Nouă persoane au fost plasate în arest preventiv în Republica Moldova, fiind suspectate că au participat la o schemă internațională de fraudă cu investiții fictive în criptomonede și acțiuni. Suspecții lucrau dintr-un centru de apel din Chișinău și înșelau, în special, persoane în vârstă din alte țări. Este departe de a fi, însă, primul caz de acest fel. Doar în primele cinci luni ale anului 2026, în Moldova au fost înregistrate 310 cazuri de fraudă cu investiții fictive. În ultimul an, oamenii legii au destructurat mai multe grupări, iar prejudiciile atribuite unora dintre ele sunt estimate la milioane de dolari. NewsMaker explică cum funcționează aceste scheme, câți bani pierd victimele și ce măsuri iau autoritățile pentru a combate fraudele cu criptomonede.
Nouă persoane arestate și un centru de apel pentru înșelarea pensionarilor
Nouă persoane cu vârste între 22 și 43 de ani au fost plasate în arest preventiv pe 7 noiembrie. Acestea sunt suspectate că au participat la o schemă internațională de fraudă bazată pe investiții fictive în criptomonede și acțiuni.
După cum a anunțat poliția, presupusa grupare criminală atrăgea potențiale victime prin publicitate pe internet. Oamenilor, în principal celor în vârstă, li se promiteau câștiguri rapide și mari din investiții în criptomonede și acțiuni. În acest scop, erau folosite platforme de tranzacționare create din timp, pe care oamenii și-ar fi putut investi banii în mod profitabil.
Suspecții se prezentau drept experți financiari și acționau sub acoperirea unei companii cu o denumire care inspira încredere. Totodată, organizatorii presupusei scheme luau în serios păstrarea secretului. Potrivit anchetei, angajații recrutați pentru a lucra în centrul de apel erau chiar testați la poligraf, pentru ca organizatorii să se asigure că aceștia nu vor divulga informații despre activitatea grupării.
În seara de 5 noiembrie, ofițerii Inspectoratului Național de Investigații, împreună cu procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), au efectuat percheziții la centrul de apel din Chișinău. În urma acestora, au fost reținute nouă persoane, inclusiv presupusul organizator al schemei.
Majoritatea suspecților sunt originari din Moldova, inclusiv din Chișinău, raionul Cimișlia și regiunea transnistreană. Printre cei reținuți se numără și cetățeni ai României și ai Ucrainei.
Printre presupusele victime ale grupării se numără pensionari din Canada, Marea Britanie și Belgia. Oamenii legii nu au precizat încă numărul exact al persoanelor păgubite și valoarea prejudiciului cauzat. Ancheta continuă.
Cum funcționează schemele cu investiții fictive
Escrocheriile cu investiții fictive în criptomonede sunt o formă răspândită de fraudă financiară online. Criptomonedele servesc adesea drept momeală sau mijloc de a transfera banii, iar investițiile promise nu au loc.
Schema începe, de obicei, cu o reclamă pe rețelele sociale, în aplicațiile de mesagerie sau pe site-uri. Potențialii clienți sunt încurajați să investească o sumă relativ mică în criptomonede, acțiuni sau alte instrumente financiare, cu promisiunea unor câștiguri mari, prezentate uneori drept garantate.
După ce se înscrie pe platformă, persoana este contactată de un pretins consultant financiar. Acesta o ajută să facă primul transfer, îi vorbește despre tranzacții reușite și o convinge să investească în continuare.
Ca să-i câștige încrederea, escrocii îi pot arăta pe site sau în aplicație cum crește soldul contului. Profitul afișat poate fi însă în întregime fictiv.
Când încearcă să retragă presupusele câștiguri, persoanei i se cere să achite un comision, un impozit, o asigurare sau o contribuție suplimentară pentru a-și debloca contul. După ce face încă un transfer, apar noi condiții, iar în cele din urmă „consultantul” nu mai răspunde.
Astfel de scheme se răspândesc și prin Telegram și WhatsApp, avertizează Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF). În grupurile de investiții frauduloase, boții pot simula discuții despre tranzacții, iar participanților li se promit recompense dacă își aduc prietenii sau rudele în grup. Avertismentul CNPF
În unele cazuri, escrocii conving victimele să instaleze pe telefon sau pe calculator programe care permit accesul de la distanță. Odată ce preiau controlul dispozitivului, ei pot face operațiuni în conturile bancare ale victimelor.
Adesea, victimele sunt convinse să își transfere economiile și chiar să ia credite pentru a investi mai mult.
Câți bani pierd locuitorii Moldovei
Amploarea escrocheriilor prin telefon și pe internet în Moldova a crescut vizibil în ultimii ani.
Potrivit datelor prezentate de poliție în Parlament, prejudiciul declarat de victimele escrocheriilor prin telefon și online a depășit 40 de milioane de lei în 2023 și 130 de milioane de lei în 2024, iar în 2025 a ajuns la 272 de milioane de lei.
În primele cinci luni ale anului 2026, poliția a înregistrat aproximativ 1.770 de cazuri de astfel de escrocherii. Prejudiciul total a depășit 157 de milioane de lei, în medie aproximativ 89 de mii de lei pe caz.
Cea mai răspândită metodă de înșelăciune a rămas cea în care escrocii se prezentau drept angajați ai băncilor, cu 515 cazuri. Pe locul al doilea s-au situat investițiile fictive, inclusiv cele prin platforme false de tranzacționare a criptomonedelor și valutelor, precum și prin alte platforme false de tranzacționare, cu 310 cazuri, adică aproximativ 17,5% din numărul total.
Este vorba despre statistica tuturor escrocheriilor prin telefon și pe internet înregistrate. Prejudiciul total de 157 de milioane de lei nu poate fi atribuit în întregime fraudelor cu criptomonede.
Potrivit datelor poliției, peste jumătate dintre cazurile înregistrate sunt la Chișinău. Printre categoriile cele mai vulnerabile se numără persoanele mai în vârstă. Cetățenii cu vârste între 56 și 65 de ani cad adesea victime anume schemelor de investiții.
Unele cazuri arată că persoanele păgubite își pot pierde aproape toate economiile.
De exemplu, în septembrie, poliția a anunțat cazul unei femei de 55 de ani din raionul Dondușeni, care a pierdut aproximativ 672 de mii de lei după ce i s-a propus să investească printr-o platformă online. Femeia obținuse banii din vânzarea terenurilor agricole care îi aparțineau.
Iar în februarie 2026, oamenii legii au reținut trei bărbați, suspectați că au înșelat o femeie de 63 de ani, cauzându-i un prejudiciu de peste un milion de lei. Femeii i se promisese un profit garantat din operațiuni cu valută străină, metale prețioase și criptomonede. Ea a transmis banii atât prin transferuri bancare, cât și în numerar. Presupusul curier al grupării a fost prins în flagrant, iar doi dintre complicii săi sunt suspectați că au convertit banii primiți în criptomonede pentru a-i transmite ulterior altor participanți la schemă.
Centre de apel cu rulaje de milioane
Reținerea celor nouă suspecți este departe de a fi prima operațiune de amploare împotriva centrelor de apel frauduloase din Moldova.
Cu doar o lună în urmă, pe 9 octombrie, oamenii legii au efectuat 21 de percheziții într-un dosar privind o presupusă rețea internațională de escroci cu criptomonede. Poliția a anunțat că a identificat cinci centre de apel în Chișinău, ai căror angajați, potrivit anchetei, îi înșelau pe locuitorii SUA și ai Canadei, propunându-le investiții prin platforme fictive de tranzacționare a criptomonedelor.
În urma operațiunii au fost reținute opt persoane. Ancheta a stabilit că gruparea avea o structură ierarhică, cu atribuții repartizate între angajați. La activitate participau zeci de persoane, printre care cetățeni ai Camerunului, Indiei, Israelului, Nigeriei, Georgiei și Ucrainei.
În timpul perchezițiilor au fost ridicate calculatoare, telefoane, carduri bancare, documente financiare și bani. Au fost descoperite și dispozitive de bruiaj al semnalelor de comunicații, precum și un poligraf care, potrivit poliției, era folosit pentru verificarea noilor angajați.
Potrivit estimării preliminare a anchetatorilor, doar unul dintre cele cinci centre de apel încasa aproximativ 2 milioane de dolari pe lună din presupusa activitate infracțională. Valoarea finală a prejudiciului cauzat victimelor este încă în curs de stabilire.
O altă grupare de amploare a fost identificată de oamenii legii în februarie 2026. Atunci au fost reținute 15 persoane care lucrau într-un centru de apel al cărui rulaj lunar estimat era de aproximativ 2 milioane de dolari.
Operatorii se prezentau drept specialiști în tehnologia informației și în investiții. Ei îi convingeau pe clienți să investească bani în proprietăți imobiliare inexistente și în operațiuni cu valută și criptomonede. După primirea banilor, legătura cu investitorii se întrerupea.
Anchetatorii îi suspectau, de asemenea, pe membrii grupării de spălarea banilor obținuți din alte infracțiuni. În timpul perchezițiilor au fost ridicate 25 de calculatoare și 35 de telefoane mobile.
Unele anchete depășesc cu mult granițele Moldovei. În februarie 2026, oamenii legii din Moldova și România au desfășurat o operațiune comună sub egida Europol și Eurojust. Anchetatorii au investigat activitatea unor centre de apel ai căror angajați îi convingeau pe oameni să investească în instrumente financiare și criptomonede, precum și să instaleze aplicații de acces de la distanță.
După ce preluau controlul asupra telefoanelor, escrocii le obligau pe persoanele păgubite să transfere bani, inclusiv bani împrumutați, pe platforme de criptomonede.
În cadrul acestei anchete, 26 de persoane au fost puse sub învinuire. Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale a identificat bunuri și conturi bancare în valoare totală de peste 9 milioane de lei, asupra cărora urma să fie pus sechestru.
Potrivit procuraturii, analiza operațiunilor din blockchain a permis reconstituirea unei părți a fluxurilor financiare și stabilirea legăturilor dintre presupușii membri ai grupării. Pentru schimbul de informații și identificarea persoanelor păgubite, Moldova și România au creat o echipă comună de anchetă.
Prăbușirea TUX: zeci de mii de participanți și milioane de euro
Platforma de investiții TUX se află în centrul unuia dintre cele mai ample cazuri de presupusă fraudă cu criptomonede din Republica Moldova.
Promovată intens pe rețelele sociale și în aplicațiile de mesagerie, TUX era prezentată ca o platformă prin care utilizatorii puteau tranzacționa criptomonede și participa la proiecte Web3. Celor care investeau li se promiteau câștiguri de până la 4% pe zi.
Potrivit anchetatorilor, platforma funcționa, de fapt, după principiul unei piramide financiare. Plățile către participanții mai vechi erau acoperite din sumele depuse de noii investitori.
La începutul lunii octombrie 2025, platforma a încetat să funcționeze normal, iar mulți utilizatori nu și-au putut retrage banii.
Potrivit estimărilor publicate, în schemă ar fi putut fi atrase aproximativ 50 de mii de persoane, iar pierderile potențiale au depășit 48 de milioane de euro. Aceste cifre nu trebuie însă considerate drept valoarea prejudiciului stabilită definitiv de instanță.
Pe 6 noiembrie 2025, poliția a efectuat 28 de percheziții și a reținut cinci suspecți, printre care și presupușii organizatori ai platformei.
În aprilie 2026, poliția a anunțat că o parte a anchetei a fost finalizată și trimisă în judecată. Acuzațiile vizează desfășurarea ilegală a activității de întreprinzător și spălarea banilor. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2024–2025, prin TUX erau efectuate operațiuni neautorizate cu active virtuale, iar participanții erau atrași cu promisiuni de câștiguri rapide și garantate.
Persoanele puse sub învinuire riscă între cinci și zece ani de închisoare și amenzi mari. Ancheta în privința altor posibili participanți la schemă continuă.
Există deja sentințe în dosarele de fraudă cu criptomonede?
În Moldova există și cazuri în care instanțele au pronunțat deja sentințe de condamnare.
Astfel, în ianuarie 2026, Procuratura municipiului Chișinău a anunțat pronunțarea sentinței în cazul unui bărbat de 26 de ani, găsit vinovat de trei episoade de escrocherie în cadrul unor operațiuni cu criptomoneda USDT.
Infracțiunile au fost comise încă în august 2022. Bărbatul condamnat folosea un grup de Telegram pentru tranzacționarea criptomonedelor și le crea cumpărătorilor și vânzătorilor impresia că se înțeleg direct între ei. În realitate, el acționa ca intermediar, fără ca participanții la tranzacții să îi cunoască rolul, și își însușea fondurile transferate.
Într-unul dintre episoade, victima a pierdut peste 15 mii de dolari. Prejudiciul total cauzat celor trei persoane păgubite a depășit 700 de mii de lei.
În timpul procesului, inculpatul și-a recunoscut vina și a reparat integral prejudiciul. Instanța i-a aplicat o amendă de 1.000 de unități convenționale (50 de mii de lei) și i-a interzis, pentru patru ani, să ocupe funcții care implică gestionarea banilor și a bunurilor.
Alte dosare penale se află încă în faza de urmărire penală sau de examinare în instanță.
În iulie 2025, PCCOCS a anunțat reținerea unui bărbat de 35 de ani, suspectat că a înșelat patru persoane sub pretextul investițiilor în criptomonede. Potrivit datelor preliminare, prejudiciul total cauzat persoanelor păgubite a depășit 4,5 milioane de lei.
Iar în aprilie 2026, poliția a descoperit o presupusă schemă de creare a unor active digitale fictive și de spălare a banilor prin intermediul criptomonedelor. Anchetatorii au estimat veniturile ilegale ale grupării la peste 3 milioane de dolari. Cu sprijinul Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, oamenii legii au blocat criptomonede în valoare de aproximativ 22 de milioane de lei.
Cum combat autoritățile escrocheriile
Pe fondul creșterii numărului de fraude financiare, autoritățile moldovene au început să intensifice combaterea escrocheriilor prin telefon și pe internet.
În iunie 2026, Parlamentul a organizat audieri speciale dedicate acestei probleme. Reprezentanții poliției, ai procuraturii, ai sectorului bancar și ai companiilor de telecomunicații au discutat despre noile scheme de înșelăciune și despre posibilitățile de a le preveni.
Potrivit datelor oamenilor legii, peste 95% dintre astfel de escrocherii implică metode de inginerie socială, prin care infractorii recurg la manipulare psihologică pentru a-i convinge pe oameni să transmită de bunăvoie bani sau date confidențiale.
Totodată, escrocii falsifică tot mai des numerele de telefon afișate și folosesc site-uri contrafăcute, documente false și imagini și videoclipuri create cu ajutorul inteligenței artificiale.
Pe 2 iulie, Parlamentul a aprobat recomandările comisiei speciale, propunând crearea unui Centru Național Antifraudă, un mecanism unic de coordonare pentru combaterea fraudelor financiare și digitale.
Centrul ar urma să reunească reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, ai poliției, ai procuraturii, ai Serviciului de Informații și Securitate, ai Băncii Naționale, ai băncilor, ai operatorilor de telecomunicații și ai altor instituții.
Centrul ar trebui să asigure schimbul operativ de informații, blocarea numerelor de telefon și a platformelor online folosite în escrocherii, precum și avertizarea rapidă a populației cu privire la noile amenințări. Deocamdată, este vorba despre recomandări parlamentare privind crearea unui asemenea mecanism, nu despre rezultate confirmate ale activității sale.
Totuși, unele măsuri tehnice sunt deja aplicate. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM), doar în primele cinci luni ale anului 2026, operatorii au blocat peste 1,3 milioane de apeluri internaționale suspecte, adică aproximativ 7% din toate apelurile internaționale primite.
Operatorii au implementat, de asemenea, sisteme de verificare a numerelor de telefon, au trimis avertismente privind escrocheriile și au creat canale speciale pentru raportarea apelurilor suspecte.
Aceste măsuri vizează însă escrocheriile telefonice în general. Ele nu pot preveni în totalitate fraudele care se răspândesc prin rețelele sociale, aplicațiile de mesagerie sau platformele de investiții false.
În investigarea infracțiunilor comise cu ajutorul criptomonedelor apar dificultăți suplimentare. Banii pot fi transferați în mod repetat între portofele digitale, convertiți în diverse active și transferați în străinătate.
Deși operațiunile pe blockchainurile publice lasă urme digitale, stabilirea identității destinatarilor și recuperarea fondurilor necesită instrumente tehnice speciale și cooperare internațională.
Ce va schimba noua lege privind criptomonedele?
Un alt pas a fost adoptarea legii privind piața criptoactivelor. Pe 24 august 2026, Parlamentul a adoptat Legea nr. 180, care stabilește regulile de funcționare a pieței criptomonedelor în Moldova. Documentul a fost publicat în „Monitorul Oficial” pe 17 septembrie, iar principalele sale prevederi vor intra în vigoare pe 17 martie 2027.
Legea aliniază parțial reglementările din Moldova la regulamentul european MiCA. Ea prevede cerințe pentru companiile care emit criptoactive, organizează tranzacționarea acestora sau furnizează servicii conexe. În special, este vorba despre autorizarea participanților la piață, publicarea informațiilor, protecția clienților, prevenirea abuzurilor și supravegherea financiară.
Competențele de reglementare vor fi împărțite între Comisia Națională a Pieței Financiare și Banca Națională a Moldovei.
Pentru aplicarea deplină a legii sunt însă necesare acte normative suplimentare. CNPF a început încă din octombrie să elaboreze regulile de autorizare a furnizorilor de servicii legate de criptomonede.
Se estimează că noile reglementări vor spori transparența pieței și vor facilita identificarea participanților de rea-credință.
Totuși, adoptarea legii în sine nu garantează protecția împotriva fraudelor. Infractorii pot continua să creeze platforme fictive, să opereze din alte țări sau să se prezinte drept companii licențiate.
Cum să nu devii victima escrocilor
Poliția și Comisia Națională a Pieței Financiare îndeamnă cetățenii să trateze cu prudență ofertele de a investi prin internet, mai ales când este vorba despre un profit garantat și neobișnuit de mare.
Printre principalele semne ale schemelor de escrocherie se numără promisiunile de câștig rapid și fără riscuri, solicitările insistente de a transfera bani, propunerile de a lua un credit pentru investiții și plățile suplimentare pentru retragerea fondurilor pretins deja câștigate.
Este nevoie de o prudență deosebită dacă „consultantul financiar” te contactează prin Telegram sau WhatsApp, îți cere să instalezi un program de acces de la distanță la dispozitiv sau să transferi fonduri într-un cont bancar personal ori într-un portofel de criptomonede necunoscut.
Totodată, existența unui site realizat profesionist, a recenziilor altor utilizatori și chiar a documentelor de înregistrare a companiei nu garantează, în sine, legalitatea activității acesteia.
CNPF recomandă verificarea organizațiilor financiare în registrele oficiale și, dacă este necesar, solicitarea de clarificări direct de la autoritatea de reglementare.
Dacă banii au fost deja transferați unor persoane suspecte, trebuie să contactezi cât mai repede banca și să anunți poliția despre cele întâmplate. Este important să păstrezi corespondența, numerele de telefon, adresele site-urilor, confirmările transferurilor și alte eventuale dovezi.
Oamenii legii recomandă, de asemenea, să nu accepți să faci noi plăți sub pretextul recuperării banilor pierduți. Propunerea de a plăti pentru „deblocarea investițiilor” sau pentru ajutor la recuperarea lor poate fi o continuare a aceleiași scheme de escrocherie.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
