Clădirile deja construite din Republica Moldova vor fi verificate, începând cu 2026, la rezistența la cutremure, prin inspecții vizuale. Autoritățile își propun să colecteze date despre fondul construit și să identifice imobilele care necesită, cu prioritate, intervenții de consolidare seismică. NewsMaker explică ce presupune evaluarea vizuală a rezistenței seismice, ce informații vor fi colectate și de ce autoritățile au decis să inițieze acest proces tocmai acum.
Pregătirile pentru evaluarea clădirilor deja construite din perspectiva rezistenței seismice au început în ianuarie 2025, când Ministerul Infrastructurii a inițiat elaborarea metodologiei de evaluare vizuală operativă. Documentul a fost aprobat de Guvern în ședința din 5 iunie, iar pe 3 iulie a fost publicat în „Monitorul Oficial”. Metodologia va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2026, moment din care autoritățile vor începe elaborarea hărții riscului seismic. Potrivit secretarului de stat Veaceslav Șipitca, în prima etapă este planificată realizarea microzonării seismice a municipiului Chișinău, iar implementarea completă a proiectului este estimată să dureze între doi și doi ani și jumătate.
În nota explicativă a documentului se precizează că, până în prezent, în Republica Moldova nu a existat un cadru normativ care să stabilească modul de evaluare a stării clădirilor și de determinare a riscului seismic. Odată cu lansarea noului mecanism, autoritățile intenționează să elaboreze reguli clare privind reconstrucția seismică, precum și proceduri pentru realizarea investigațiilor tehnice necesare. Inițierea evaluărilor vizuale în această etapă a fost decisă pentru a evita repetarea unor erori comise anterior în România și pentru a realiza evaluarea clădirilor înainte de lansarea programelor de eficiență energetică și izolare termică. Astfel, autoritățile vor putea înțelege mai întâi starea reală a fondului construit și abia după aceea – să fie planifice lucrările necesare.
Responsabil de efectuarea evaluării vizuale a clădirilor va fi Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică. Autorii proiectului precizează că este vorba despre o formă simplificată de evaluare seismică, care nu presupune o analiză inginerească detaliată și nu reprezintă un studiu seismic complet.
Hărți de risc
Potrivit documentului, inițial se preconizează evaluarea pericolului seismic la nivel național și elaborarea hărților de risc. Ulterior, vor începe efectuarea inspecțiilor vizuale ale clădirilor, iar în anumite cazuri va fi dispusă expertiza tehnică, pentru a stabili dacă este necesară reconstrucția seismică. Pentru clasificarea primară va fi utilizată anume evaluarea vizuală operativă.
Astfel de evaluări vor fi efectuate de inspectori – specialiști cu studii superioare sau postsecundare profesional-tehnice în domeniul construcțiilor civile, sistemelor inginerești, arhitecturii sau planificării urbane. Aceștia vor activa sub coordonarea unor ingineri atestați. Înainte de începerea lucrărilor, inspectorii urmează să fie instruiți în metodologia evaluării vizuale operative – instruirea va fi realizată de un inginer atestat sau de centre de instruire acreditate.
Metodologia va fi aplicată clădirilor rezidențiale și publice, indiferent de forma de proprietate. Pe lângă blocurile de locuințe și casele individuale, în hartă vor fi incluse instituții medicale, clădiri administrative, magazine, obiective din domeniul educației, culturii, sportului și turismului, precum și clădiri ale gospodăriei comunale și ale sectorului energetic. Datele vor fi colectate nu doar în urma inspecțiilor, ci și prin intermediul autorităților administrației publice centrale și locale și al proprietarilor. În cazul în care o clădire dispune deja de o expertiză tehnică privind rezistența seismică, aceasta va putea fi utilizată în locul rezultatelor evaluării vizuale operative.Ce vor verifica inspectorii în timpul evaluării
În cadrul evaluării vizuale, inspectorii vor înregistra destinația clădirii, numărul estimativ de persoane care o utilizează, valoarea sa istorică, precum și rolul pe care l-ar putea avea în caz de catastrofă sau calamitate naturală. Toate informațiile vor fi introduse într-un formular special de evaluare vizuală operativă, completat fie în format digital, fie pe suport de hârtie. Pentru fiecare clădire vor fi indicate date precum numărul cadastral, suprafața construită, perioada de edificare, numărul de etaje, tipul constructiv și forma clădirii. De asemenea, vor fi anexate fotografii și vor fi consemnate eventualele deformări observate.
Într-o notă separată, inspectorul va oferi o descriere succintă a clădirii, inclusiv dacă aceasta a fost supusă unor modificări, precum extinderi realizate pe parcursul exploatării. Totodată, pentru fiecare imobil va fi stabilit unul dintre cele 11 tipuri constructive, descrise în detaliu în metodologie.
O parte dintre datele din șablonul raportului au fost deja grupate. Astfel, în formular sunt prevăzute perioade fixe de construcție – până în 1963, 1964 – 1969, 1970 – 1981, 1982 – 1990, 1991 – 1995, 1996 – 2020 și după 2021 – precum și categorii de înălțime: clădiri cu un etaj, cu 2 – 3 etaje, 4 – 5, 6 – 8, 9 – 12 și peste 12 etaje. Autorii proiectului au explicat că această catalogare a fost aleasă ținând cont de evoluția practicilor de construcție și de modificările standardelor tehnice naționale.
În timpul inspecției la fața locului, inspectorii vor acorda o atenție deosebită deformărilor structurale seismice – vor căuta fisuri, degradări ale zidăriei, avarii în zonele de intersecție a pereților, îndoiri ale armăturii, deplasări ale elementelor constructive, abateri ale structurii și alte defecte. Dacă deformarea depășește 5%, structura va fi considerată supusă unei deformări seismice sistematice. De asemenea, clădirile vor fi clasificate în funcție de gradul de afectare, pe cinci niveluri – de la I la V, unde clasa I corespunde celui mai ridicat nivel de afectare, iar clasa V celui mai scăzut.
Valoarea istorică și rolul în situații de urgență
În rapoarte vor fi evidențiate separat clădirile cu valoare istorică. În această categorie vor fi incluse monumentele de importanță națională și locală, clădirile cu valoare arhitecturală sau istorică, precum și obiectivele care nu au un statut individual de protecție, dar fac parte din ansambluri protejate ori sunt amplasate pe un teritoriu protejat sau într-o zonă de protecție a unui alt monument. Toate celelalte clădiri vor fi clasificate drept obișnuite – fără valoare istorică stabilită.
Metodologia prevede clasificarea clădirilor în funcție de utilizarea lor posibilă în caz de catastrofă sau calamitate naturală. Pentru fiecare obiectiv se va stabili dacă destinația sa obișnuită poate fi schimbată într-una de urgență – pentru coordonarea acțiunilor, acordarea asistenței medicale sau găzduirea serviciilor de intervenție. Din punct de vedere al găzduirii temporare, clădirile vor fi împărțite în trei categorii – fără posibilitatea de a adăposti persoane, cu capacitatea de a primi până la 100 de persoane, până la 1.000 și peste 1.000 de persoane. În această categorie pot fi incluse școli, spitale, policlinici, cămine, obiective sportive și culturale.
Autoritățile vor evalua și posibilele consecințe asupra siguranței publice în cazul unor avarii grave sau al prăbușirii clădirilor. Printre consecințele semnificative sunt enumerate riscul de afectare a clădirilor învecinate, pericolul pentru un număr mare de persoane aflate în spații publice, blocarea principalelor rute de evacuare în timpul sau imediat după cutremur, avarierea rețelelor inginerești și tehnice esențiale, riscul de explozii, scurgeri de substanțe periculoase, accidente hidrotehnice și alte evenimente, precum și întreruperea unor activități importante pentru viața socio-economică sau pentru mediul înconjurător.
De ce este necesară evaluarea clădirilor
Autorii documentului au explicat că, în timp, clădirile degradează sub influența factorilor de mediu, a uzurii naturale și a intervențiilor neautorizate, iar o sarcină suplimentară este creată și de cutremure, în urma cărora structurile ar fi putut suferi avarii. „Cutremurele din anii 1940, 1977, 1986 și 1990 au afectat structurile portante ale clădirilor și au provocat deformări care s-au acumulat de la un cutremur la altul. Acest lucru sporește riscul pierderii stabilității și rezistenței structurilor, în special în cazul unor cutremure puternice, capabile să ducă la prăbușiri parțiale și totale cu consecințe grave”, se menționează în nota explicativă.
În urma evaluărilor, clădirile vor fi clasificate în funcție de nivelul de vulnerabilitate seismică și de prioritatea investițiilor. Acest lucru va permite identificarea obiectivelor cele mai slabe din punct de vedere constructiv și stabilirea celor care necesită consolidare în regim prioritar, ținând cont de destinația clădirilor și de posibilele consecințe ale avariilor. Metodologia de evaluare vizuală operativă va permite obținerea rapidă a unei imagini de ansamblu asupra riscului seismic al fondului construit și va constitui baza pentru efectuarea ulterioară a expertizelor tehnice.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
