Logos Press

Vasile Tofan spune „pas” PAS-ului? Antreprenorul a refuzat propunerea privind funcția de prim-ministru (VIDEO)

Antreprenorul Vasile Tofan s-a aflat printre candidații luați în considerare de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru funcția de prim-ministru, însă a refuzat oferta. Precizarea a fost făcută de Adrian Băluțel, șef al Cabinetului prezidențial, care a candidat la funcția de deputat pe lista PAS, în cadrul ediției din 13 octombrie a emisiunii „Ora expertizei”.

Băluțel a spus că printre prioritățile următorului prim-ministru al Republicii Moldova se va număra îndeplinirea obiectivelor de pe agenda de integrare europeană, creșterea economică și asigurarea păcii și securității, inclusiv a securității energetice.

Totodată, el a confirmat că Vasile Tofan s-a regăsit printre persoanele care au fost luate în calcul de PAS pentru funcția de șef al Guvernului. „Domnul Tofan, de exemplu, a fost în rândul persoanelor care la etapa preliminară au fost considerate pentru funcţia de prim-ministru. Ne-a informat că nu este disponibil din considerente de angajamente profesionale pe care le are”, a declarat Andrian Băluțel.

Pe 13 octombrie, cu trei zile înainte ca Curtea Constituțională să confirme rezultatele alegerilor parlamentare din septembrie și să valideze mandatele deputaților aleși, Dorin Recean – care a candidat pe lista PAS – a anunțat că renunță la funcțiile de premier și deputat. Oficialul a precizat că pleacă din politică pentru a se dedica mediului de afaceri.

Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, formațiune care a obținut majoritate parlamentară în urma scrutinului, a declarat că PAS are deja un candidat pentru funcția de prim-ministru, care va fi înaintat șefei statului după validarea oficială a alegerilor. Grosu a evitat însă să ofere un nume.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: