Război în Ucraina

„Țintele au fost exclusiv civile”. Ucraina susține că Rusia a atacat, din nou, blocurile de locuințe și termocentralele

Mihaela Conovali
| 3 februarie, 2026
09:51

Autoritățile ucrainene au raportat un atac masiv al rușilor în noaptea precedentă. La Kiev, trei persoane au fost rănite. Dacă până recent aproximativ 80 de clădiri erau fără căldură, în prezent sunt fără încălzire 1 170 de blocuri de locuințe. La Harkov au fost raportate doi răniți, iar în total, în ultimele 24 de ore, o persoană a murit și cinci au fost rănite. Potrivit autorităților, „loviturile au fost direcționate în mod intenționat asupra infrastructurii energetice”. Ministrul Energiei al Ucrainei a declarat că opt regiuni ale țării au fost lovite și că atacurile au vizat blocurile de locuințe, centralele termoelectrice și termocentrale care funcționau exclusiv pentru încălzirea cartierelor din Kiev, Harkov și Dnipro.

Atacul asupra Kievului

În seara zilei de 2 februarie, primarul Kievului, Vitalii Kliciko, a raportat că aproximativ 80 de clădiri erau fără căldură ca urmare a defecțiunii din sistemul energetic al Ucrainei de pe 31 ianuarie.

Ulterior, în noaptea de 2 spre 3 februarie, Kliciko a anunțat un atac al rușilor care a vizat mai multe sectoare ale Kievului, menționând și un incendiu într-o clădire a unei grădinițe.

În dimineața zilei de 3 februarie, primarul a spus că două persoane au fost rănite, iar medicii le-au acordat asistență la fața locului. Potrivit acestuia, acoperișul unui bloc de locuințe cu 26 de etaje a fost cuprins de flăcări. La o altă adresă, resturile unei drone au căzut peste mai multe blocuri de locuințe. La un bloc cu 5 etaje s-a distrus o parte a zidului exterior și a geamurilor, iar la o altă adresă au fost avariate fațada și geamurile. De asemenea, resturile unei drone au căzut pe terenul unei grădinițe. Resturi de dronă au deteriorat și o stație de alimentare cu combustibil, precum și patru automobile, dar și liniile electrice. La o altă adresă, o dronă a lovit un bloc de locuințe cu 22 de etaje, la nivelul etajelor 16-17, provocând un incendiu.

De asemenea, Kliciko a anunțat că două raioane ale Kievului sunt, în mare parte, fără căldură, ca urmare a atacului masiv de noaptea trecută asupra infrastructurii capitalei. În total, în oraș sunt, în prezent, fără încălzire 1170 de blocuri de locuințe.

Șeful administrației militare a Kievului, Timur Tkacenko, a declarat că „rușii au decis să lovească din nou Kievul cu un atac masiv în gerul lunii februarie”. De asemenea, el a raportat că până acum trei persoane au fost rănite în urma atacului.

Atacul asupra Harkov

Primarul de Harkov, Igor Terehov, a anunțat în jurul orei 04:00 dimineața că bombardarea orașului durează deja de peste trei ore. El a precizat că „loviturile sunt direcționate în mod intenționat asupra infrastructurii energetice” și că „scopul este evident: să provoace distrugeri maxime și să lase orașul fără căldură în condiții de ger puternic”. „Deja înțelegem că va trebui să luăm decizii dificile. (…) Pentru a preveni înghețarea rețelei, este necesar să evacuăm agentul termic din sistemul de încălzire al 820 de clădiri alimentate de una dintre cele mai mari centrale termoelectrice. Înțeleg cât de greu este acest lucru la un ger de minus 20 de grade. Însă atacul fără precedent al inamicului asupra infrastructurii critice nu lasă alte opțiuni”, a comunicat edilul.

Șeful administrației militare regionale, Oleg Sinegubov, a declarat că două persoane au fost rănite în Harkov ca urmare a bombardamentelor inamice. Ulterior, în dimineața zilei de 3 februarie, el a raportat că, în ultimele 24 de ore, orașul Harkov și 16 localități din regiune au fost supuse atacurilor inamice. Ca urmare a bombardamentelor, o persoană a murit, iar cinci au fost rănite.

Ce spune ministrul Energiei al Ucrainei

Ministrul Energiei al Ucrainei, Denis Șmîgal, a declarat în dimineața zilei că opt regiuni ale țării au fost lovite. „Au fost lansate lovituri cu mai multe tipuri de rachete balistice și de croazieră, precum și cu drone, asupra blocurilor de locuințe și a centralelor termoelectrice — CET și termocentrale care funcționau exclusiv pentru încălzirea cartierelor din Kiev, Harkov și Dnipro! Țintele nu au fost militare. Exclusiv civile: sute de mii de familii, inclusiv copii, au fost lăsate intenționat fără căldură în cele mai aspre geruri de iarnă, când temperatura exterioară ajunge la −25°C”, a spus oficialul ucrainean.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

atac, infrastructura energetică, rusia, termocentrale, top, ucraina

Știri similare

Viață

„Căldură pentru Ucraina”: în 5 zile, Moldova a colectat 256 000 de lei pentru generatoare ucrainenilor

NM espresso

NM Espresso: Maia Sandu a fost propusă pentru Premiul Nobel, Dodon a început o campanie împotriva unirii, Ceban este gata de «o întâlnire cu diavolul»

Știri

„Acționând împreună, este mai ușor”: Șefii parlamentelor țărilor baltice îndeamnă Moldova să adere la UE împreună cu Ucraina

Dumitru Petruleac
| 2 februarie, 2026
21:27

Cea mai bună soluție pentru Republica Moldova în parcursul său european este aderarea împreună cu Ucraina și cu alte țări candidate, aceasta fiind „cel mai corect mod de a arăta unitatea”, au transmis la Chișinău șefii parlamentelor din Letonia, Estonia și Lituania. Oficialii au îndemnat autoritățile de la Chișinău să continue reformele, subliniind că „criteriile trebuie îndeplinite de fiecare țară care își dorește aderarea”. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că Moldova și Ucraina merită să aibă deschise negocierile, însă „contează și meritocrația”, unde fiecare stat este evaluat individual.

Aderarea împreună cu Ucraina – cea mai bună soluție

Președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, a declarat că, deși fiecare stat candidat avansează în ritmul său, o decizie de aderare „la pachet” ar fi cea mai bună soluție politică pentru Uniunea Europeană. Oficialul a subliniat că Ucraina reușește să implementeze reforme importante chiar și în condițiile unui război, un efort pe care l-a calificat drept excepțional.

„Ar fi cel mai bine dacă toate țările candidate ar putea adera în același timp împreună, dar din start vă spun că este cel mai bun mod de a arăta unitate. Deci facem tot ce putem pentru a ajunge la pace în Ucraina.Uniunea Europeană e parte activă la negocierile de pace și vedem că cea mai bună soluție ar fi ca Moldova să adere împreună cu Ucraina și alte țări candidate”, a menționat oficiala.

Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, a făcut trimitere la experiența statelor baltice în procesul de aderare la UE. Acesta a subliniat că ritmul negocierilor poate fi diferit, însă decizia finală este una politică.

„Noi am început negocierile cu Uniunea Europeană mai devreme decât Letonia și Lituania, dar le-am încheiat în același timp. Este un exemplu foarte bun. Decizia este politică și vine din situația de moment. Dacă Uniunea Europeană consideră că trebuie să se extindă, atunci se va extinde”, a menționat oficialul estonian.

Oficialul s-a arătat convins că negocierile pe capitole vor fi deblocate și a încurajat autoritățile din statele candidate să își concentreze eforturile pe implementarea reformelor. Acesta a subliniat că, deși extinderea Uniunii Europene este rezultatul unei decizii politice, îndeplinirea criteriilor de aderare rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărei țări candidate.

„Negocierile sunt foarte fructuoase și eu vă încurajez să vă concentrați pe realizarea reformelor, deoarece, pe de o parte, extinderea ține de decizia politică, dar, pe de altă parte, criteriile trebuie să fie îndeplinite de fiecare țară care își dorește aderarea”, a afirmat acesta

Lauri Hussar a adăugat că procesul de extindere nu se limitează doar la Republica Moldova și Ucraina.

„Așteptăm ca Moldova, Ucraina și nu doar aceste două țări să se alăture. Este un proces care se poate extinde și spre Balcanii de Vest. Vorbim despre un continent unit, care să vorbească cu o singură voce în interesul său, la nivel global”, a spus acesta.

Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a declarat că împărtășește pe deplin poziția colegilor săi din statele baltice și a făcut trimitere la experiența Lituaniei din perioada aderării la Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, procesul de extindere este unul complex nu doar pentru statele candidate, ci și pentru Uniunea Europeană în ansamblu.

„Era un fel de competiție între țările noastre, cine va intra prima în Uniune. Dar ne-am unit eforturile și am atins rezultatul. Extinderea nu este un proces simplu nici pentru UE. Este vorba de sincronizare și trebuie să înțelegem că, dacă vrem sprijin puternic, avem nevoie de parteneri și aliați. Acționând împreună, este mai ușor”, a subliniat Juozas Olekas.

În contextul războiului din regiune, oficialul lituanian a evidențiat rolul esențial al Ucrainei pentru securitatea europeană, subliniind că miza conflictului depășește granițele acestei țări.

„Ucraina luptă nu doar pentru sine, pentru pacea sa de acasă, ci ne apără pe noi toți – Lituania, Letonia, Estonia și Moldova. Trebuie să fim solidari și să acționăm împreună pentru a obține cele mai bune rezultate. Asta va fi succesul tuturor”, a conchis președintele Seimasului.

Aderare la UE până în 2027?

Întrebat despre perspectivele negocierilor de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei, în contextul blocajelor politice din interiorul Uniunii Europene și al obiectivului anunțat de Kiev privind aderarea până în 2027, președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a subliniat necesitatea accelerării procesului și a recunoașterii progreselor deja realizate de cele două state candidate.

„Cred că Moldova și Ucraina își implementează foarte bine reformele. Acesta este un stimulant foarte important pentru Uniunea Europeană să recunoască ambițiile acestor țări de a deveni membre ale Uniunii Europene. Desigur că sunt multe poziții în diferite țări. Noi vom continua să convingem acești parteneri ai noștri din Uniunea Europeană să recunoască realizările Moldovei și ale Ucrainei. Este un proces de negociere. Nu va putea avea loc în 2027, dar cred că este necesar să finalizăm implementarea reformelor”, a declarat Juozas Olekas.

La final, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat că Republica Moldova se află în prezent în etapa negocierilor tehnice, iar pe termen scurt este necesară accelerarea reformelor, întrucât autoritățile nu își permit „luxul de a pierde timpul”.

Potrivit lui Igor Grosu, procesul nu poate fi pus pe pauză, iar ajustarea legislației și implementarea reformelor trebuie să continue într-un ritm susținut. În același timp, acesta a subliniat că, pe termen lung, extinderea Uniunii Europene presupune o decizie politică, care necesită consultări și consens între toate cele 27 de state membre.

„Moldova și Ucraina merită să aibă deschise negocierile, dar contează și meritocrația – fiecare țară trebuie să demonstreze, prin propriile acțiuni, cât de repede se mișcă și ce progrese reale face”, a declarat președintele Parlamentului.

Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2–4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu.

***

Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022 și au început oficial negocierile de aderare pe 25 iunie 2024. În septembrie 2025, cele două state au finalizat procesul de screening bilateral.

Pe 15 decembrie, autoritățile de la Bruxelles au anunțat că Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe 3 clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. În același timp, deschidearea oficială a negocierilor pe clustere, pe care Chișinăul a mizat până la finanul acestui an, rămâne blocată. Anterior, Cristina Gherasimov a declarat că motivul este că încă nu există o decizie politică unanimă în privința Ucrainei, cu care, actualmente, Republica Moldova parcurge împreună procesul de negociere.

Ungaria se opune avansării negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, considerând că acest lucru ar putea atrage Uniunea Europeană în război și ar deturna banii contribuabililor europeni.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!