пресс-служба лидера непризнанной ПМР

„Taxe abuzive” sau reguli egale? Ce impact vor avea noile impozite asupra Transnistriei ANALIZĂ

Chișinăul a anulat facilitățile fiscale pentru Transnistria și a anunțat că vrea să îmbunătățească viața locuitorilor din regiune prin intermediul Fondului de Convergență, în care vor fi direcționate taxele colectate din regiunea transnistreană. La Tiraspol, inițiativa a fost criticată. Autoritățile de facto acuză Chișinăul că încearcă să împovăreze malul stâng cu „taxe abuzive” și avertizeză asupra riscului prăbușirii economiei transnistrene. NewsMaker a analizat cum va influența introducerea noilor taxe economia și populația din Transnistria și dacă situația este într-adevăr atât de gravă.

Tiraspolul a fost lipsit de facilități

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat, la sfârșitul lunii aprilie, un proiect de lege care anulează facilitățile fiscale acordate malului stâng al Nistrului.

În Republica Moldova, importul de mărfuri este supus mai multor tipuri de taxe, inclusiv taxe vamale, TVA și accize. Până acum, antreprenorii din regiunea transnistreană nu achitau aceste taxe în bugetul de stat al Republicii Moldova. În 2024, autoritățile de la Chișinău au modificat Codul Vamal, obligând agenții economici din regiune să plătească taxele vamale în bugetul național.

Potrivit actualului proiect de lege promovat de partidul de guvernare PAS, Chișinăul elimină și facilitățile fiscale rămase și obligă businessul din Transnistria să achite inclusiv TVA și accize pentru importul de mărfuri. Fondurile colectate vor fi direcționate către Fondul de Convergență, creat de autorități. Acesta va fi alimentat atât din bugetul Republicii Moldova, cât și din donațiile partenerilor externi. Conform planurilor autorităților, din acest fond vor fi finanțate proiecte în regiunea transnistreană, precum și inițiative menite să apropie cele două maluri ale Nistrului.

Înainte de votarea finală a proiectului de lege, deputații au introdus mai multe amendamente. Astfel, versiunea inițială prevedea introducerea, începând cu 1 iunie, a unui TVA de 8% la gaz pentru regiunea transnistreană, similar celui aplicat pe malul drept al Nistrului. În cele din urmă, autoritățile au decis ca TVA-ul să fie introdus abia din ianuarie 2027, iar cota exactă să fie stabilită ulterior de Guvern. Pe lângă gaz, o abordare similară este propusă și pentru livrările de energie electrică de echilibrare. În ceea ce privește alte categorii de mărfuri, TVA-ul și accizele urmează să fie introduse treptat. În acest an, noile taxe ar putea fi aplicate pentru produsele alcoolice și din tutun.

Autorul amendamentului, responsabilul pentru întregul proiect de lege, deputatul PAS Radu Marian, a explicat pentru NM că modificările au fost făcute pentru a oferi „o mai mare flexibilitate” din partea Chișinăului față de regiunea transnistreană. Totodată, pe 5 mai, la Chișinău a avut loc o nouă reuniune a grupurilor de lucru ale Chișinăului și Tiraspolului pe probleme economice. La discuții a participat și șeful așa-numitului minister al dezvoltării economice din regiunea transnistreană, Serghei Obolonik. Principalul subiect abordat în cadrul întrevederii a fost anularea facilităților fiscale pentru Transnistria.

La Tiraspol, inițiativa Chișinăului a fost criticată. Autoritățile de facto au declarat că măsura nu a fost discutată cu reprezentanții regiunii și au acuzat Chișinăul că urmărește, în principal, „impunerea unor taxe abuzive poporului transnistrean”.

„Taxele abuzive” ale Chișinăului

Despre intenția Chișinăului de a anula facilitățile fiscale pentru Transnistria și de a crea Fondul de Convergență s-a aflat încă acum două luni. La acel moment, Tiraspolul nu a comentat inițiativa, însă ulterior autoritățile nerecunoscute au calificat anularea facilităților fiscale drept „taxe abuzive”. Termenul este folosit atât de reprezentanții Tiraspolului în cadrul negocierilor, cât și de presa din regiune. Pretinsele autorități din Transnistria susțin că introducerea accizelor și a TVA-ului ar putea provoca „prăbușirea economiei transnistrene și o criză umanitară”. Totodată, „deputații” Sovietului Suprem al Transnistriei, adică parlamentul local nerecunoscut, precum și sindicatele din Rîbnița, au cerut Chișinăului să renunțe la anularea facilităților fiscale.

Între timp, fostul „deputat” local și expert politic Anatoli Dirun consideră că „nu va exista o catastrofă”, însă avertizează că eventualele consecințe negative nu ar trebui ignorate. „Transnistria va rezista. Iar posibilele consecințe trebuie demonstrate bazându-ne pe cifre. Dar noi, din anumite motive, nu vedem asta”, a remarcat expertul.

Potrivit expertului, Tiraspolul are încă instrumente prin care poate răspunde Chișinăului, iar autoritățile de pe malul stâng păstrează anumite pârghii de presiune: „Care anume, chiar acum nu pot spune. Dar punctele sensibile [în relațiile dintre Chișinău și Tiraspol] au rămas, iar Tiraspolul va putea apăsa pe ele. Este un joc la masa de cărți, unde fiecare se uită ce are în mână”, a explicat expertul.

Principalul risc – dubla impozitare?

Pe malul stâng al Nistrului se vorbește despre riscul prăbușirii economiei, în contextul în care întreprinderile transnistrene ar putea ajunge să suporte o dublă impozitare. Acestea ar urma să plătească taxe atât la Tiraspol, cât și la Chișinău.

Expertul economic Veaceslav Ioniță consideră însă că acest argument este exagerat, întrucât povara fiscală în regiunea transnistreană este mai redusă decât pe malul drept. „Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare constituie aproximativ 35% din PIB, atunci pe malul stâng — aproximativ 20%. În plus, în regiune lipsește TVA-ul — principala sursă de venit a bugetului Moldovei, ceea ce permite populației și businessului să plătească mai puține taxe”, a explicat expertul într-unul dintre studiile sale.

Într-o discuție cu NM, Ioniță a mai precizat că deficitul bugetar al regiunii transnistrene este uriaș, iar sursele prin care acesta este acoperit rămân secretizate.

Reducerea deficitului bugetar ar putea fi posibilă prin introducerea TVA-ului, însă Tiraspolul evită această măsură din motive politice. Totuși, după ce Chișinăul a decis să introducă TVA pentru regiunea transnistreană, administrația de facto de pe malul stâng încearcă să obțină controlul asupra fondurilor colectate din aceste taxe. Subiectul a fost abordat pe 5 mai de liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, într-un interviu acordat televiziunilor locale. „Noi nu renunțăm la ideea de a finanța din Fondul de Convergență proiecte în Transnistria. Eu chiar am propus unde ar putea fi direcționați acești bani. Dar asupra banilor trebuie să existe control, și într-o măsură mai mare al nostru, deoarece aceștia sunt banii noștri. Altfel, se transformă într-un fel de «fond comun»”, a declarat Krasnoselski.

În concluzie, Veaceslav Ioniță consideră că introducerea noilor taxe va afecta mai puțin businessul transnistrean și mai mult populația din regiune, deoarece vor crește prețurile: „În orice caz, este vorba despre introducerea treptată a taxelor. Și acum vorbim despre creșterea prețurilor la produsele alcoolice și din tutun”.

Transnistria va înceta să mai facă dumping?

Economistul și comentatorul politic Victor Ciobanu a vorbit, de asemenea, despre creșterea prețurilor în regiunea transnistreană. Potrivit lui, acesta va fi un efect pe termen scurt al introducerii taxelor: „În această logică, opoziția Tiraspolului este de înțeles. Ei trebuie cumva să explice această creștere a prețurilor”. Însă, pe termen lung, a adăugat el, acești bani vor merge spre diverse proiecte: „Chișinăul nu ia acești bani. Ei vor merge spre Transnistria. Dar acesta este un efect amânat, adică «noi vom colecta acești bani, iar apoi vom face ceva»”.

Ciobanu a atras atenția și asupra faptului că introducerea taxelor va egaliza regulile jocului pentru întreprinderile de pe malul drept și cel stâng. „Întreprinderile din Transnistria făceau dumping pe piață. De exemplu, produsele companiei BPM, care se ocupă cu ciment și metal, erau mai ieftine, însă acum ele vor ajunge într-un mediu concurențial. Nu aș spune că întreprinderile transnistrene vor dispărea complet din cauza introducerii acestor taxe. Dar condițiile vor deveni acum egale pentru cele două maluri”, consideră expertul.

În Transnistria și așa totul este rău?

Deși experții sunt de acord că introducerea taxelor nu va duce la o catastrofă pe malul stâng, trebuie remarcat faptul că situația economică din Transnistria, după o serie de crize energetice și probleme cu gazele, rămâne dificilă. Astfel, expertul economic Veaceslav Ioniță a remarcat în studiul său că pe malul drept PIB-ul a crescut în 2025 cu 2,7%, în timp ce pe malul stâng a fost înregistrat un declin de cel puțin 18% – cel mai mare din ultimii 25 de ani. „În comparație cu anul 2010, PIB-ul malului stâng este astăzi mai mic cu 13%, iar situația economică este mai rea decât acum 15 ani”, a spus expertul.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului sunt vizibile și în veniturile populației. „În 2025, salariul mediu pe malul drept constituia 15 700 de lei, iar pe malul stâng – 7 800 de lei, adică de două ori mai puțin. Dacă acum zece ani salariile de pe malul stâng erau comparabile sau chiar mai mari decât cele de pe malul drept, acum decalajul a crescut semnificativ: creșterea pe malul drept a constituit peste 10 mii de lei față de 1 300 de lei pe malul stâng”, se spune în studiu. De asemenea, pe malul stâng inflația este mai mare. Iar introducerea taxelor va accentua, evident, presiunea inflaționistă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: