FALS 1: Autoritățile împing Republica Moldova în război (aici și aici)
FALS 2: NATO construiește o bază militară în R. Moldova
FALS 3: R. Moldova se pregătește să atace militar regiunea transnistreană (aici, aici și aici)
FALS 4: R. Moldova se înarmează la ordinul SUA
FALS 5: Ucraina va transforma R. Moldova într-un hub pentru livrarea echipamentelor militare
Aderarea la Uniunea Europeană este percepută diferit de cetățeni. Pentru unii, înseamnă dezvoltare și noi oportunități, în timp ce alții vorbesc despre riscuri legate de schimbări majore, identitate sau modul de viață cu care s-au obișnuit. NewsMaker i-a întrebat pe oameni ce cred că ar putea pierde cetățenii Republicii Moldova în drumul spre UE.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
La Comrat s-a încheiat workshopul de șapte zile Moldox Lab Gagauzia, care a reunit 12 participanți și participante din diferite comunități etnoculturale, lingvistice și sociale din Republica Moldova. Timp de o săptămână intensă, aceștia au parcurs întregul proces de lucru: de la primele idei și identificarea protagoniștilor, până la filmări, montaj și premiera publică a scurtmetrajelor documentare.
Workshopul s-a desfășurat în perioada 6–12 iulie 2026, adunând participanți din Comrat, Ceadîr-Lunga, Beșghioz, Gaidar, Chirsova, Chiriet-Lunga, Bender, Chișinău, Baurci și satul Semionovca din raionul Ștefan Vodă.
Sub îndrumarea regizorului și mentorului Călin Laur, participanții au făcut cunoștință cu principalele genuri ale filmului documentar, dramaturgia, storytellingul, principiile de construire a unei istorii, lucrul cu echipamentul de filmare și sunetul. De asemenea, a urmat o sesiune privind mecanismele de participare în viața publică a tinerilor inclusiv a minorităților naționale, precum și rolul acestora în promovarea și consolidarea dialogului intercultural.
Filmele realizate în cadrul atelierului vorbesc despre oameni, tradiții, meșteșuguri, memorie, migrație și viața de zi cu zi a diferitor comunități. Prin istorii personale, participanții au încercat să privească mai atent realitatea din jur și să aducă în prim-plan teme care rareori ajung în centrul atenției publice.
Premiera la Comrat
Pe 12 iulie, la Tekwill Comrat, a avut loc premiera publică a filmelor realizate în cadrul workshopului. La proiecție au participat aproximativ 50 de spectatori: locuitori ai regiunii, protagoniști ai filmelor, familiile participanților și invitați.
După vizionare, publicul a avut ocazia să împărtășească impresii și să discute filmele împreună cu autorii. Pentru toți participanții, aceasta a fost prima experiență de prezentare a propriei lucrări documentare în fața unui public larg.
Lucrul cu aceste filme nu se oprește aici:
Filmele realizate în cadrul workshopului vor continua să fie promovate prin canalele MOLDOX și CMI, precum și în contexte educaționale și comunitare, contribuind la un dialog mai amplu despre diversitate, participare și coeziune socială în Republica Moldova. În noiembrie 2026, ele vor fi prezentate în cadrul Festivalului Internațional de
Film Documentar MOLDOX de la Chișinău. Astfel, autorii vor avea ocazia să își prezinte poveștile unui public mai larg și să continue dialogul despre diversitatea culturală, viața regiunilor și participarea diferitor comunități la viața publică din Republica Moldova. Participanții programului se vor alătura, de asemenea, comunității de alumni MOLDOX Lab, unde vor putea continua să își dezvolte ideile, abilitățile și conexiunile profesionale.
Activitatea a fost organizată de Asociația MOLDOX în parteneriat cu CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari, în cadrul proiectului „Coeziune socială prin dialog”, finanțat de Uniunea Europeană. Proiectul își propune să contribuie la consolidarea coeziunii sociale în Republica Moldova și la extinderea participării eficiente și constructive a tinerilor și a minorităților naționale în viața publică, dezbaterile publice și procesele democratice.
În următoarele zile, benzina se va scumpi cu 24 de bani, iar motorina – cu 51 de bani. Pe 17 iulie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat noile prețuri la carburanți.
În perioada 18-20 iulie, un litru de benzină A95 va costa 28 de lei și 96 de bani, cu 24 de bani mai mult. Motorina va costa 28 de lei și 7 bani pentru un litru, cu 51 de bani mai mult.
Menționăm că prețurile la carburanți au crescut aproape zilnic în luna iulie. Benzina și motorina s-au scumpit pe 17, 16, 15 și 14 iulie, în perioada 11–13 iulie, precum și pe 10, 9, 8 și 7 iulie, în perioada 4–6 iulie, dar și pe 3 și 2 iulie. Pe 1 iulie, doar benzina s-a scumpit, în timp ce motorina s-a ieftinit. Anterior, pe 30 iunie, ambele tipuri de carburanți s-au ieftinit, când un litru de benzină A95 costa 27 de lei și 41 de bani, iar un litru de motorină – 24 de lei și 45 de bani. Pe 14 iulie, ANRE a declarat că majorările sunt determinate de evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu, care influențează cotațiile internaționale ale produselor petroliere.
Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, respinge avertismentul ministrului interimar al Mediului, Gheorghe Hajder, potrivit căruia capitala și unele suburbii ar putea rămâne fără apă, în cazul în care nivelul Nistrului va continua să scadă. Edilul susține că nu ar exista „nicio problemă pe Nistru” și acuză guvernarea că ar crea „artificial” o situație de criză.
„Intenționat și artificial vor să lase Chișinăul fără apă, așa cum au mai încercat în luna martie. Așa cum au lăsat și Bălțiul, în perioada în care se scumpeau benzina și motorina. Totul pentru a devia atenția oamenilor de la problemele adevărate pe care PAS le creează”, a scris Ceban pe rețele.
Deși nu a prezentat informații despre starea sondelor arteziene și nici despre sursele alternative de alimentare cu apă de care dispune capitala în cazul în care alimentarea din Nistru ar deveni indisponibilă, așa cum i-a solicitat Hajder, Ceban susține că, în prezent, nivelul apei în Nistru ar fi de 8,45, fără a preciza unitatea de măsură: „Nimic diferit față de ceea ce era acum o lună sau acum 2–3 luni. (…) Pe Nistru nu există nicio problemă. Specialiștii nu au atenționat asupra niciunei probleme”.
Ceban a acuzat guvernarea că ar încerca, prin acest subiect, să distragă atenția publică de la alte probleme, între care majorarea prețului la gaze și reformele promovate de guvernare.
„Vom solicita Procuraturii să se sesizeze și să fie deschise dosare penale pentru rea-intenție față de o populație de aproape 1 milion de locuitori. Vom anunța toate instituțiile internaționale și ambasadele despre aceste acțiuni și declarații iresponsabile”, a mai scris Ceban.
NM a solicitat o reacție de la Ministerul Mediului, însă până în momentul publicării știrii nu am primit un răspuns.
Reacția lui Ion Ceban vine după ce ministrul interimar al Mediului, Gheorghe Hajder, a avertizat, pe 17 iulie, că municipiul Chișinău și unele suburbii riscă să rămână fără apă dacă nivelul Nistrului va scădea considerabil. Oficialul susține că nivelul apei în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk a ajuns la un „minim istoric” și i-a cerut public primarului să comunice care este starea sondelor arteziene și a altor surse alternative de alimentare cu apă ale capitalei. Detalii – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
Maib a fost desemnată „Cea mai bună bancă din Moldova” și „Cea mai bună bancă de retail din Moldova” în cadrul premiilor Euromoney Awards for Excellence 2026. Premiile Euromoney Awards for Excellence se numără printre cele mai prestigioase și recunoscute distincții din industria bancară și financiară mondială. Înființată cu peste 30 de ani în urmă, Euromoney Awards evaluează poziția de lider pe piață și celebrează realizările remarcabile din sectorul bancar în peste 125 de țări.
Maib a fost desemnată „Cea mai bună bancă din Moldova” de către Euromoney în 2023, 2024 și, acum, în 2026. Banca a fost, de asemenea, desemnată „Cea mai bună bancă corporativă” în 2025 și „Cea mai bună bancă de retail” în 2026.
Sectorul de retail a condus clasamentul în 2025
Performanța maib în domeniul retail în 2025 a fost determinată de extinderea continuă a canalelor sale digitale și de o penetrare mai accentuată în rândul bazei sale de clienți. Numărul total de credite acordate a crescut cu 38% față de 2024, ponderea medie a creditelor acordate prin canalele online înregistrând o creștere de 10 puncte procentuale. Portofoliul de credite de retail a crescut cu 39% față de anul precedent, susținut de o activitate intensă în domeniul creditelor de consum, volumul portofoliului de credite de consum înregistrând o creștere de 31%.
Maib ocupă primul loc pe piață în toate segmentele
Maib ocupă primul loc în Moldova în ceea ce privește indicatorii cheie ai pieței, cu o cotă de 35,7% din totalul activelor, 37,9% din credite și 36,4% din depozite la sfârșitul anului 2025. La finele anului 2025, banca deservea peste 1,1 milioane de clienți persoane fizice, 58.000 de clienți IMM-uri și 720 de clienți corporativi, iar numărul utilizatorilor aplicației digitale maibank a depășit 1 milion în iunie 2026.
Aliona Stratan, Prim-vicepreședinta maib, responsabilă de Divizia Retail, a declarat:
„Această recunoaștere reflectă încrederea pe care sute de mii de clienți retail o acordă zilnic maib. În 2025, portofoliul nostru de credite retail a crescut cu 39%, iar maibank a atins recent pragul de un milion de utilizatori digitali, ceea ce demonstrează că investiția noastră în servicii bancare accesibile, centrate pe mediul digital, rezonează cu clienții noștri. Doresc să mulțumesc echipei noastre retail pentru dedicarea sa și clienților noștri pentru încrederea pe care o acordă în continuare maib.”
Macar Stoianov, Vicepreședinte maib, responsabil de Divizia Finanțe, a menționat:
„Mulțumim Euromoney pentru această distincție. Este o recunoaștere a efortului, dedicării și profesionalismului echipei maib, precum și a încrederii pe care clienții ne-o acordă în fiecare zi. Am investit masiv în tehnologii, produse și soluții care fac bankingul mai simplu și mai accesibil pentru clienții noștri, am finanțat un volum record de credite ipotecare, am susținut dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă și am continuat să investim în inițiative culturale și sportive cu impact pentru comunitate. Această recunoaștere prestigioasă contribuie în mare măsură la validarea succesului nostru.”
Tu conduci. maib
Despre maib
Maib este cea mai mare bancă din Republica Moldova, deținând o cotă de piață de 38.2% din totalul depozitelor și 37.7% din totalul creditelor din sistemul bancar la sfârșitul trimestrului I 2026. Maib este un creditor prudent, cu o rată a creditelor neperformante (NPL, conform IFRS) de 0.9% și un coeficient de adecvare a capitalului (CAR) de 20.0% la sfârșitul trimestrului I 2026. Banca are o importanță sistemică pentru economia țării, deservind aproape jumătate din populația Republicii Moldova și fiind unul dintre cei mai mari angajatori privați, cu peste 2 500 de angajați. Din 2018, acționarul majoritar al maib este un consorțiu format din Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup important în gestionarea activelor din Țările Baltice, și Horizon Capital, un fond de investiții privat axat pe piețele emergente.
