Logos Press

„Țara merită mai multă responsabilitate”. Vasile Tofan explică de ce a refuzat funcția de premier

Antreprenorul Vasile Tofan, care a refuzat propunerea PAS de a fi premier, a spus că Alexandru Munteanu are „înțelepciunea de viață pentru a fi un prim-ministru remarcabil”, dar și „confortul financiar deplin pentru a se putea focusa pe construirea unei economii competitive”. Despre propria sa candidatură, Tofan a afirmat că ar fi fost un privilegiu să fie premier. „O spun sincer însă – nu aș încredința viitorul Moldovei unui lider gata să lase baltă 22 de companii și o echipă de peste 51.000 de oameni, plecând peste noapte, fără un minim de tranziție”, a adăugat Tofan.

„Nu sunt omul declarațiilor siropoase, dar ar fi fost un enorm privilegiu să-mi servesc țara în serviciul public. O spun sincer însă – nu aș încredința viitorul Moldovei unui lider gata să lase baltă 22 de companii și o echipă de peste 51.000 de oameni, plecând peste noapte, fără un minim de tranziție, de la munca de 15 ani. Țara noastră merită mai multă responsabilitate”, a scris Tofan pe Facebook. El a mai spus că va încerca să „pună umărul”, din poziția sa în societatea civilă, „pentru a mișca lucrurile înainte” în contextul procesului de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Despre Alexandru Munteanu, propunerea PAS pentru funcţia de premier, Tofan a spus că acesta „are experiența profesională, integritatea, energia, dar și înțelepciunea de viață pentru a fi un prim-ministru remarcabil”: „Nu are de demonstrat nimănui nimic, nu trebuie să se gândească la următorul pas în carieră, are confortul financiar deplin pentru a se putea focusa pe prioritatea #1 – cum construim o economie competitivă. (…) Am încrederea că va avea curajul să spună lucrurilor pe nume și să atace frontal marile provocări: demografie, forță de muncă, acces la capital, reglementare, reformă administrativă, educație, energie, stres climatic – lista e lungă”.

Vasile Tofan a vorbit și despre activitatea lui Alexandru Munteanu în domeniul afacerilor.

„Deși suntem din generații diferite – ne-au despărțit trei ani la Horizon Capital – și nu am lucrat niciodată împreună, am avut onoarea să continui lucruri importante pornite de domnul Munteanu. În 1995, WNISEF, un fond al guvernului american, astăzi UMAEF, a creat de la zero, pe ruinele fostei uzine Agromasina, una dintre cele mai moderne fabrici de sticlă din Europa Centrală și de Est – Glass Container Company. Alexandru a fost campionul acelui proiect, de la începuturi până în 2008, reușind să depășească o succesiune de crize: cea rusească din 1998, embargoul din 2006, implozia financiară din 2008. În 2012, am preluat ștafeta și, în pofida altor crize, am reușit să aducem GCC la performanță record, alături de o echipă extraordinară, atrăgând atenția unui investitor strategic – Vetropack – în 2020”, a spus Tofan.

***

Dorin Recean a anunțat, pe 13 octombrie, că renunță la funcția de prim-ministru și la cea de deputat pentru a reveni în afaceri. Atunci, Igor Grosu a declarat că PAS – partidul pe care îl conduce și care a obținut majoritatea în urma alegerilor parlamentare din 28 septembrie – are deja un candidat pentru funcția de prim-ministru, dar a refuzat să dezvăluie numele. Pe 14 octombrie, Grosu a anunțat că propunerea formațiunii pentru premier este omul de afaceri Alexandru Munteanu. PAS urmează să înainteze candidatura președintei Maia Sandu după validarea scrutinului de către Curtea Constituțională și convocarea primei ședințe a noului Parlament.

Șeful Cabinetului prezidențial, Adrian Băluțel, a declarat că antreprenorul Vasile Tofan s-a aflat printre candidații luați în considerare de PAS pentru funcția de prim-ministru, însă acesta a refuzat oferta. „Ne-a informat că nu este disponibil din considerente de angajamente profesionale pe care le are”, a comunicat Băluțel pe 13 octombrie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BNM
Игорь Чекан, NewsMaker

BNM răspunde criticilor privind salariile și achizițiile: „O campanie de discreditare”

Banca Națională a Moldovei (BNM) a venit marți, 28 iulie, cu o reacție la dezbaterile și criticile apărute în spațiul public cu privire la nivelul salariilor angajaților și unele cheltuieli administrative ale instituției. BNM susține că informațiile difuzate în ultima perioadă sunt prezentate „selectiv” și „în afara contextului”, iar unele materiale ar face parte dintr-o campanie de discreditare a băncii centrale.

Banca Națională a Moldovei înțelege preocupările societății în contextul dezbaterilor din spațiul public privind nivelul remunerațiilor în instituțiile publice. Întrebările despre modul în care o instituție își gestionează resursele sunt legitime și necesită răspunsuri clare prezentate în contextul lor complet. În același timp, BNM constată că, în ultima perioadă, aceste preocupări legitime sunt exploatate printr-o succesiune de materiale în care activitatea instituției este prezentată selectiv, tendențios și în afara contextului. Prin caracterul repetitiv și modul similar de promovare, aceste apariții depășesc cadrul unei dezbateri firești și capătă forma unei campanii de discreditare și de subminare a încrederii publice în Banca Națională”, a transmis BNM într-un comunicat.

BNM precizează că banca centrală are un statut autonom și independent, iar salariile angajaților trebuie să fie competitive pentru a atrage specialiști în domenii precum supravegherea bancară, stabilitatea financiară, securitatea cibernetică, combaterea spălării banilor sau administrarea riscurilor.

Potrivit instituției, actualul sistem de salarizare a fost introdus în anul 2018, după o analiză realizată cu sprijinul companiei internaționale de resurse umane Korn Ferry, contractată în urma unei licitații publice. Sistemul a fost aprobat atunci de Consiliul de supraveghere al BNM.

În mod similar, în ultima perioadă, sunt răspândite și informații false cu privire la unele achiziții administrative ale instituției. Acestea sunt prezentate izolat de destinația și necesitatea lor instituțională, în mod special fiind exagerate cantitatea de bunuri și prețurile acestora, cu scopul de a dezinforma și de a instiga publicul împotriva instituțiilor statului”, a adăugat BNM.

Instituția afirmă că bunurile cumpărate au o destinație exclusiv instituțională și că informațiile despre procedurile de achiziție — inclusiv planurile, valorile estimate și rezultatele licitațiilor — sunt publice. „Tocmai faptul că aceste informații sunt preluate de pe platformele publice arată că toate procedurile se desfășoară transparent”, a subliniat BNM.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: