Vinuri de calitate — în fiecare an

„Vinurile noastre pot fi găsite pe aproape toate continentele”

Directorul general al Chateau Vartely, despre aniversarea de 20 de ani și „surpriza” pregătită pentru vizitatori de Ziua Vinului

Anul acesta, compania vinicolă Chateau Vartely sărbătorește 20 de ani de la înființare. În ajunul Zilei Naționale a Vinului, directorul general al Chateau Vartely, Valeriu Mîhăluță, a povestit pentru NM cum a evoluat compania, cum s-a modificat geografia exporturilor și ce surpriza a pregătit pentru clienți de Ziua Vinului.


Anul acesta, compania dumneavoastră împlinește 20 de ani. Cum s-a schimbat compania în tot acest timp? De unde ați început și unde ați ajuns acum?

Inițial, planul a fost să creăm una dintre primele companii vinicole din Moldova de tip chateau, așa ca în Franța. Adică o întreprindere care să îmbine propriile podgorii, procesarea strugurilor, îmbutelierea și infrastructura turistică, adică hotel și restaurant.

Atunci, majoritatea întreprinderilor erau de tip sovietic. Acționarii aveau un vis — să creeze o companie de tip chateau. De ce? Pentru a asigura o calitate înaltă a produselor, adică să producem vinuri premium și, cum se spune, să educăm consumatorul să aprecieze vinul de calitate.

În 20 de ani, am extins suprafața podgoriilor noastre la 500 de hectare. Dacă inițial planul era să producem până la 1 milion de sticle pe an, acum producem până la 4 milioane de sticle pe an. Am crescut dintr-o companie mică într-o întreprindere industrială serioasă.

Acum avem peste 400 de angajați. Plantațiile noastre sunt situate în două regiuni vinicole: în Orhei, regiunea Codru, și în raionul Cantemir, regiunea Valul lui Traian.

De ce ați decis să deschideți compania în Orhei? Avem multe vinării, iar majoritatea sunt amplasate în sudul Moldovei.

Acționarii noștri au analizat situația și era important ca să se ajungă ușor de la Chișinău (Orheiul se află la aproximativ 50 km de Chișinău și drumul este bun) și să existe infrastructura necesară. În plus, acolo exista deja o mică fabrică. Un alt aspect important a fost peisajul. Avem o panoramă foarte frumoasă, și se pot admira cele mai frumoase apusuri cu un pahar de vin în mână.

De ce plantațiile de viță-de-vie sunt situate geografic în două locuri? În zona de sud se cultivă, de obicei, soiuri de struguri roșii, iar soiurile albe de struguri se cultivă în zona centrală. Așa s-a format istoric — soiurile albe erau cultivate în centrul republicii. De aceea, ne-am dorit să combinăm ambele soiuri, și cele albe, și cele roșii, și în așa mod am obținut un echilibru.

De obicei, marile companii dețin fabrici și plantații de viță-de-vie în mai multe regiuni. Chateau Vartely, în decurs de 20 de ani, a crescut și a devenit o companie destul de mare, renumită pentru calitatea vinurilor sale la nivel mondial.


Conceptul chateau include și infrastructura turistică. Cât de populară este vinăria dumneavoastră printre turiști?

Drumurile care duc la vinăria noastră sunt foarte bune. Acesta este unul dintre factorii care fac vinăria accesibilă. Anual, ne vizitează aproximativ 20.000 de turiști. În mare parte, oamenii vin singuri la noi. Organizăm multe team building-uri pentru bănci, companii farmaceutice și de IT. În weekenduri vin turiști obișnuiți, în special moldoveni. Avem o terasă frumoasă, unde se poate admira apusul, bucate gustoasă și o echipă foarte prietenoasă.

Tururile noastre vinicole includ vizitarea secției de producție a întreprinderii. Avem un beci unde păstrăm vinurile, și vizitatorii pot vedea că avem vinuri de calitate, maturate în butoaie. Ne bucură faptul că mulți turiști revin la noi de mai multe ori.

Cum s-a schimbat piața vinului în ultimii 20 de ani? În special, cum s-au schimbat vinurile dumneavoastră?

Evident, au existat provocări care au afectat sectorul vinicol. Embargoul rusesc ne-a forțat să ne reorientăm către alte piețe. Desigur, acolo trebuia să ieșim cu vinuri de înaltă calitate. Întregul sector vinicol moldovenesc a crescut semnificativ în ultimii 10-15 ani, deoarece a trebuit să implementăm tehnologii noi și să colaborăm cu consultanți europeni care ne-au ajutat să creăm cele mai bune vinuri. De asemenea, am revizuit modul în care gestionăm viile noastre.

În Rusia exportam vinuri semi-dulci ordinare, adică vinuri albe și roșii simple, fără specificații de soi. Acum ne concentrăm mult pe dezvoltarea vinurilor din soiuri locale de struguri și pe segmentul vinurilor cu indicație geografică protejată.

În ce țări exportați vinurile în prezent?

În prezent, exportăm vinuri aproape în întreaga lume. Ele sunt prezente pe aproape toate continentele: în America de Nord — SUA, Canada, în America de Sud — Brazilia, în Africa — Nigeria și Coasta de Fildeș. Nigeria este o piață cu 220 de milioane de consumatori, iar Coasta de Fildeș nu este o țară foarte mare, dar a fost colonie franceză, iar acolo sunt dezvoltate tradițiile vinicole.

În Europa — Marea Britanie, Polonia, Cehia, Slovacia și chiar Franța. De asemenea, activăm pe piața Europei de Est: România, Ucraina, Belarus, Rusia. În Asia — China, Vietnam, Coreea de Sud, Japonia.

Care sunt tendințele actuale de consum al vinului?

Dacă ne uităm la categoria de persoane de peste 30-35 de ani, acestea preferă vinurile clasice seci. Tineretul, în schimb, preferă vinurile mai ușoare, mai aromate și spumante. Deci, tinerii nu sunt foarte atrași de vinurile roșii tari.

Gama noastră include vinuri IGP (Indicație Geografică Protejată) de bază, seria Totem — vinuri din soiuri autohtone de struguri, Individo — cupaje, și Taraboste — vinuri premium maturate. Acestea sunt maturate în butoaie de la 12 până la 36 de luni. Sunt vinuri pentru cunoscători, pentru acei pasionați care iubesc vinurile serioase.

În 2018 ați decis să intrați pe piața divinurilor. De ce ați luat această decizie și cum evaluați succesul pe această piață?

În ciclurile tehnologice de producție rămân materiale vinicole. Aceste resturi le dăm la distilat. Evident, distilatul este de foarte bună calitate, deoarece provine din soiuri tehnice de struguri, din care se face vin. Prin urmare, am decis să intrăm pe piața divinurilor, deoarece piața internă de distilate este foarte interesantă. Am vrut să bucurăm consumatorii noștri. Am început cu volume mici de producție, aproximativ 20.000-30.000 de sticle pe an, dar acum vindem deja peste 150.000 de sticle pe an.

Weekendul acesta se va sărbători Ziua Națională a Vinului. Ce ați pregătit pentru consumatorii dumneavoastră?

Având în vedere că sărbătorim o dată aniversară, 20 de ani de la înființare, am decis să le facem o surpriză clienților noștri de Ziua Vinului. Am invitat una dintre cele mai renumite trupe din Moldova — Lupii lui Calancea.

Așadar, invităm toți iubitorii de vin și de muzică bună să ne viziteze pe 5 octombrie.

Chiar în această zi, dorim să sărbătorim cea de-a 20-a aniversare împreună cu clienții noștri. Este necesar să rezervați biletele din timp, deoarece avem un număr limitat de locuri și nu putem primi mai mult de 1000 de persoane.

Pe 6 octombrie, duminică, vom avea o zi a porților deschise: vom oferi tururi vinicole gratuite la fiecare oră și un meniu festiv special.

Anul acesta, la festivalul vinului, vom prezenta un nou vin premium din seria Taraboste, produs dintr-un soi local de struguri — Feteasca Neagră. Este pentru prima dată când un vin de acest nivel de calitate este făcut dintr-un soi autohton. Acest vin va deveni, fără îndoială, cartea de vizită a Republicii Moldova.

Participăm la numeroase concursuri internaționale și adunăm anual cel puțin  40-50 de medalii la aceste competiții. Acest lucru demonstrează că în fiecare an ne menținem constant calitatea vinurilor noastre.

Compania Chateau Vartely rămâne fidelă motto-ului său: calitate la un preț accesibil. Nu vom specula niciodată, oferim calitatea corectă la prețul corect.

Material de parteneriat

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Serghei Tarnovschi și Irina Rîngaci, desemnați sportivii anului la Gala Sportului 2025

Canoistul Serghei Tarnovschi și luptătoarea Irina Rîngaci au fost desemnați sportivul și sportiva anului în cadrul Galei Sportului 2025, organizată de Ministerul Educației și Cercetării. Distincțiile au fost acordate pentru performanțele obținute în anul competițional 2025, în cadrul unui eveniment în care au fost premiați peste 100 de sportivi, antrenori, federații sportive și jurnaliști, la aproximativ 30 de categorii.

Premiile, pentru care s-au alocat 37 de milioane de lei, au fost acordate pentru performanțele obținute pe parcursul anului competițional 2025, an în care sportivii Republicii Moldova au cucerit aproximativ 600 de medalii la competiții internaționale, dintre care 244 la campionate mondiale și 357 la campionate europene. 

Prezent la eveniment, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că aceste rezultate confirmă potențialul și competitivitatea sportului de performanță din Republica Moldova.

„La fel ca în anii precedenți, în 2025 ne-ați oferit multe ocazii de mândrie prin rezultatele voastre și ne-ați făcut să ne bucurăm că suntem cetățeni ai Republicii Moldova. De fiecare dată când ați intrat în arenă sau ați urcat pe podium, ați purtat cu voi speranțele unei țări întregi. Medaliile pe care le obțineți reprezintă o carte de vizită a sportului din țara noastră. Dar, dincolo de statistici, ele înseamnă ani de muncă, sacrificii personale și o forță interioară care ne inspiră pe toți. Premiile pentru sportivii de performanță au fost dublate, infrastructura sportivă a fost îmbunătățită, iar condițiile de pregătire pentru loturile naționale au devenit mai bune. Doar în 2025, statul a alocat circa 924 de milioane de lei pentru sportul național, cu mult peste anii precedenți”, a spus ministrul Dan Perciun. 

La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a evidențiat rolul sportului în promovarea valorilor sociale și a coeziunii, menționând că în spatele fiecărei victorii stau ani de muncă, sacrificii și implicarea sportivilor, antrenorilor și familiilor acestora.

„Ca Parlament, ne-am străduit să fim alături de voi, iar cel mai important am înțeles că sportul nu este doar despre performanță, ci și despre sănătate, educație, valori și coeziune socială”, a relatat oficialul

În cadrul Galei, Artiom Livadari (muaythai) și Anastasia Spînu (karate shotokan) au fost desemnați sportivul și sportiva anului la probele neolimpice, iar titlul de „Antrenor al Anului” a revenit lui Nicolae Juravschi și Andrei Chiperi. De asemenea, au fost acordate numeroase distincții pentru excelență, performanță constantă și promovarea sportului, precum și premii pentru tineri sportivi, juniori, echipe naționale și federații sportive.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

O îngrijitoare din Moldova a găsit în Italia un bon poștal vechi de 100 de mii de euro. Ce se va întâmpla cu banii?

O îngrijitoare din Republica Moldova, pe nume Tatiana, a descoperit întâmplător un vechi bon poștal din anii 1950, în timp ce răsfoia fotografii într-o locuință din Italia. Documentul a fost găsit în casa femeii pe care o îngrijește – Maria Angela Bortignon, în vârstă de 108 ani, din localitatea San Giovanni Rotondo. Potrivit experților, valoarea bonului ar ajunge astăzi la aproximativ 100 de mii de euro (circa 2 milioane de lei), scrie rotalianul.com, cu referire la presa italiană.

Proprietara a declarat că nu știa de existența documentului. După descoperire, îngrijitoarea a ajutat-o să se adreseze unei asociații naționale specializate în recuperarea vechilor instrumente financiare. Un consultant a calculat valoarea bonului, luând în considerare dobânzile și inflația acumulate pe parcursul a aproximativ 70 de ani.

Maria Angela Bortignon a menționat că, în cazul în care va reuși să obțină suma de la stat, intenționează să ofere integral banii îngrijitoarei sale, în semn de recunoștință. Avocații asociației susțin că legislația italiană permite recuperarea valorii unor astfel de documente chiar și după decenii, indiferent de termenul de prescripție.

Publicația italiană l’Immediato subliniază că acest caz scoate la iveală o problemă mai amplă: în Italia există aproximativ 10 milioane de titluri de valoare și librete de economii uitate, multe dintre ele putând fi încă valorificate, deși proprietarii nu mai sunt conștienți de existența lor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) „Spion moldovean” cu pașaport rus?/ Grosu a condamnat „kenții”/ Gazprom cere demisia lui Ceban

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Peste 1,1 miliarde de lei pentru universități
— Ministrul Energiei explică de unde au pornit problemele cu motorina
— Dosar penal după bătaia adolescentelor de la Ialoveni
— Un fost ministru al Apărării, căutat de Interpol după condamnare?
— Gazprom cere demisia lui Vadim Ceban
— Presupusul agent moldovean reținut de FSB are cetățenie rusă
— Grosu: nu are sens să expulzăm ambasadorul Rusiei
— Incendiul de la Durlești: igrasie și frig, locatari forțați să renunțe la mansarde
— Putin s-a întâlnit cu emisarii lui Trump
— Grosu, despre „kenții” din Parlament: nu-i nici o scuză
— Avarie la MGRES: noi întreruperi de curent în regiunea transnistreană
— Deputații vor să modifice legile pentru a bloca fuga condamnaților în Transnistria
— Nicușor Dan: respectăm suveranitatea Moldovei. Unirea, doar la dorința moldovenilor
— A doua șansă la viață: animalele abandonate salvate într-o clinică din Chișinău
— Delegația parlamentului participă la sesiunea de iarnă a APCE
— Andronachi a refuzat să dea declarații în dosarul lui Plahotniuc
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Vizite paralele în Găgăuzia: ambasadoarea UE și ambasadorul agreat al Rusiei, în aceeași zi, cu agende diferite

Integrarea Europeană sau apropierea de Rusia? Pe 23 ianuarie în Găgăuzia au sosit atât ambasadoarea UE, Iwona Piórko, cu o vizită anunțată din timp, cât și șeful diplomației ruse, Oleg Ozerov, fiecare cu o agendă distinctă și mesaje diferite. Cei doi diplomați au avut întrevederi atât cu primari cât și cu deputații Adunării Popularea Găgăuziei.

Agenda Uniunii Europene: dezvoltare locală și parcurs european

Aflată pentru prima dată în Găgăuzia de la preluarea mandatului, Iwona Piórko s-a întâlnit cu primarii orașelor Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești, discutând despre nevoile comunităților locale și prioritățile de dezvoltare în contextul integrării europene a Republicii Moldova.

„UE lucrează cu toate comunitățile din Republica Moldova pentru a sprijini dezvoltarea locală și pentru a se asigura că toți cetățenii cunosc și resimt beneficiile integrării în UE”, a transmis delegația Uniunii Europene într-un comunicat.

Totodată, ambasadoarea UE a participat la un eveniment dedicat copiilor, unde a premiat câștigătorii concursului de desen și eseu „Poduri ale prieteniei și culturii”, organizat cu sprijin european. Cele 12 lucrări finaliste vor fi publicate într-un calendar multilingv pentru anul 2026, în limbile română, găgăuză și rusă.

Programul vizitei a inclus și deplasarea la pensiunea etno-turistică „Gagauz Sofrasi” din satul Congaz, o afacere de familie dezvoltată cu sprijinul Uniunii Europene, unde Iwona Piórko a discutat cu reprezentanți ai mediului de afaceri despre oportunitățile economice din regiune.

Ozerov: legături „istorice” între Rusia și Găgăuzia

Ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerev, a avut o întrevedere cu conducerea Comitetului Executiv al Găgăuziei, unde a discutat despre dezvoltarea cooperării dintre autonomie și regiunile Federației Ruse, precum și despre inițiative culturale și umanitare, transmite Gagauzianews.

Diplomatul rus a subliniat existența unor „legături istorice de durată” între Rusia și Găgăuzia și a menționat că vizitele sale în autonomie sunt regulate.

„Venim aici constant. De când activez în Republica Moldova, ajung frecvent la Comrat și în regiune. Însă vizita de astăzi are, în primul rând, un scop cultural”, a declarat ambasadorul.

În cadrul vizitei, ambasadorul rus a mers la Liceul „Mavrodi” din Comrat, unde a donat un set de cărți în limba rusă, destinate elevilor, accentuând rolul literaturii clasice ruse în formarea tinerilor.

Potrivit Gagauz.info, autoritățile regionale și-au prezentat evaluarea situației social-politice actuale din Republica Moldova și din autonomie. O atenție deosebită a fost acordată alegerilor viitoare pentru organul legislativ regional, precum și posibilelor riscuri legate de inițiativele discutate privind ieșirea Republicii Moldova din CSI.

Ambasadorul a dat asigurări că relațiile dintre Rusia și autonomia găgăuză vor continua să se dezvolte pe dimensiunea culturală și umanitară.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Vlad Kulminski/Facebook

Moldova mizează pe trei parteneriate strategice cu SUA, în 2026. Kulminski: „În pace și securitate, continuăm cooperarea”

Ambasada Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii își propune, în 2026, să consolideze parteneriatul strategic cu SUA, cu accent pe securitate, energie și comerț. Ambasadorul Vladislav Kulminski a prezentat, pe 23 ianuarie, principalele obiective ale misiunii diplomatice, care includ, între altele, digitalizarea și simplificarea serviciilor consulare, astfel încât moldovenii din SUA să poată obține mai multe documente online, rapid și eficient.

„În pace și securitate, continuăm cooperarea cu Casa Albă și Consiliul Național de Securitate pentru a menține stabilitatea în Republica Moldova și pentru a descuraja tentative de provocare a crizelor.  În energie, promovăm proiecte majore și investiții americane, inclusiv proiectul Strășeni-Gutinaș, care este esențial pentru independența noastră energetică. În comerț, urmărim creșterea schimburilor comerciale cu 25% cu Statele Unite și reducerea tarifelor pentru exporturile moldovinești de la 25% la maximum 15%. Vom continua dialogul discret cu autoritățile americane pentru a ne asigura că Moldova nu este afectată de deciziile recente”, a declarat Kulminski.

În acest an, Ambasada planifică patru vizite oficiale la nivel executiv și atragerea a cel puțin doi noi investitori americani în Republica Moldova. Potrivit ambasadorului Vladislav Kulminski, cooperarea cu Congresul SUA rămâne o prioritate:  „Vom organiza vizite reciproce și vom lucra cu senatori și congresmeni din ambele partide. (…) Obiectivul nostru este clar – întărirea parteneriatului cu Statele Unite și consolidarea poziției Republicii Moldova ca un partener de încredere în regiune”. 

Reamintim că, începând cu 1 august 2025, Statele Unite au introdus un tarif vamal de 25% pentru toate produsele moldovenești exportate pe piața americană. Cota este mai mică decât propunerea inițială a părții americane, de 31%. Anterior, președintele Donald Trump și-a exprimat disponibilitatea de a o revizui, în anumite condiții.

Pe dimensiunea energetică, Statele Unite au oferit un sprijin consistent Republicii Moldova, în special după invazia rusă în Ucraina, inclusiv prin programele USAID, sistate în 2025. Pe 17 septembrie 2025 – cu doar zece zile înainte de alegerile parlamentare – premierul de atunci, Dorin Recean, a anunțat construcția unei noi linii electrice de înaltă tensiune pe segmentul Strășeni – Gutinaș. Pentru acest proiect, Guvernul SUA a alocat 130 de milioane de dolari, investiția fiind calificată drept una strategică pentru modernizarea infrastructurii energetice a Republicii Moldova. Noua linie, cu o lungime de aproximativ 190 de kilometri, va conecta direct Moldova la România și la rețeaua energetică europeană.

Pe 14 ianuarie 2026, Departamentul de Stat al SUA a anunțat că suspendă procesarea vizelor de imigrare pentru cetățenii a 75 de state, inclusiv ai Republicii Moldova, începând cu 21 ianuarie 2026. Ministerul de Externe de la Chișinău a confirmat informațiile, dar a anunțat că măsura are „caracter administrativ”, iar impactul asupra moldovenilor – este limitat.

În contextul relațiilor moldo-americane, reamintim, la începutul lunii septembrie 2025, în cadrul ceremoniei de prezentare a scrisorilor de acreditare la Casa Albă, ambasadorul Republicii Moldova în Statele Unite, Vladislav Kulminski, a fost primit de președintele Donald Trump, care a declarat atunci că „o Moldovă pașnică este esențială pentru securitatea regională”. La rândul său, președinta Maia Sandu a declarat, în timp unei conferințe, pe 22 ianuarie 2026, că SUA rămân un partener strategic pentru Republica Moldova.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: