novostipmr.com

Transnistria, reacție după semnarea cererii de aderare la UE: „E pus punctul final”

Tiraspolul a venit cu o reacție după ce președinta Republicii Moldova a semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Într-o declarație publicată pe 4 martie, așa-numitul „Minister de Externe” al republicii nerecunoscute a subliniat că un astfel de pas „pune punctul final pe procesul reglementării” diferendului. Instituția a îndemnat autoritățile centrale să „înceapă un dialog cu scopul de a reglementa definitv și în mod civilizat relațiile, pe baza existenței pașnice, în vecinătate, a două state independente”.

Tiraspolul a subliniat că tratează cu înțelegere decizia autorităților de la Chișinău, însă, la rândul său, Transnistria nu tinde spre UE.

Decizia autorităților moldovenești înseamnă disponibilitatea de a transmite suveranitatea Moldovei și a organelor sale către Bruxelles, precum și trecerea definitivă a teritoriului Moldovei în gestiunea Vestului, din punct de vedere militar-politic și economic”, se arată în comunicat.

De asemenea, instituția de la Tiraspol a subliniat că cererea de aderare la UE „este o mărturie a refuzului Moldovei de a purta un dialog cu Transnistria în parametrii unei conviețuiri comune, ceea ce se confirmă prin criza actuală, înregistrată în procesul de negocieri, paralizarea formatului „5+2”, refuzul unor întâlniri la nivel înalt, nerespectarea responsabilităților asumate prin pachetul „Berlin plus”, întărirea măsurilor restrictive și de blocaj față de Transnistria”.

Tiraspolul s-a adresat către ONU, OSCE și alți observatori și intermediari din procesul de negocieri, cu rugămintea de a recunoaște independența Transnistriei și de a crea cu regiunea relații diplomatice.

Ce spune Chișinăul?

Contactat de NM, adjunctul șefului Biroului pentru politici de reintegrare, Nicolae Țveatcov, a calificat mesajul Tiraspolului drept „comentariu”, nu „propunere”.

„Nu este o propunere, este deocamdată doar un comentariu. Însă Biroul nu a formulat deocamdată poziția. Și chiar dacă o va face, o vom prezenta în formă scrisă”, a precizat oficialul.

Amintim că, pe 3 martie, președinta țării Maia Sandu, însoțită de președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Natalia Gavrilița a anunțat că semnează cererea de aderare a R. Moldova la UE. Tot pe 3 martie, o cerere de aderare la UE a semnat Georgia. Președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a semnat pe 28 februarie cererea de aderare a țării sale la UE. Anterior, Zelenski a cerut ca UE să utilizeze o procedură specială, simplificată, pentru Ucraina.

Și ex-președintele țării Igor Dodon, precum și Partidul Socialiștilor, pe care l-a fondat, au criticat dur decizia autorităților de a semna cererea de aderare, calificând-o drept un gest pripit și populist.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: