Televiziunea interstatală MIR acționează Republica Moldova în judecată: Cere banii pe care urma să-i primească din buget în 2022

Reprezentanții televiziunii interstatale MIR au dat în judecată Ministerul Finanțelor după ce autoritățile nu au transferat companiei 2,6 milioane de lei ce urmau să fie alocați din bugetul de stat în 2022. Prima ședință pe caz va avea loc în noiembrie 2023. Directorul instituției susține că regretă deciziile luate de autorități între timp, cu privire la sistarea finanțării și denunțarea acordurilor privind crearea și activitatea televiziunii, scrie portalul Media Azi

Potrivit unui răspuns al Ministerului Finanțelor pentru sursa citată, reprezentanții MIR au înaintat cererea de judecată împotriva instituției la 12 octombrie 2022, invocând faptul că, deși Republica Moldova urma să achite anul trecut suma de aproape 3,5 milioane de lei televiziunii interstatale, au fost transferați doar 871.000 de lei. Astfel, „reprezentanța TRCI MIR, prin cererea de chemare în judecată, solicită obligarea Ministerului Finanțelor să efectueze transferul din bugetul de stat pentru anul 2022 a mijloacelor financiare în sumă de 2613,0 mii lei”.

Secretarul de la stat al ministerului, Vladimir Arachelov, precizează în răspuns că banii nu au ajuns în conturile companiei odată ce, pe perioada stării de urgență, instituită în martie 2022, reprezentanța TRCI MIR și-a suspendat retransmiterea pe teritoriul Republicii Moldova a tuturor programelor care au fost inițial produse în state care nu au ratificat Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră, acestea și constituind motivele suspendării finanțării cheltuielilor respective.

Conform datelor de pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată, prima ședință de examinare a cauzei la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, este planificată abia la 29 noiembrie 2023.

Directorul reprezentanței din Moldova a companiei MIR, Stanislav Vîjga, a precizat pentru sursa citată că „există o decizie cu privire la alocarea acestor resurse, decizie care nu a fost anulată, deci rămâne valabilă”.

Între timp, la 4 aprilie, Guvernul a decis să nu mai cotizeze pentru televiziunea interstatală MIR, iar pe 19 aprilie, Cabinetul de miniștri a aprobat denunțarea acordurilor privind crearea și activitatea instituției.

„Este dreptul suveran al fiecărui stat să decidă cu privire la prezența sau absența unor proiecte internaționale sau participarea în anumite acorduri. Regretăm decizia, dar nu o condamnăm”, a declarat Stanislav Vîjga pentru Media Azi.

El a adăugat că reprezentanța din Moldova nu a fost lichidată deocamdată, iar echipa redacțională lucrează în continuare. „Ar urma să fie anunțate toate părțile implicate despre retragerea din aceste acorduri, să fim înștiințați cu privire la lichidare și să avem claritate cum se vor întâmpla lucrurile – care va fi instituția responsabilă de proces, în ce condiții etc.”, potrivit lui.

***

În prezent, posturile de televiziune comune pentru spațiul CSI – „Mir TV” și „Mir 24” nu dețin licență de emisie eliberată de Consiliul Audiovizualului și, respectiv, nu sunt furnizori de servicii media în Republica Moldova.

În perioada anilor 2000-2022, din bugetul de stat, către Reprezentanța din Republica Moldova a Teleradiocompaniei Interstatale „MIR” au fost achitate mijloace financiare în sumă de circa 40,3 mil lei.

Pe 20 martie, autoritățile Moldovei au anunțat că acordul cu privire la garanțiile de drept și internațional în vederea activității libere și independente a Teleradiocompaniei „MIR” ar putea fi denunțat. Membrii Comisiei politică externă și integrare europeană s-au convocat într-o ședință și au avizat pozitiv o inițiativă a Guvernului care prevede acest lucru.

Ulterior, membrul Consiliului pentru Drepturile Omului din Rusia Alexandr Brod a declarat că Moldova „continuă să adopte cea mai proastă experiență rusofobă a Occidentului, limitând activitatea mass-mediei ruse”. El a amintit de situația cu compania MIR. „Astfel de acțiuni pot fi calificate cu încredere drept discriminare severă împotriva rușilor din Moldova, al căror număr este de peste 200 de mii de oameni”, a conchis el.

Pe 4 aprilie, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a anunțat că „în premieră, țara noastră nu va oferi bani pentru televiziunea interstatală MIR”. Reprezentantul Guvernului a adăugat că „Republica Moldova, din banii contribuabililor, va oferi zero lei pentru propagandă și dezinformare”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ucraina, gata să îl nominalizeze pe Trump la Premiul Nobel pentru Pace. Zelenski a anunțat condiția

Kievul este gata să îl nominalizeze pe președintele SUA, Donald Trump, pentru Premiul Nobel pentru Pace, a declarat președintele ucrainea, Volodimir Zelenski, pe 9 octombrie. Condiția este ca acesta să trimită rachete Tomahawk Ucrainei și să ajute la încheierea unui armistițiu cu Rusia, scrie Politico.

„În cadrul ultimei noastre întâlniri, nu am auzit un „nu”. Ceea ce am auzit a fost că lucrările vor continua la nivel tehnic și că această posibilitate va fi luată în considerare”, a declarat Zelenski jurnaliștilor din Kiev despre întâlnirea pe care a avut-o cu președintele SUA în marja Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York, la sfârșitul lunii septembrie.

„Planul de încheiere a războiului nu va fi ușor, dar este cu siguranță calea de urmat. Și dacă Trump oferă lumii – mai ales poporului ucrainean – șansa unui astfel de armistițiu, atunci da, ar trebui să fie nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace. Îl vom nominaliza în numele Ucrainei”, a declarat Zelenski.

Trump pare să fi făcut o adevărată obsesie pentru obținerea Premiului Nobel pentru Pace. Președintele SUA a făcut campanie pentru a primi distincția. El spune că „a pus capăt la şapte războaie” şi chiar l-a sunat pe ministrul norvegian al finanţelor, fostul secretar general al NATO Jens Stoltenberg, pentru a-l întreba despre candidatura sa.

Președintele SUA a comparat adesea inițiativele sale de politică externă cu recunoașterea globală de care s-a bucurat fostul președinte american Barack Obama în timpul mandatului său.

Obama a câștigat Premiul Nobel pentru Pace în 2009 „pentru eforturile sale extraordinare de consolidare a diplomației internaționale și a cooperării între popoare” – chiar dacă la acel moment se afla la putere de doar câteva luni, scrie Al Jazeera.

Precizăm că Trump a declarat luni că a luat „oarecum” o decizie cu privire la trimiterea rachetelor în Ucraina, dar a dorit să știe modul în care acestea vor fi utilizate: „Am luat o decizie, într-un fel. Cred că vreau să aflu ce fac cu ele, unde le trimit, presupun. Trebuie să pun această întrebare”, a spus Trump, adăugând că nu dorește să vadă o escaladare a situației.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avertizat miercuri, într-un briefing, că trimiterea rachetelor Tomahawk către Kiev „ar duce la o nouă etapă gravă de escaladare a crizei ucrainene… și ar provoca daune ireparabile relațiilor ruso-americane”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: