Imagine simbol

Toamna va începe cu proteste? Sindicatele din educație cer majorări salariale de la 1 septembrie

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) anunță proteste în cazul în care majorările salariale pentru angajații din educație și cercetare, prevăzute pentru 1 septembrie 2026, vor fi amânate. Decizia a fost luată pe 10 august, după ce reprezentanții sindicatului și ai Ministerului Educației și Cercetării nu au ajuns la un compromis privind aplicarea majorărilor. În reacție, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că legea salarizării este „strâns legată” de aprobarea politicii fiscale, care ar urma să fie definitivată „în următoarele zile”.

Potrivit FSEȘ, printre variantele discutate s-a numărat acordarea unor compensații de 3 000–4 000 de lei pentru perioada în care majorările nu vor fi aplicate. „Această soluție provizorie nu poate substitui aplicarea efectivă a majorărilor salariale de la 1 septembrie”, au spus sindicaliștii.

Astfel, Federația îi cere premierului Vasile Tofan să respecte angajamentul privind majorarea salariilor de la 1 septembrie și să prezinte un calendar clar pentru aplicarea acesteia.

Sindicaliștii au anunțat și un calendar de acțiuni. Pe 19 august, când proiectul modificat al Legii nr. 270 ar urma să fie examinat de Guvern, FSEȘ va organiza o acțiune de pichetare. Dacă majorările nu vor fi aplicate de la 1 septembrie, Federația spune că va organiza proteste la nivel național pe parcursul întregii luni.

FSEȘ a mai anunțat că, de la 1 octombrie, ar putea declara „stare de urgență în educație”, iar pe 5 octombrie, de Ziua Mondială a Educației, intenționează să organizeze o acțiune sindicală națională și să boicoteze festivitățile oficiale.

Federația susține că, în pofida constrângerilor bugetare, amânarea majorărilor nu este o soluție și face apel la mobilizarea angajaților din educație.

Reacția Guvernului

Ulterior, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că noua lege a salarizării este „strâns legată de aprobarea politicii fiscale, pentru a asigura acoperirea bugetară necesară”.

„Guvernul a acționat responsabil și cu maximă promptitudine în elaborarea noii versiuni a politicii fiscale, transmițând deja spre consultare propunerile privind noul concept. În prezent, au loc discuții cu toate instituțiile implicate, în vederea identificării celor mai potrivite soluții. În următoarele zile, odată cu definitivarea politicii fiscale, instituțiile responsabile vor oferi detalii despre noua lege a salarizării și termenul preconizat pentru intrarea acesteia în vigoare”, a adăugat el.

***

Amintim că, recent, premierul Vasile Tofan și președinta Maia Sandu au anunțat că noua lege a salarizării, care urma să intre în vigoare la 1 septembrie, va fi amânată. Potrivit oficialilor, proiectul trebuie corelat cu reforma fiscal-bugetară prezentată recent de Guvern, relatează Moldova1.

Majorările salariale de la 1 septembrie au fost promise de fostul Guvern condus de Alexandru Munteanu, odată cu prezentarea primei versiuni a reformei fiscale și a proiectului noii legi a salarizării. Atât reforma, cât și proiectul legii au fost criticate de sindicate și experți.

Măsurile urmau să vizeze aproximativ 60 000 de angajați din educație, 50 000 de muncitori și specialiști tehnici, 20 000 de angajați ai autorităților administrației publice locale și 17 000 de angajați din structurile de ordine publică. De majorări urmau să beneficieze și angajații din sănătate, cultură și sport.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cum rețeaua lui Șor ajută Rusia să procure componente pentru dronele folosite în Ucraina. Investigație The New York Times

O companie rusească legată de fugarul condamnat Ilan Șor a derulat tranzacții de 500 de milioane de dolari în doar patru luni din 2025, dintre care aproximativ 100 de milioane au trecut prin bănci din Kârgâzstan. Potrivit unei investigații The New York Times (NYT), citată de anticorupție.md, rețeaua a fost folosită pentru ocolirea sancțiunilor occidentale și cumpărarea componentelor pentru dronele utilizate de Rusia în războiul din Ucraina. În centrul schemei se află compania rusească de tehnologie financiară A7, cu sediul la Moscova.

Potrivit NYT, A7 a fost creată ca un canal alternativ de plăți transfrontaliere după deconectarea băncilor rusești de la sistemul financiar occidental. Companiile rusești îi plăteau în ruble, în interiorul Rusiei, iar firme-paravan înființate de A7 în Emiratele Arabe Unite, Hong Kong, Kârgâzstan, Marea Britanie și Ungaria cumpărau în numele lor bunuri supuse restricțiilor.

„Acesta este tipul de dronă folosit pe frontul din Ucraina. Rusia nu poate produce componentele necesare pentru aceste drone, iar din cauza sancțiunilor americane companiile rusești nu le pot cumpăra direct. De aceea au creat o companie numită A7. De exemplu, prin compania sa deschisă în Kârgâzstan, A7 a cumpărat fibră optică din China”, a explicat jurnalistul de investigație Aaron Krolik, autorul materialului video al NYT.

Investigația prezintă cazul unei companii comerciale înființate în Kârgâzstan în 2024. În acte, aceasta ar fi cumpărat covorașe auto, produse de lustruit, ochelari de protecție și alte bunuri de larg consum în valoare de un milion de dolari. În realitate, potrivit jurnaliștilor, banii ar fi fost folosiți pentru componente de drone.

Aproximativ 100 de milioane de dolari din tranzacțiile A7 analizate de NYT ar fi trecut prin conturi la „Ayil Bank” și „Eldik Bank”, ambele deținute integral de statul kârgâz. Anchetatorii americani citați de publicație explică folosirea acestora prin faptul că sancțiunile SUA vizează băncile rusești, dar nu și cele două instituții din Kârgâzstan.

Contactați de NYT, reprezentanții A7 și Ayil Bank nu au răspuns. Eldik Bank a negat orice legătură cu A7.

O investigație anterioară a Financial Times, bazată pe documente scurse ale A7, descrie transferuri de 6,9 miliarde de dolari prin bănci din întreaga lume, cu ajutorul firmelor-paravan și al documentelor falsificate. Banii ar fi ajuns în mare parte în bănci chinezești.

Atât NYT, cât și Financial Times, citate de Radio Azatâk din Kârgâzstan, scriu că în spatele A7 se află Ilan Șor și banca de stat rusă Promsvyazbank (PSB). Potrivit surselor europene citate, Șor deține 51% din A7 LLC, companie legată de PSB.

Reamintim,  Ilan Șor a fost condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare pentru furtul a 1 miliard de dolari din sistemul bancar, a fugit în 2019 de sub arest la domiciliu și a obținut ulterior cetățenia rusă. NYT scrie, citând trei reprezentanți ai serviciilor de informații occidentale, că Șor are legătură directă cu Kremlinul.

Autoritățile din Kârgâzstan au negat în repetate rânduri acuzațiile că ar ajuta Rusia să ocolească sancțiunile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: