Vinuri de calitate — în fiecare an

„Vinurile noastre pot fi găsite pe aproape toate continentele”

Directorul general al Chateau Vartely, despre aniversarea de 20 de ani și „surpriza” pregătită pentru vizitatori de Ziua Vinului

Anul acesta, compania vinicolă Chateau Vartely sărbătorește 20 de ani de la înființare. În ajunul Zilei Naționale a Vinului, directorul general al Chateau Vartely, Valeriu Mîhăluță, a povestit pentru NM cum a evoluat compania, cum s-a modificat geografia exporturilor și ce surpriza a pregătit pentru clienți de Ziua Vinului.


Anul acesta, compania dumneavoastră împlinește 20 de ani. Cum s-a schimbat compania în tot acest timp? De unde ați început și unde ați ajuns acum?

Inițial, planul a fost să creăm una dintre primele companii vinicole din Moldova de tip chateau, așa ca în Franța. Adică o întreprindere care să îmbine propriile podgorii, procesarea strugurilor, îmbutelierea și infrastructura turistică, adică hotel și restaurant.

Atunci, majoritatea întreprinderilor erau de tip sovietic. Acționarii aveau un vis — să creeze o companie de tip chateau. De ce? Pentru a asigura o calitate înaltă a produselor, adică să producem vinuri premium și, cum se spune, să educăm consumatorul să aprecieze vinul de calitate.

În 20 de ani, am extins suprafața podgoriilor noastre la 500 de hectare. Dacă inițial planul era să producem până la 1 milion de sticle pe an, acum producem până la 4 milioane de sticle pe an. Am crescut dintr-o companie mică într-o întreprindere industrială serioasă.

Acum avem peste 400 de angajați. Plantațiile noastre sunt situate în două regiuni vinicole: în Orhei, regiunea Codru, și în raionul Cantemir, regiunea Valul lui Traian.

De ce ați decis să deschideți compania în Orhei? Avem multe vinării, iar majoritatea sunt amplasate în sudul Moldovei.

Acționarii noștri au analizat situația și era important ca să se ajungă ușor de la Chișinău (Orheiul se află la aproximativ 50 km de Chișinău și drumul este bun) și să existe infrastructura necesară. În plus, acolo exista deja o mică fabrică. Un alt aspect important a fost peisajul. Avem o panoramă foarte frumoasă, și se pot admira cele mai frumoase apusuri cu un pahar de vin în mână.

De ce plantațiile de viță-de-vie sunt situate geografic în două locuri? În zona de sud se cultivă, de obicei, soiuri de struguri roșii, iar soiurile albe de struguri se cultivă în zona centrală. Așa s-a format istoric — soiurile albe erau cultivate în centrul republicii. De aceea, ne-am dorit să combinăm ambele soiuri, și cele albe, și cele roșii, și în așa mod am obținut un echilibru.

De obicei, marile companii dețin fabrici și plantații de viță-de-vie în mai multe regiuni. Chateau Vartely, în decurs de 20 de ani, a crescut și a devenit o companie destul de mare, renumită pentru calitatea vinurilor sale la nivel mondial.


Conceptul chateau include și infrastructura turistică. Cât de populară este vinăria dumneavoastră printre turiști?

Drumurile care duc la vinăria noastră sunt foarte bune. Acesta este unul dintre factorii care fac vinăria accesibilă. Anual, ne vizitează aproximativ 20.000 de turiști. În mare parte, oamenii vin singuri la noi. Organizăm multe team building-uri pentru bănci, companii farmaceutice și de IT. În weekenduri vin turiști obișnuiți, în special moldoveni. Avem o terasă frumoasă, unde se poate admira apusul, bucate gustoasă și o echipă foarte prietenoasă.

Tururile noastre vinicole includ vizitarea secției de producție a întreprinderii. Avem un beci unde păstrăm vinurile, și vizitatorii pot vedea că avem vinuri de calitate, maturate în butoaie. Ne bucură faptul că mulți turiști revin la noi de mai multe ori.

Cum s-a schimbat piața vinului în ultimii 20 de ani? În special, cum s-au schimbat vinurile dumneavoastră?

Evident, au existat provocări care au afectat sectorul vinicol. Embargoul rusesc ne-a forțat să ne reorientăm către alte piețe. Desigur, acolo trebuia să ieșim cu vinuri de înaltă calitate. Întregul sector vinicol moldovenesc a crescut semnificativ în ultimii 10-15 ani, deoarece a trebuit să implementăm tehnologii noi și să colaborăm cu consultanți europeni care ne-au ajutat să creăm cele mai bune vinuri. De asemenea, am revizuit modul în care gestionăm viile noastre.

În Rusia exportam vinuri semi-dulci ordinare, adică vinuri albe și roșii simple, fără specificații de soi. Acum ne concentrăm mult pe dezvoltarea vinurilor din soiuri locale de struguri și pe segmentul vinurilor cu indicație geografică protejată.

În ce țări exportați vinurile în prezent?

În prezent, exportăm vinuri aproape în întreaga lume. Ele sunt prezente pe aproape toate continentele: în America de Nord — SUA, Canada, în America de Sud — Brazilia, în Africa — Nigeria și Coasta de Fildeș. Nigeria este o piață cu 220 de milioane de consumatori, iar Coasta de Fildeș nu este o țară foarte mare, dar a fost colonie franceză, iar acolo sunt dezvoltate tradițiile vinicole.

În Europa — Marea Britanie, Polonia, Cehia, Slovacia și chiar Franța. De asemenea, activăm pe piața Europei de Est: România, Ucraina, Belarus, Rusia. În Asia — China, Vietnam, Coreea de Sud, Japonia.

Care sunt tendințele actuale de consum al vinului?

Dacă ne uităm la categoria de persoane de peste 30-35 de ani, acestea preferă vinurile clasice seci. Tineretul, în schimb, preferă vinurile mai ușoare, mai aromate și spumante. Deci, tinerii nu sunt foarte atrași de vinurile roșii tari.

Gama noastră include vinuri IGP (Indicație Geografică Protejată) de bază, seria Totem — vinuri din soiuri autohtone de struguri, Individo — cupaje, și Taraboste — vinuri premium maturate. Acestea sunt maturate în butoaie de la 12 până la 36 de luni. Sunt vinuri pentru cunoscători, pentru acei pasionați care iubesc vinurile serioase.

În 2018 ați decis să intrați pe piața divinurilor. De ce ați luat această decizie și cum evaluați succesul pe această piață?

În ciclurile tehnologice de producție rămân materiale vinicole. Aceste resturi le dăm la distilat. Evident, distilatul este de foarte bună calitate, deoarece provine din soiuri tehnice de struguri, din care se face vin. Prin urmare, am decis să intrăm pe piața divinurilor, deoarece piața internă de distilate este foarte interesantă. Am vrut să bucurăm consumatorii noștri. Am început cu volume mici de producție, aproximativ 20.000-30.000 de sticle pe an, dar acum vindem deja peste 150.000 de sticle pe an.

Weekendul acesta se va sărbători Ziua Națională a Vinului. Ce ați pregătit pentru consumatorii dumneavoastră?

Având în vedere că sărbătorim o dată aniversară, 20 de ani de la înființare, am decis să le facem o surpriză clienților noștri de Ziua Vinului. Am invitat una dintre cele mai renumite trupe din Moldova — Lupii lui Calancea.

Așadar, invităm toți iubitorii de vin și de muzică bună să ne viziteze pe 5 octombrie.

Chiar în această zi, dorim să sărbătorim cea de-a 20-a aniversare împreună cu clienții noștri. Este necesar să rezervați biletele din timp, deoarece avem un număr limitat de locuri și nu putem primi mai mult de 1000 de persoane.

Pe 6 octombrie, duminică, vom avea o zi a porților deschise: vom oferi tururi vinicole gratuite la fiecare oră și un meniu festiv special.

Anul acesta, la festivalul vinului, vom prezenta un nou vin premium din seria Taraboste, produs dintr-un soi local de struguri — Feteasca Neagră. Este pentru prima dată când un vin de acest nivel de calitate este făcut dintr-un soi autohton. Acest vin va deveni, fără îndoială, cartea de vizită a Republicii Moldova.

Participăm la numeroase concursuri internaționale și adunăm anual cel puțin  40-50 de medalii la aceste competiții. Acest lucru demonstrează că în fiecare an ne menținem constant calitatea vinurilor noastre.

Compania Chateau Vartely rămâne fidelă motto-ului său: calitate la un preț accesibil. Nu vom specula niciodată, oferim calitatea corectă la prețul corect.

Material de parteneriat

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Expulzarea lui Ozerov ar pune în pericol aderarea Moldovei la UE?  Igor Grosu: Trebuie să fim atenți

Expulzarea ambasadorului agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, trebuie analizată prin prisma efectelor pe care le-ar putea avea asupra parcursului european al Republicii Moldova, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Oficialul spune că înțelege nemulțumirea cetățenilor, dar că autoritățile trebuie să cântărească impactul fiecărei decizii. Între timp, diplomatul rus trebuie convocat de fiecare dată când există motive, a adăugat Grosu.

Rusia urmărește să provoace tensiuni și situații de conflict pentru a împiedica integrarea europeană a Republicii Moldova, consideră șeful legislativului. Potrivit lui, autoritățile trebuie să țină cont de acest obiectiv atunci când decid cum răspund acțiunilor Moscovei.

„Obiectivul nostru, chiar dacă asta satisface legitim doleanța cetățenilor – domnilor, a câta oară –  noi trebuie să fim atenți ca astfel de decizii să nu ne oprească sau să ne încetinească mersul nostru spre integrarea europeană”, a declarat speakerul Igor Grosu la Vocea Basarabiei.

Președintele Parlamentului susține că provocările Rusiei vizează atât incidentele cu drone, cât și regiunea transnistreană și Găgăuzia. În opinia sa, Moscova ar putea încerca ulterior să folosească eventualele escaladări pentru a susține că autoritățile de la Chișinău nu pot menține stabilitatea și pacea.

Grosu a criticat și reacția lui Ozerov după convocarea la Ministerul Afacerilor Externe. La ieșirea din instituție, diplomatul rus a respins acuzațiile privind originea rusească a dronelor și a spus că este bine că Rusia nu a fost acuzată și de cutremurul resimțit puternic în Moldova în dimineața zilei de 18 noiembrie.

„Evident că e o sfidare, un comportament tipic a unui imperialism rus, care nu o să recunoască niciodată. Ei nu au recunoscut niciodată nicio atrocitate comisă în Ucraina sau alte părți, cu atât mai mult incidente împotriva noastră”, a mai declarat Grosu.

Întrebat din nou dacă autoritățile iau în calcul expulzarea lui Ozerov, Grosu a insistat asupra necesității de a evalua consecințele unei asemenea decizii.

„Să nu pierdem focusul de la obiectivul nostru cel mai important pentru o decizie care, repet, chiar dacă pare emotivă, dar justificată, ar pune în pericol alte procese foarte importante. Știu că răspunsul meu nu satisface doleanțele sau așteptările cetățenilor, dar ca reprezentanți ai guvernării, ai puterii, noi trebuie să ținem cont și să măsurăm impactul oricărei decizii pe care noi o luăm sau nu o luăm”, a conchis speakerul.

Precizăm că Oleg Ozerov beneficiază în prezent doar de statutul de ambasador „agreat, dar neacreditat”. Deși președintele rus Vladimir Putin l-a desemnat în funcția de ambasador în țara noastră încă în septembrie 2024, Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare. 

Conform Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, un ambasador nu este considerat oficial în funcție până când nu își prezintă scrisorile de acreditare către șeful statului gazdă. 

Șefa statului Maia Sandu a explicat anterior că Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare „în situația în care au fost comise mai multe acțiuni neprietenoase în raport cu țara noastră”.

***

Reamintim, Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 și au lansat oficial negocierile de aderare doi ani mai târziu. În 2026, cele două țări au deschis câte patru dintre cele șase clustere de negociere.

Conform raportului Comisiei Europene din 4 noiembrie, Moldova se numără printre cele patru țări candidate care au avansat cel mai mult în procesul de aderare, potrivit Comisiei Europene. Evaluarea arată că țara noastră ar putea încheia provizoriu negocierile la începutul lui 2028, dacă menține ritmul reformelor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știința frumuseții se extinde: 21Collagen a lansat o formulă nouă dedicată sănătății părului

Frumusețea nu ține doar de produsele aplicate la exterior. Tot mai mult, atenția se îndreaptă către ceea ce organismul primește din interior, iar nutriția devine o componentă importantă a ritualurilor moderne de îngrijire. În acest context, colagenul marin a câștigat tot mai multă popularitate, iar 21Collagen s-a remarcat printr-o formulă complexă, susținută de cercetări științifice și apreciată de consumatori. În anul precedent, suplimentul 21Collagen a fost cel mai bine vândut produs al brandului, consolidându-și poziția pe piața suplimentelor dedicate frumuseții din interior.

21Collagen: succes construit pe știință și inovație

Formula originală 21Collagen reunește 10.000 mg de peptide premium de colagen marin hidrolizat și 21 de ingrediente complementare, atent selecționate pentru a susține procesele naturale de sinteză a colagenului. Peptidele hidrolizate sunt completate de vitamine, minerale, aminoacizi și alte ingrediente active, într-o formulă lichidă concepută pentru administrarea zilnică.

Un element important în dezvoltarea produsului îl reprezintă cercetările realizate pentru evaluarea eficienței formulei. Un studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, desfășurat în Madrid, Spania, pe un eșantion de 70 de femei, timp de 13 săptămâni, a evaluat efectele administrării zilnice a suplimentului 21Collagen asupra parametrilor pielii.

Rezultatele au indicat o creștere medie de 32,11% a elasticității pielii după șapte săptămâni de utilizare și de 27,75% după 13 săptămâni, comparativ cu valorile inițiale. Evaluările au fost realizate instrumental, cu ajutorul echipamentului CUTOMETER®, un aparat utilizat în dermatologie și în studiile cosmetice pentru a măsura în mod obiectiv elasticitatea și fermitatea pielii. 

O altă cercetare, realizată in vitro pe fibroblaste umane, a evidențiat o creștere medie de 58,2% a nivelului de colagen în celulele tratate cu 21Collagen, comparativ cu grupul de control.

De la îngrijirea pielii la sănătatea părului: o nouă lansare

Experiența acumulată prin dezvoltarea suplimentului 21Collagen a stat la baza unei noi direcții de inovație: 21Collagen Hair+, un produs nou, creat special pentru susținerea sănătății și vitalității părului.

Noua formulă păstrează baza consacrată a suplimentului original, respectiv 10.000 mg de peptide premium de colagen marin hidrolizat per doză, însă vine cu o compoziție extinsă, care include 27 de co-nutrienți complementari, selectați pentru nevoile părului.

Dezvoltarea suplimentului a presupus atât amplificarea unor ingrediente existente în formula originală, cât și introducerea unor nutrienți noi. Unul dintre cele mai importante elemente este biotina, prezentă într-o cantitate de 10 ori mai mare decât în suplimentul 21Collagen. 

27 de co-nutrienți într-o formulă dedicată părului

Ceea ce diferențiază 21Collagen Hair+ de formula originală 21Collagen este orientarea către sănătatea părului, printr-o combinație extinsă de nutrienți, vitamine, minerale, aminoacizi și extracte vegetale, reunite într-un singur supliment alimentar. 

Biotina și zincul contribuie la menținerea sănătății normale a părului, fiind doi nutrienți importanți în susținerea funcțiilor normale ale organismului. Cuprul contribuie la pigmentarea normală a părului, iar vitaminele din complexul B participă la procese esențiale precum metabolismul energetic și funcționarea normală a organismului.

Formula este completată de siliciu de origine vegetală, provenit din extracte de coada-calului și bambus, precum și de un complex de aminoacizi care participă la procesele de sinteză a proteinelor și colagenului.

Pe lângă acestea, 21Collagen Hair+ reunește vitamine, minerale, extracte vegetale și ingrediente cu rol antioxidant, construind o formulă complexă, concepută pentru a completa aportul zilnic de nutrienți necesari menținerii sănătății părului.

Astfel, produsul se adresează persoanelor care observă schimbări în aspectul părului, precum fragilitate, pierderea vitalității sau diminuarea volumului, și care își doresc să acorde mai multă atenție îngrijirii acestuia din interior.

O rutină simplă, cu o formulă complexă

Într-o perioadă în care rutinele de îngrijire devin tot mai complexe,  21Collagen Hair+ propune o abordare simplificată: o singură formulă lichidă, care reunește colagen marin și 27 de co-nutrienți complementari.

Doza recomandată este de 30 ml pe zi, de preferat dimineața, pe stomacul gol. Formula este gata de consum și are un gust natural de citrice, fiind ușor de inclus în rutina zilnică. Pentru rezultate optime, se recomandă administrarea constantă, timp de trei luni. 

Prin lansarea 21Collagen Hair+, brandul continuă direcția de dezvoltare bazată pe cercetare, formule complexe și ingrediente atent selecționate. Dacă suplimentul original a adus în prim-plan nutriția pielii din interior, noul Hair+ extinde această abordare către sănătatea părului.

Împreună, 21Collagen și 21Collagen Hair+ conturează o abordare integrată a frumuseții, adresând două dintre nevoile esențiale ale organismului: sănătatea pielii și vitalitatea părului. Primul susține procesele naturale de sinteză a colagenului și sănătatea pielii, în timp ce noul Hair+ aduce în prim-plan sănătatea și vitalitatea părului. Două formule, două direcții de acțiune, aceeași idee la bază: frumusețea se construiește din interior.

Igor Grosu/parlament.md

Moldova va putea produce echipamente militare din 2027? Grosu, despre obiectivul guvernării

Obiectivul este ca, la sfârșitul lunii decembrie, să fie adoptată legea care va permite Republicii Moldova să producă echipamente militare. Precizarea a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, la ediția din 18 noiembrie a emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei. Potrivit oficialului, în prezent există deja interes din partea potențialilor investitori și s-au purtat discuții în acest sens.

În timpul emisiunii, Grosu a comentat declarațiile premierului, făcute la o zi după ce șapte drone au survolat ilegal spațiul aerian al țării, potrivit cărora „mai devreme sau mai târziu am putea avea inclusiv tragedii”. „Tocmai de asta, noi trebuie să investim în apărare. (…) Trebuie să adoptăm cadrul legal care permite să avem industrie în domeniul apărării, să putem dezvolta răspunsurile noastre, nu doar să cumpărăm, dar să dezvoltăm instrumente de interceptare ale noastre”, a declarat Grosu.

Întrebat când va fi modificată legea ca Republica Moldova să producă echipamente militare, Grosu a menționat: „Noi nu trebuie să modificăm legea. Noi o să adoptăm o lege specială. (…) Proiectul este elaborat deja în Guvern. Ministerul Economiei și Ministerul Apărării au făcut lucrul acesta. Obiectivul e ca până la sfârșitul anului acesta noi să o avem adoptată”.

Potrivit lui Grosu, în prezent există deja interes din partea potențialilor investitori și s-au purtat discuții în acest sens. „Și ei au analizat și au pus întrebări referitor la existența cadrului legal, controlul statului și asigurarea că statul va deține controlul și va monitoriza foarte atent cum va valida astfel de investiții, cum va valida statul ce investitor este acceptat să vină, ce investitor nu este acceptat să vină. Deci, răspunsurile la toate aceste întrebări noi am încercat să le dăm în proiectul acesta de lege. Obiectivul e următorul: ca cel târziu la începutul lui decembrie să fie deja public acest proiect de lege, astfel ca timp de o lună de zile să putem discuta și la sfârșitul lunii decembrie să avem adoptată această lege, care o să deschidă posibilitățile pentru industria noastră”, a adăugat oficialul.

Întrebat ce va produce până la urmă Republica Moldova, drone interceptoare sau de toate tipurile, oficialul a răspuns: „Noi să răspundem la provocările acestea. Important, ce ține de apărarea spațiului aerian. Și sunt și alte elemente. (…) Nu în ultimul rând, ne gândim și la aspectul folosirii și în alte scopuri, în domeniul agriculturii, civil. Să fie dubla utilizare a acestor lucruri”.

***

Amintim că, în iunie 2026, șefa statului, Maia Sandu, a anunțat că autoritățile Republicii Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare, destinate combaterii aparatelor care încalcă spațiul aerian național. În acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită încheierea de parteneriate public-private și atragerea investițiilor străine în industria de apărare. Detalii AICI.

În octombrie, președinta Maia Sandu a declarat Guvernul lucrează la modificarea legii, astfel încât „să putem produce aici, acasă” echipamente. Speakerul Igor Grosu a confirmat că Guvernul va veni cu o inițiativă legislativă. Totodată, Grosu a respins speculațiile potrivit cărora Moldova va produce drone pentru Ucraina. Detalii AICI. Ulterior, Grosu a precizat că Moldova vrea să producă drone pentru uz intern, nu pentru export, și că Parlamentul intenționează să modifice legislația. Detalii AICI. 

Premierul a declarat ulterior că mai mulți investitori sunt interesați de producția de drone interceptoare sau de apărare în Republica Moldova. Vasile Tofan a precizat că autoritățile lucrează în prezent la legea care va reglementa acest sector. Detalii AICI. Pe 18 noiembrie, la o zi după ce șapte drone au survolat ilegal spațiul aerian al țării, premierul a solicitat ca legea să fie adoptată cât mai curând, astfel încât să intre în vigoare pe 1 ianuarie 2027. Detalii AICI.

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu va participa la o nouă reuniune a Coaliției de Voință pentru Ucraina

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa, pe 19 noiembrie, la reuniunea șefilor de stat și de guvern din Coaliția de Voință pentru Ucraina. Reuniunea va avea loc la Berlin. Anunțul a fost făcut de instituția prezidențială de la Chișinău.

Reuniunea este găzduită de cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, și co-prezidată de acesta împreună cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și prim-ministrul Regatului Unit, Andy Burnham.

Conform Președinției, discuțiile se vor axa pe modalitățile de a restabili pacea și de a continua sprijinul multilateral pentru Ucraina.

„Coaliția de Voință este un format de coordonare politică și diplomatică care reunește peste 30 de state. Scopul Coaliției este sprijinirea Ucrainei în efortul de a obține un armistițiu și, ulterior, o pace justă și durabilă, precum și garanții de securitate solide, care să prevină o nouă agresiune”, a comunicat instituția prezidențială. Conform Președinției, Republica Moldova s-a alăturat Coaliției în iulie 2026, la reuniunea de la Paris: „Participarea este o continuare firească a sprijinului oferit Ucrainei de la începutul agresiunii ruse și este pe deplin compatibilă cu statutul de neutralitate, consfințit în Constituție. Securitatea Ucrainei și securitatea Republicii Moldova sunt strâns legate: o pace justă și durabilă în Ucraina înseamnă stabilitate pentru țara noastră”.

Potrivit Radio Svoboda, la reuniunea de la Berlin vor veni și reprezentanții speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner. Un reprezentant al administrației SUA a confirmat pentru presă că printre subiectele discuțiilor se numără și pregătirile pentru o nouă rundă de negocieri, la care vor participa Rusia, Ucraina, SUA și, posibil, reprezentanți ai Europei. Evenimentul are loc în aceeași zi cu negocierile trilaterale dintre liderii SUA, Rusiei și Chinei, în orașul chinez Shenzhen. Potrivit reprezentantului administrației americane, ambele întâlniri fac parte dintr-un „efort diplomatic coordonat”.

***

Amintim că, în martie 2026, președinta Maia Sandu a confirmat că Republica Moldova și-a exprimat disponibilitatea de a fi în Coaliția de Voință. Totodată, ea a adăugat că „solicitarea noastră va fi discutată de ceilalți membri”. Precizările au fost făcute după ce a fost solicitată să comenteze declarațiile președintelui francez, care a salutat decizia țării noastre de a se alătura coaliției. Detalii AICI. Ulterior, ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a explicat că anunțul oficial privind alăturarea Republicii Moldova la Coaliție urma să fie făcut după participarea președintei la Summitul Comunității Politice Europene de la Tirana, din 16 mai. Potrivit lui Popșoi, Emmanuel Macron, de la care s-a aflat despre intenția Chișinăului, a decis „să bucure” comunitatea mai devreme. Detalii AICI.

În iulie, șefa statului a participat la reuniunea de la Paris a Coaliției de Voință, la invitația președintelui Franței, Emmanuel Macron. Atunci, Sandu a cerut mai mult sprijin militar pentru Ucraina și intensificarea presiunii economice asupra Rusiei. Detalii AICI. Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, critica prezența președintei Maia Sandu la reuniunea Coaliției de Voință de la Paris, susținând că aceasta ar atrage Republica Moldova în „jocuri geopolitice periculoase”. NewsMaker a solicitat atunci o reacție din partea reprezentanților Președinției la acuzațiile socialistului, însă aceștia nu au răspuns. Detalii AICI.

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: