Tradițiile și inovațiile renasc într-un cupaj armonios acasă la Taraboste. Marți, 10 august 2021, vinăria Chateau Vartely a lansat, în premieră, în sala de baricuri a complexului din Orhei, o nouă atracție turistică.
Cu ajutorul și talentul deosebit al unor tineri artiști de la centrul Artcor: Oxana Capatina și Karen Grigorean, Chateau Vartely a realizat în premieră o proiecție fascinantă de realitate augmentată care vine să redea, prin efecte speciale, istoria vinăriei. Povestea este proiectată pe un ecran din butoaie adevărate, din acelea în care se odihnește vinul înainte de a fi îmbuteliat, iar apoi, se extinde și acaparează toată suprafața beciului cu tot cu spectatori. O experiență interactivă și o dimensiune senzorială unică fundamentată de senzorii vizuali, auditivi și olfactivi care, puse împreună, se metamorfozează atât de frumos.
„Vinul iubește povești iar în spatele lui stau mai mereu oameni și legende. Iată de ce am ales ca legenda să meargă mai departe. Am căutat-o adînc în pasiunea oamenilor care au muncit și muncesc aceste vii, în sufletele și în izbînda lor și am ancorat-o prin inovație și mult talent, în zilele noastre, in beciurile și vinurile noastre. Astfel, amprenta legendară devine mai umană, mai personală, mai aproape și mai tangibilă, fără a-i schimba esențialul – seva”, a spus directorul comercial A. Digolean.
Această nouă viziune plină de încredere a vinăriei Château Vartely este de fapt despre regenerarea continuă a vieții, a vinificației prin intermediul pasiunii și inovației. Cu aceste valori, ca proiecție și prin proiecție, Château Vartely aduce tuturor iubitorilor de vin cultura vinificației și legenda vinului Taraboste într-o nouă interpretare, păstrînd totodată cu multă grijă – substanța tradițiilor seculare din care se trage.
In această proiecție, imaginativul nu dureză doar o clipă, iar sentimentele ce le trăiești nu dispar rapid, ci dimpotrivă te cuprind cu toată forța lor, te răscolesc adânc, iar puterea lor creativă și de interpretare, profund personală depășește cu mult momentul și te leagă parcă, cu un fir de eternitate.
Vinăria Château Vartely se mândrește cu faptul că beneficiind de serviciile acestei comunități de profesionisti creativi participă la susținerea lor și vă invită să vă teleportați în trecut prin inovații din viitor. Veniți în vizită la vinărie aici veți avea parte de o experiență unică, care vă va oferi senzații deosebite și va rămâne în memorie pentru mult timp. Experiența este înclusă gratuit în tururile vinicole, iar pentru detalii și rezervări puteți apela 068500555.
În România a început un nou val al crizei politice. Cel mai mare partid din țară și-a retras sprijinul politic pentru prim-ministru. NewsMaker explică dacă guvernul va demisiona, dacă această situație ar putea duce la alegeri parlamentare anticipate și de ce evoluțiile de la București au impact și asupra Republicii Moldova.
Ce s-a întâmplat?
Pe 20 aprilie, liderul Partidului Social Democrat din România (PSD), Sorin Grindeanu, a anunțat că formațiunea își retrage sprijinul politic pentru prim-ministrul Ilie Bolojan. Decizia a fost luată în urma unui vot intern, la Palatul Parlamentului. La vot au participat aproximativ 5.000 de membri ai PSD. Aceștia au fost întrebați dacă partidul ar trebui să retragă sprijinul premierului în contextul „crizei socio-economice” din ultimele zece luni, dar și al lipsei de dialog în interiorul coaliției. Rezultatul votului a fost covârșitor: 97,7% s-au pronunțat pentru retragerea sprijinului, în timp ce doar 2,3% s-au opus.
romania-insider.com
Partidul Social Democrat este cea mai mare formațiune politică din România. În pofida scăderii în sondaje și a înfrângerii la alegerile prezidențiale din 2025, PSD a rămas principala forță în Parlament. După alegerile din 1 decembrie 2024, coaliția de guvernare a fost formată din PSD, Partidul Național Liberal (PNL – al doilea partid ca mărime din țară), Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și reprezentanții minorităților naționale. Parlamentul României este format din două camere: Camera Deputaților și Senatul. În ambele camere sunt 464 de deputați, dintre care 311 au format coaliția de guvernare.
PSD este cel mai mare partid din coaliție (131 de deputați și senatori). Camera Deputaților are 330 de membri, dintre care 223 aparțin majorității. Fără parlamentarii PSD, în Cameră ar rămâne doar 130 de reprezentanți ai coaliției, în condițiile în care pentru adoptarea deciziilor sunt necesare 166 de voturi. Totuși, deocamdată, social-democrații nu au părăsit coaliția, ci doar și-au retras sprijinul pentru Ilie Bolojan.
Bolojan este reprezentant al PNL. Anul viitor ar fi trebuit să aibă loc rotația la guvernare, iar funcția de premier putea reveni unui reprezentant al PSD. Cu toate acestea, actualul val al crizei politice din România ar putea schimba semnificativ echilibrul de forțe.
Ce urmează?
Ilie Bolojan a declarat deja că nu intenționează să demisioneze. Totuși, PSD ar putea înainta o moțiune de cenzură, scenariu admis și de liderul senatorilor formațiunii, Daniel Zamfir. Moțiunea este examinată în ședință comună a Parlamentului, iar pentru demiterea Guvernului sunt necesare voturile majorității absolute a parlamentarilor – în acest caz, 232. PSD deține 131 de voturi, iar opoziția, în total, 153. Astfel, un vot comun al social-democraților și al opoziției ar putea duce la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Liderul celui mai mare partid de opoziție, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a declarat, comentând situația, că nu intenționează să fie „idiot util” pentru PSD și „să sară atunci când acest lucru este avantajos pentru social-democrați”. Între timp, AUR a înregistrat în Parlament o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Votul este programat pentru luna mai. Rămâne de văzut dacă PSD va susține moțiunea înaintată de AUR.
Expertul politic Mihai Isac consideră că cel mai probabil scenariu este identificarea unei noi soluții politice. „Acest lucru poate însemna revizuirea acordului de coaliție, schimbarea prim-ministrului, redistribuirea influenței între PSD și PNL sau un compromis tehnic care va permite menținerea unității majorității proeuropene”, a spus expertul. Isac a remarcat că majoritatea proeuropeană este imposibilă fără PSD. „În același timp, în PSD au lăsat să se înțeleagă că ar putea menține coaliția, dacă liberalii vor propune un alt prim-ministru, în timp ce Bolojan a refuzat să plece în demisie. În spatele acestui conflict, astfel, stau nu doar divergențe privind taxele, deficitul și reformele, ci și ambiții personale, lupta pentru putere și rivalitatea dintre lideri”, consideră expertul.
Alegerile anticipate – posibile?
Demisia guvernului (dacă va avea loc) nu înseamnă automat organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Procedura de dizolvare a Parlamentului în România este una complexă. După demisia cabinetului, președintele inițiază consultări cu fracțiunile parlamentare. Legislativul mai are două încercări de a învesti un nou guvern și abia ulterior președintele poate decide dizolvarea Parlamentului, ceea ce ar duce la alegeri anticipate.
Totuși, președintele țării, Nicușor Dan, și-a exprimat speranța că va fi găsită o formulă pentru menținerea coaliției proeuropene. Anterior retragerii sprijinului politic pentru guvern, el a declarat că nu va desemna un premier susținut de o ipotetică alianță PSD-AUR.
Mihai Isac susține că, în cazul alegerilor anticipate, AUR va deveni principalul beneficiar. „Conform sondajului din ianuarie Reuters/INSCOP, AUR obține 40,9%, depășind semnificativ PSD, PNL, USR și UDMR. De aceea, pentru PSD, PNL și USR, dizolvarea parlamentului ar însemna un joc cu o miză extrem de periculoasă. AUR poate câștiga alegerile și se poate afla într-o poziție care să îi permită fie să domine direct, fie chiar să formeze în jurul său o majoritate parlamentară. Actuala coaliție a fost creată tocmai pentru a limita creșterea extremei drepte și pentru a menține România pe cursul proeuropean și pro-NATO”, a explicat Mihai Isac.
Deși probabilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate este extrem de mică, România intră într-o perioadă de turbulență politică. Această evoluție se va resimți inevitabil și asupra Republicii Moldova. „România este unul dintre principalii susținători ai Chișinăului în relația cu Uniunea Europeană, a promis un sprijin ferm pentru agenda europeană. Bucureștiul este un partener economic important pentru Chișinău, iar în ultimii ani România a devenit, de asemenea, o verigă-cheie în asigurarea securității energetice a statelor vecine. Pentru Chișinău este important nu doar cine guvernează la București, ci și ca România să rămână stabilă, previzibilă și ferm ancorată în tabăra proeuropeană”, a concluzionat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Premierul Estoniei, Kristen Michal, a declarat că în prezent nu există o amenințare militară directă la adresa țării sale, în pofida avertismentelor lansate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a sugerat într-un interviu că blocarea internetului în Rusia ar putea fi legată de pregătiri pentru o mobilizare în vederea unui atac asupra Ucrainei sau a țărilor baltice, potrivit Ukrainska Pravda. Mai mulți politicieni din Estonia au calificat afirmațiile liderului de la Kiev drept narațiuni similare cu cele ale Kremlinului.
„Nu avem ce face – în prezent, pe glob au loc simultan mai multe războaie și conflicte majore. Există însă și un aspect pozitiv: oamenii continuă să creadă că Estonia este bine protejată și capabilă să asigure securitatea cetățenilor săi. Din partea mea pot doar să subliniez încă o dată: nu există o amenințare militară directă pentru Estonia. Da, trebuie să rămânem vigilenți și să investim în apărare – inclusiv din cauza vecinului nostru agresiv. Dar nu există nicio amenințare militară iminentă”, a dat asigurări premierul.
Declarația vine după ce mai mulți politicieni estonieni au criticat afirmațiile lui Volodimir Zelenski, care a sugerat într-un interviu că blocarea internetului în Rusia ar putea fi legată de pregătiri pentru o mobilizare în vederea unui atac asupra Ucrainei sau a țărilor baltice.
Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a declarat că astfel de afirmații nu simplifică cooperarea și nu corespund datelor de informații disponibile.
„Aceste declarații nu coincid cu informațiile și evaluările noastre privind amenințările. Nu vedem că Rusia își concentrează trupele sau că se pregătește militar pentru un atac asupra NATO sau a țărilor baltice. Dimpotrivă, Rusia se află într-o poziție dificilă pe frontul ucrainean și din punct de vedere economic”, a spus Tsahkna.
El a subliniat că articolul 5 al NATO rămâne solid, chiar dacă președintele american Donald Trump are o atitudine critică față de aliații europeni. „NATO va reacționa cu siguranță dacă un stat membru va fi atacat. Nu poate fi vorba despre desființarea articolului 5”, a adăugat ministrul.
La rândul său, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului estonian, Marko Mihkelson, a declarat că afirmațiile lui Zelenski alimentează narativul rusesc.
Liderul EKRE, Martin Helme, a susținut că și Estonia a contribuit la apariția acestui narativ, acuzând Partidul Reformelor că a folosit tema fricii față de Rusia în scopuri politice interne.
Anterior, propaganda rusă a promovat intens afirmații potrivit cărora statele baltice și Polonia ar fi permis Ucrainei să utilizeze spațiul lor aerian pentru atacuri asupra porturilor ruse din jurul Sankt Petersburgului. De asemenea, autoritățile de la Moscova au emis avertismente către statele baltice, iar Ministerul rus al Apărării a publicat o listă cu presupuse locații din Europa unde ar funcționa întreprinderi comune de producție de drone cu Ucraina, sugerând posibile „măsuri de răspuns”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Unirea Republicii Moldova cu România nu este un subiect pe agenda politică imediată a Chișinăului, chiar dacă face parte din discursul politic moldovenesc de peste 30 de ani. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg. Acesta a răspuns în plen la o întrebare despre declarațiile președintei Maia Sandu privind reunificarea.
„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi”, a declarat Popșoi.
Popșoi a vorbit și despre legăturile comune și istorice dintre Moldova și România.
„Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a adăugat oficialul.
***
Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.
Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.
Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.
Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.
Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.
Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Fostul primar al satului Costești, Vasile Borta, care candidează pentru un nou mandat la alegerile locale noi din 17 mai, este acuzat că și-ar fi conectat ilegal gospodăria la rețeaua electrică a unei grădinițe din localitate. Informația a fost făcută publică de Primăria Costești pe 21 aprilie. Contactat de NM, Borta a respins acuzațiile.
De la ce a pornit scandalul
Potrivit unei note informative emise de Primăria Costești, cazul ar fi avut loc în februarie 2024. Fostul edil este acuzat că ar fi conectat ilegal un cablu de aproximativ 500 de metri de la grădinița nr. 5 către gospodăria sa.
Autoritatea locală susține că a sesizat Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) în aceeași lună, iar pe 13 martie 2024 instituția ar fi emis o decizie prin care Vasile Borta a fost amendat, după ce ar fi constatat că fostul edil s-ar fi conectat ilegal la rețeaua electrică. Potrivit primăriei, amenda nu a fost contestată și a fost achitată.
„Având în vedere aceste constatări, care demonstrează sustragerea ilegală în interese personale a energiei electrice de la grădinița nr.5 și delapidarea banilor publici, primăria Costești a sesizat Procuratura r-lui Ialoveni, fiind deschisă o cauză penală, iar la momentul de față se desfășoară acțiuni de urmărire penală”, se arată în nota informativă.
Reacție: „Nu am furat nimic”
Contactat de NM, Vasile Borta a negat acuzațiile care îi sunt aduse: „Nu am niciun proces penal. Nu am furat nimic. Eu în 2024 nu eram în funcție. Asta este. Acolo e cu totul altă amendă, nu e legată cu ceea ce scriu ei. O să atacăm în judecată tot anunțul acesta și o să vedem ce o să fie. Acum lucrează juriștii”.
Acesta a închis apelul și nu a mai răspuns apelurilor redacției.
NewsMaker a solicitat un comentariu de la Inspectoratul de Poliție Ialoveni, însă până la publicarea știrii nu a primit un răspuns.
Amintim,alegerile locale noi vor avea loc pe 17 mai în 10 localități din țară, inclusiv în satul Costești din raionul Ialoveni. Funcția de primar a devenit vacantă după demisia lui Ilie Ionaș, ales deputat pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate.
Vasile Borta candidează pentru un nou mandat din partea Partidului „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc. Anterior, Borta a făcut parte inclusiv din Partidul Liberal, PDM, USB, LOC, PPDA și PDCM.
Numele lui Vasile Borta a fost implicat anterior în mai multe scandaluri. În octombrie 2024, acesta a fost implicat într-un conflict cu un consilier local din Costești, care a degenerat în altercație fizică. Incidentul ar fi pornit de la neînțelegeri legate de lucrările efectuate pe o stradă din localitate. Cazul a fost documentat și atunci de oamenii legii. Detalii – AICI.
Pe lângă Vasile Borta, în cursa pentru funcția de primar al satului Costești au intrat și Grigore Țurcan, din partea PAS, și Oleg Mereacre, candidat independent.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Moldova își propune să construiască o coaliție internațională pentru a determina Federația Rusă să-și retragă trupele și munițiile din Transnistria, așa cum s-a angajat la summitul OSCE de la Istanbul din 1999. Apelul a fost făcut de viceprim-ministrul Mihai Popșoi la Strasbourg pe 21 aprilie, în cadrul sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Totodată, Popșoi a precizat că numărul soldaților ruși efectivi din Transnistria a scăzut dramatic față de cei 1.200 citați de regulă, rămânând doar câteva sute, restul fiind recrutați din interiorul regiunii, inclusiv dintre cetățenii moldoveni.
„Din momentul anexării ilegale a Crimeei în 2014, nu a mai existat nicio rotație a prezenței militare ruse ilegale în regiunea transnistreană. Numărul soldaților ruși efectivi a scăzut dramatic, rămânând doar câteva sute. Restul sunt recrutați din interior, inclusiv dintre cetățenii moldoveni. Ne revine datoria să construim o coaliție internațională puternică pentru a determina Federația Rusă să-și retragă trupele și munițiile din Moldova, așa cum s-a angajat la Istanbul în 1999. Vom continua să lucrăm neobosit în această direcție”, a declarat Popșoi.
Ministrul a mai precizat că și stocurile de muniție din regiune, adesea estimate la peste 20.000 de tone, s-au redus semnificativ, deoarece atât trupele ruse ilegale, cât și așa-zisa armată transnistreană le-au utilizat de-a lungul anilor.
Totodată, autoritățile moldovenești au luat deja măsuri pentru a descuraja recrutarea cetățenilor moldoveni în structurile militare ilegale, retrăgând cetățenia celor care servesc în prezența militară rusă ilegală din regiune.
„Aceasta ar trebui să constituie un factor de descurajare semnificativ pentru orice cetățean moldovean care ar lua în considerare o astfel de alegere. Există locuri de muncă suficiente în Republica Moldova”, a mai comentat oficialul.
Popșoi a abordat și perspectiva reintegrării Transnistriei, subliniind că toate instrumentele Consiliului Europei care au contribuit la consolidarea democratică a Moldovei vor putea fi folosite și în acest proces, la momentul potrivit.
„Când va veni momentul reintegrării, toate instrumentele Consiliului Europei care au fost atât de utile și au adus dezvoltări importante pentru consolidarea democratică a Republicii Moldova vor putea fi aplicate și pentru a identifica cele mai bune soluții adaptate situației specifice a procesului de reintegrare. Cât privește situația drepturilor omului din regiune, aceasta se află în permanență în atenția autorităților moldovenești, inclusiv în contextul hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului privind Federația Rusă”, a declarat Popșoi.
În contextul încheierii mandatului Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri, Mihai Popșoi a evidențiat importanța Sesiunii Ministeriale a Consiliului Europei, care se va desfășura la Chișinău în perioada 14 – 15 mai. La reuniune sunt așteptate delegații din cele 46 de state membre și 5 state observatoare.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
