimului Plahotniuc, grupului criminal organizat Ilan Șor și sateliților acestora”, a scris Gligor într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit acestuia, motivul real al plecării Ligii Orașelor și Comunelor ar fi insistențele repetate ale lui Bujorean privind acceptarea unor partide în alianță.

„La ultima ședință a Consiliului de coordonare a Blocului Împreună, Bujoreanu a insistat repetat asupra extinderii Blocului prin accederea PSDE, PNM și CUB. Vă aduc aminte că Comisia Electorală Centrală a depistat în listele de subscripție depuse de CUB în alegerile prezidențiale, liste identice cu cele depuse de Victoria Furtună. Concluziile le faceți Dvs, nemaivorbind de faptul că CUB a sabotat Blocul Împreună în alegerile prezidențiale. Propunerea lui Bujorean a fost refuzată unanim de Partidul Schimbării, PPDA și Partidul Verde Ecologist și acesta este motivul adevărat al plecării Ligii Orașelor și Comunelor din Blocul Împreună”, a mai menționat Gligor.

În același timp, Ștefan Gligor a respins declarațiile legate de o posibilă apropiere între Blocul „Împreună” și PAS.

„Cât privește pretinsele alegații despre PAS, deși Blocul Împreună înțelege necesitatea unui proces de coalizare a forțelor proeuropene veritabile, la moment nu există nicio înțelegere, acord sau decizie în acest sens, în primul rând pentru că PAS nu are deschiderea necesară pentru a crea un front pro-european larg”, a mai subliniat Gligor.

În sprijinul acestei poziții a venit și Dinu Plîngău, liderul Platformei „DA”, care susține că plecarea LOC nu ar trebui privită ca un semn de slăbiciune, ci ca o „curățenie generală înainte de alegeri”.

„O ispită de moment a distrus mulți oameni destoinici în țara noastră. Plecarea câtorva oameni din Blocul Împreună nu trebuie tratată ca o slăbiciune, ci ca o curățenie generală înainte de alegeri”, a declarat Plîngău.

El a criticat presupusele schimbări de poziție ale LOC-ului, făcând referire la alegerile prezidențiale, când aceștia ar fi susținut-o pe Maia Sandu din primul tur, iar acum s-ar prezinta ca adversari ai PAS.

„Este ciudată poziția neașteptată a unor foști colegi, care la alegerile prezidențiale nu au susținut candidatul Blocului Împreună, Octavian Țîcu, dar chiar din primul tur al scrutinului au susținut candidatura doamnei Sandu – pentru ca azi să se prezinte drept cei mai mari dușmani ai PAS-ului și ai Maiei Sandu. Înțeleg această metamorfoză, cred că toată lumea o înțelege, dar ispitele de moment nu aduc beneficii nimănui”, a punctat liderul Platformei „DA”.

Plîngău a mai adăugat că Alexandru Bujorean ar fi fost implicat în toate discuțiile cu partidele interesate să adere la Blocul „Împreună”, inclusiv cu PAS și alte formațiuni.

„Domnul Bujorean a participat la absolut toate discuțiile, atât cu PAS, cât și cu alte forțe politice care erau sau sunt în proces de aderare la Blocul Împreună. I-am spus-o lui Munteanu, i-o spun și lui Bujorean: pleacă CUB, vin Verzii. Pleacă LOC, vin alții. Pentru că Bujorean știe câte partide au bătut la ușa noastră”, a afirmat Plîngău.

În replică, Alexandru Bujorean respinge acuzațiile lansate de Gligor și Plîngău și acuză o tactică „regretabilă” a foștilor parteneri din Bloc.

„Eu regret astfel de mesaje, pentru că dacă acum se vine cu astfel de atacuri, înseamnă că un an și mai mult de la constituirea acestui bloc nu venea iz de la Plahotniuc, de la Șor, iar acum, în momentul în care noi nu mai suntem parteneri de bloc, se recurge la astfel de tactici. Din păcate, asta e înțelegerea unor colegi de a face politică. Nu o să reacționăm cu atacuri. Avem respect față de cele trei partide rămase în Blocul Împreună. Știu cui sunt convenabile astfel de mesaje – cu siguranță partidului de guvernământ”, a declarat Bujorean în cadrul podcastului Gonța Media.

Cu o reacție la declarațiile lui Gligor a venit și președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur. Într-o postare pe Facebook acesta a comentat asociarea partidului său de către Gligor cu fugarii Plahotniuc și Șor.

„Într-adevăr, PNM a fost invitat să facă parte din Blocul Împreună, invitația venind din partea dlui Bujorean și dl Plîngău, doi băieți din aceeași generație cu mine, pe care îi respect. Sincer să fiu, am fost aproape să accept propunerea, până când am avut o discuție separată cu Ștefan Gligor. Domnul Gligor mi-a comunicat direct că nu sunt binevenit în Blocul Împreună din cauza politicii naționaliste pe care o duc împreună cu PNM. Ștefan mi-a spus că trebuie să încetăm să promovăm așa de insistent limba română, că sunt minorități etnice pro-europene care nu înghit românismul, să nu mai cerem închiderea robinetului pentru transnistria și găgăuzia, să o luăm mai ușor cu unirea. Am rămas perplex să aud una ca asta, mai ales că dl Gligor provine din nordul Bucovinei, ocupată de ruși și deznaționalizată de ucraineni.

În fine, după astfel de reproșuri antiromânești, am întrerupt orice discuție privind aderarea la acest bloc. Eu și colegii mei am venit în politică anume pentru promovarea valorilor naționale românești și a unirii cu România. Altceva nu ne interesează.

***

Pe 7 iulie, Partidul „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și-a anunțat retragerea din Blocul politic „Împreună”, precizând că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Reprezentanții LOC au declarat că blocul politic din care făceau parte și-a pierdut direcția inițială și a fost transformat într-un „instrument politic izolat”, în care dialogul și deschiderea au fost înlocuite cu „tergiversare, etichetări și jocuri de culise”.

Aceștia au acuzat PAS că ar ademeni oameni din bloc pe listele lor electorale. În cadrul podcastului Gonța Media, Alexandru Bujorean a declarat că PAS ar fi propus blocului Împreună trei mandate de deputat pentru cele patru partide din bloc. 

Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare a declarat pentru NM că PAS „este în discuții cu partidele proeuropene”.

„Ne dorim o listă cât mai reprezentativă și unitatea forțelor europene. Le mulțumim celor care se alătură acestui efort de menținere a Moldovei pe calea cea dreaptă în alegerile din toamnă”, a declarat Adriana Vlas, reprezentanta PAS.

Blocul „Împreună”, o alianță politică pro-europeană, a fost înființat în aprilie 2024. Inițial, acesta a fost format din Partidul Schimbării, Liga Orașelor și Comunelor, Platforma pentru Demnitate și Avedăr și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). În august 2024, CUB a părăsit blocul politic. În schimb, pe 1 martie, la bloc a aderat Partidul Verde Ecologist.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: