Imagine simbol

Toamna va începe cu proteste? Sindicatele din educație cer majorări salariale de la 1 septembrie

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) anunță proteste în cazul în care majorările salariale pentru angajații din educație și cercetare, prevăzute pentru 1 septembrie 2026, vor fi amânate. Decizia a fost luată pe 10 august, după ce reprezentanții sindicatului și ai Ministerului Educației și Cercetării nu au ajuns la un compromis privind aplicarea majorărilor. În reacție, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că legea salarizării este „strâns legată” de aprobarea politicii fiscale, care ar urma să fie definitivată „în următoarele zile”.

Potrivit FSEȘ, printre variantele discutate s-a numărat acordarea unor compensații de 3 000–4 000 de lei pentru perioada în care majorările nu vor fi aplicate. „Această soluție provizorie nu poate substitui aplicarea efectivă a majorărilor salariale de la 1 septembrie”, au spus sindicaliștii.

Astfel, Federația îi cere premierului Vasile Tofan să respecte angajamentul privind majorarea salariilor de la 1 septembrie și să prezinte un calendar clar pentru aplicarea acesteia.

Sindicaliștii au anunțat și un calendar de acțiuni. Pe 19 august, când proiectul modificat al Legii nr. 270 ar urma să fie examinat de Guvern, FSEȘ va organiza o acțiune de pichetare. Dacă majorările nu vor fi aplicate de la 1 septembrie, Federația spune că va organiza proteste la nivel național pe parcursul întregii luni.

FSEȘ a mai anunțat că, de la 1 octombrie, ar putea declara „stare de urgență în educație”, iar pe 5 octombrie, de Ziua Mondială a Educației, intenționează să organizeze o acțiune sindicală națională și să boicoteze festivitățile oficiale.

Federația susține că, în pofida constrângerilor bugetare, amânarea majorărilor nu este o soluție și face apel la mobilizarea angajaților din educație.

Reacția Guvernului

Ulterior, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că noua lege a salarizării este „strâns legată de aprobarea politicii fiscale, pentru a asigura acoperirea bugetară necesară”.

Guvernul a acționat responsabil și cu maximă promptitudine în elaborarea noii versiuni a politicii fiscale, transmițând deja spre consultare propunerile privind noul concept. În prezent, au loc discuții cu toate instituțiile implicate, în vederea identificării celor mai potrivite soluții. În următoarele zile, odată cu definitivarea politicii fiscale, instituțiile responsabile vor oferi detalii despre noua lege a salarizării și termenul preconizat pentru intrarea acesteia în vigoare”, a adăugat el.

***

Amintim că, recent, premierul Vasile Tofan și președinta Maia Sandu au anunțat că noua lege a salarizării, care urma să intre în vigoare la 1 septembrie, va fi amânată. Potrivit oficialilor, proiectul trebuie corelat cu reforma fiscal-bugetară prezentată recent de Guvern, relatează Moldova1.

Majorările salariale de la 1 septembrie au fost promise de fostul Guvern condus de Alexandru Munteanu, odată cu prezentarea primei versiuni a reformei fiscale și a proiectului noii legi a salarizării. Atât reforma, cât și proiectul legii au fost criticate de sindicate și experți.

Măsurile urmau să vizeze aproximativ 60 000 de angajați din educație, 50 000 de muncitori și specialiști tehnici, 20 000 de angajați ai autorităților administrației publice locale și 17 000 de angajați din structurile de ordine publică. De majorări urmau să beneficieze și angajații din sănătate, cultură și sport.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: