Imagine simbol

Toamna va începe cu proteste? Sindicatele din educație cer majorări salariale de la 1 septembrie

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) anunță proteste în cazul în care majorările salariale pentru angajații din educație și cercetare, prevăzute pentru 1 septembrie 2026, vor fi amânate. Decizia a fost luată pe 10 august, după ce reprezentanții sindicatului și ai Ministerului Educației și Cercetării nu au ajuns la un compromis privind aplicarea majorărilor. În reacție, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că legea salarizării este „strâns legată” de aprobarea politicii fiscale, care ar urma să fie definitivată „în următoarele zile”.

Potrivit FSEȘ, printre variantele discutate s-a numărat acordarea unor compensații de 3 000–4 000 de lei pentru perioada în care majorările nu vor fi aplicate. „Această soluție provizorie nu poate substitui aplicarea efectivă a majorărilor salariale de la 1 septembrie”, au spus sindicaliștii.

Astfel, Federația îi cere premierului Vasile Tofan să respecte angajamentul privind majorarea salariilor de la 1 septembrie și să prezinte un calendar clar pentru aplicarea acesteia.

Sindicaliștii au anunțat și un calendar de acțiuni. Pe 19 august, când proiectul modificat al Legii nr. 270 ar urma să fie examinat de Guvern, FSEȘ va organiza o acțiune de pichetare. Dacă majorările nu vor fi aplicate de la 1 septembrie, Federația spune că va organiza proteste la nivel național pe parcursul întregii luni.

FSEȘ a mai anunțat că, de la 1 octombrie, ar putea declara „stare de urgență în educație”, iar pe 5 octombrie, de Ziua Mondială a Educației, intenționează să organizeze o acțiune sindicală națională și să boicoteze festivitățile oficiale.

Federația susține că, în pofida constrângerilor bugetare, amânarea majorărilor nu este o soluție și face apel la mobilizarea angajaților din educație.

Reacția Guvernului

Ulterior, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că noua lege a salarizării este „strâns legată de aprobarea politicii fiscale, pentru a asigura acoperirea bugetară necesară”.

Guvernul a acționat responsabil și cu maximă promptitudine în elaborarea noii versiuni a politicii fiscale, transmițând deja spre consultare propunerile privind noul concept. În prezent, au loc discuții cu toate instituțiile implicate, în vederea identificării celor mai potrivite soluții. În următoarele zile, odată cu definitivarea politicii fiscale, instituțiile responsabile vor oferi detalii despre noua lege a salarizării și termenul preconizat pentru intrarea acesteia în vigoare”, a adăugat el.

***

Amintim că, recent, premierul Vasile Tofan și președinta Maia Sandu au anunțat că noua lege a salarizării, care urma să intre în vigoare la 1 septembrie, va fi amânată. Potrivit oficialilor, proiectul trebuie corelat cu reforma fiscal-bugetară prezentată recent de Guvern, relatează Moldova1.

Majorările salariale de la 1 septembrie au fost promise de fostul Guvern condus de Alexandru Munteanu, odată cu prezentarea primei versiuni a reformei fiscale și a proiectului noii legi a salarizării. Atât reforma, cât și proiectul legii au fost criticate de sindicate și experți.

Măsurile urmau să vizeze aproximativ 60 000 de angajați din educație, 50 000 de muncitori și specialiști tehnici, 20 000 de angajați ai autorităților administrației publice locale și 17 000 de angajați din structurile de ordine publică. De majorări urmau să beneficieze și angajații din sănătate, cultură și sport.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: